PEISAJELE GEOGRAFICE

Peisajul este o parte sau un colț de natură, care formează un ansamblu estetic. El poate fi
cuprins dintr-o privire, deci are o suprafață redusă.
În geografie, peisajul, numit și peisaj geografic sau landșaft, reprezintă o unitate sau porțiune
din învelișul geografic care posedă trăsături proprii, diferite de cele ale unităților învecinate. Peisajul
este format din reunirea mai multor ecosisteme și din interacțiunea dintre relief, climă, ape, soluri,
vegetație, faună și activitatea omului. Noțiunea este înrudită cu cea din artă, unde peisajul este un gen
de pictură sau de grafică, având ca obiect reprezentarea cu precădere a priveliștilor din natură, stilizate
și geometrizate.
Peisajele geografice pot fi numite în funcție de componenta principală care iese în evidență:
- relieful: peisaj deșertic, peisaj montan, peisaj stâncos etc.
- clima: peisaj polar, peisaj tropical etc.
- hidrografia: peisaj lacustru, peisaj oceanic/maritim etc.
- vegetația: peisaj de pădure, peisaj de junglă, peisaj de tundră, peisaj de savană etc.
- omul și activitățile sale: peisaj antropic, peisaj urban, peisaj rural, peisaj industrial, peisaj
agricol etc. Așadar, dacă influența omului este redusă sau absentă, peisajele sunt naturale, iar dacă
omul a transformat puternic mediul, peisajele sunt antropice sau antropizate.

Stânga: Peisaj natural la interacțiunea reliefului cu apa și vegetația.

Dreapta: Peisaj antropizat (agricol) cu terase pentru cultura orezului, Asia de Sud.

Stânga: Peisaj natural geologic în Marele Canion, în care predomină vizual componenta relief.
Centru: Peisaj în artă, inspirat din mediul temperat, cu păduri de foioase și un râu de munte.
Dreapta: Peisajul digital, simplificat și prelucrat – celebrul wallpaper de la windows.