Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net/publication/278727218
CITATIONS READS
0 1,017
5 authors, including:
Mihai Branzei
Polytechnic University of Bucharest
80 PUBLICATIONS 174 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
PNCDI III – Dezvoltarea metodelor de obtinere si evidentiere a proprietatilor specifice la interfata ale materialelor nanostructurate core-shell View project
All content following this page was uploaded by Ileana Nicoleta Popescu on 19 June 2015.
S. L. dr. ing. Ileana Nicoleta POPESCU1, Prof. dr. ing. Simona ZAMFIR2
Prof. dr. fiz. D. BOJIN2, Conf. dr. ing. M. BRÂNZEI2, Conf. dr. ing. D. GHEORGHE2
1
Universitatea “Valahia “ Targoviste
2
Universitatea “Politehnica“ Bucureşti
Rezumat. S-a studiat comportarea la tratament termic secundar - călire de punere în soluţie şi îmbătrânire artificială a
materialelor compozite pe bază de aluminiu (seriiile 2xx şi 2xxx) armate cu particule ceramice. Pentru înţelegerea
mecanismelor care stau la baza fenomenelor de durificare prin tratament termic a materialelor compozite au fost
prezentate spre comparare rezultatele cercetărilor diferiţilor autori completate de rezultatele studiilor şi cercetărilor
proprii.
1. INTRODUCERE
Aliajele de aluminiu din seria 2xxx, ce constitue matricea materialelor compozite, fac parte din categoria
aliajelor durificabile prin tratament termic. Tratamentele termice (călire de punere în soluţie şi îmbătrânire artificială)
sunt aplicate matricei din aliaj de aluminiu durificabil prin precipitare în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor mecanice
ale acestora. Prin armarea cu particule sau fibre discontinue caracteristicile mecanice ale materialelor compozite cu
matrice din aliaje de aluminiu sunt modificate. Aceste modificări depind de procedeul de obţinere al matricei aliaj de
aluminiu (obţinere prin procedee derivate din metalurgia clasică de elaborare-turnare şi prelucrări mecano-termice sau
de obţinere prin tehnologii specifice metalurgiei pulberilor), de caracteristicile armăturii (tip, orientare, coeficient de
formă, fracţie volumică şi mărime), de tipul de aliaj folosit ca matrice şi de compatibilitatea fizico-chimică dintre
armătură şi matrice /1-7/.
Literatura de specialitate arată un interes deosebit privind înţelegerea mecanismelor care stau la baza
fenomenelor de durificare prin tratament termic a materialelor compozite. În ciuda eforturilor, la ora actuală, nu s-a
acoperit întreaga gamă de materiale compozite, aflate într-o mare diversitate ca tip de material (matrici de diverse
compoziţii, armături de diverse tipuri, forme şi proporţii) şi ca mod de procesare a acestora. Pentru înţelegerea şi
compararea datelor obţinute în cercetările proprii cu cele din literatura de specialitate, sunt prezentate pentru comparare
studiile şi rezultatele experimentale ale unor cercetători, compoziţiile şi tratamentele termice aplicate aliajelor de
aluminiu din seria 2xxx (tabelul nr.1) respectiv a compozitelor cu matrice din aliajele din aceeaşi serie (tabelul nr.2) /1-
6/. Comportarea la îmbătrânire este redată în funcţie de durităţile/rezistenţele mecanice ale materialului şi de durata de
îmbătrânire, la diferite temperaturi, iar cuantificarea cineticii accelerate a îmbătrănirii se face printr-un raport R între
timpul atingerii durităţii maxime a compozitului şi timpul atingerii durităţii maxime a matricei neranforsate (tabelul 2) .
Ju-Shan Lin şi colaboratorii /8/ au studiat din punct de vedere microstructural, al durităţii şi prin măsurători
calorimetrice, comportarea la tratament termic (călire la 5000C timp de 15 ore şi îmbătrânire 1900C timp de până la 14
ore) a materialului compozit 2024 armat cu 5, 10, 15 şi 20% vol. particule de SiC de 14 μm mărime.
Tabelul nr.1- Compoziţia şi tratamentele termice aplicate matricelor din seria 2xxx
334
Al IV lea Simpozion cu participare internaţională
MECATRONICĂ, MICROTEHNOLOGII ŞI MATERIALE NOI - Târgovişte 2006
Tabelul nr.2- Compoziţia şi tratamentele termice aplicate compozitelor cu matrice din aliaj de aluminiu, seria
2xxx
Timp de
Tip de compozit Metoda de obţinere Punere în Îmbâtrânire atingere a
soluţie durităţii R Ref
maxime,h
AA2009/15%SiC MP +extruzie 525oC-3h T6 190oC 3 0,5
/1/
T6 , 160oC
9%SiC (24, 63 şi 20 1
AA201/ 9-27% SiC 142μm)
(24, 63 şi 142μm) MP 510oC-0,75h 18%SiC (24μm) 20 1 /2/
18%SiC (63μm) 3 0.15
18%SiC (142μm) 40 1.3
27%SiC >20 >1
(24, 63 şi 142μm)
AA2014/SiC Turnare + extruzie T6 150°C 10.5 0.9
495°C-2h T6 165°C 7.5 0.7 /3/
T6 180°C 6 0.6
T6 195°C 2,5 0.3
AA2014/SiC MP + extruzie 490°C-2h T6 160°C 12 0.6 /4/
(23μm)
MP + laminare la
AA2124/ 17.9% cald 495°C-2h T6 190°C 2.5 0.3 /5/
SiC
T6 110°C 500 -
AA2124/17.9% SiC MP+ T6 130°C 230 0.14
extruzie la cald 505oC -2h T6 150°C 25 0,07 /6/
T6 170°C 5 0.07
T6 190°C 1 0.13
T6 210°C 0.5 0.25
Vijay K. Varma şi alţii /9/ au obţinut prin metalurgia pulberilor materiale compozite extrudate şi presate la cald
în vid, cu matrice din Al-Cu-Mg armate cu particule de α-SiC cu dimensiunea medie de aproximativ 1, 12 şi 65 μm.
Aceste materiale au fost supuse tratamentului de călire de punere în soluţie la 4950C timp de 4 ore şi îmbătrânire la 160,
180 şi 2000C. Studiile acestor autori mai sus menţionaţi, cât şi a altora au demonstrat că tratamentul termic de punere în
soluţie a materialelor armate cu particule sau fibre discontinue durează de obicei o perioadă de timp mai lungă decât
minimumul necesar pentru omogenizarea matricei neranforsate /8-9/, iar cinetica îmbătrânirii este în general accelerată
de adaosul de elemente de armare în aliajele durificabile prin precipitare./1-7/. Prin măsurătorile efectuate în aceste
studii, s-a ajuns la concluzia că accelerarea îmbătrânirii este datorată creşterii densităţii de dislocaţii induse de
diferenţele dintre coeficientii de dilatare termică matrice-armătură.
În vederea verificării teoriilor şi rezultatelor experimentale ale autorilor mai sus menţionaţi, în cazul matricei
experimentale Al-4Cu, neranforsat respectiv ranforsată cu până la 20 % greutate SiC, (dimensiuni mai mici de 60μm),
probele au fost supuse unui ciclu de tratament termic de punere în soluţie urmat de îmbătrânirea probelor experimentale
şi au fost trasate curbele de îmbătrânire obţinute. Alegerea parametrilor de tratament termic secundar (călire de punere
în soluţie şi îmbătrânire artificială) s-a făcut în concordanţă cu domeniile de temperatură şi timp specifice pentru aliajul
Al-4Cu.
Studiile experimentale au avut ca obiectiv stabilirea parametrilor optimi de tratament termic a materialelor
compozite Al-Cu armate cu SiC (în diferite proporţii) /7/ obţinute prin metalurgia pulberilor şi influenţa acestora asupra
caracteristicilor lor mecanice şi microstructurale. Materialele au fost supuse unui tratament termic secundar de călire
de punere în soluţie (CPS) la 515oC, menţinere 6 ore şi răcire în apă, urmată de îmbătrânire la temperaturile 150, 170 şi
190oC , menţinere timp de 4, 8 şi 12 ore, răcite apoi în aer (fig. 1). Pe materialele compozite tratate în aceste condiţii s-
au efectuat măsurători de microduritate. Şi analiză microstructurală optică şi electronică.
335
Al IV lea Simpozion cu participare internaţională
MECATRONICĂ, MICROTEHNOLOGII ŞI MATERIALE NOI - Târgovişte 2006
aliajului matrice existente în materialele tratate termic şi elementele chimice din material au fost puse în evidenţă prin
microscopie electronică scanning ESEM , prevăzut cu analizor de tip EDAX (fig.8).
În urma analizei valorilor durităţii pentru cele trei temperaturi respectiv trei timpi de îmbătrănire pe materialele
compozite studiate, a rezultat că cele mai bune valori ale durităţii le prezintă materialele compozite sinterizate la
620oC/60’/atm.de H2, îmbătrănite la 170oC/4 h/aer (pentru compozitul cu un conţinut de 15%SiC) respectiv îmbătrânite
la 170oC/8h/aer, (pentru compozitul cu un conţinut de 10%SiC).
BIBLIOGRAFIE
341
Al IV lea Simpozion cu participare internaţională
MECATRONICĂ, MICROTEHNOLOGII ŞI MATERIALE NOI - Târgovişte 2006
422
Al IV lea Simpozion cu participare internaţională
MECATRONICĂ, MICROTEHNOLOGII ŞI MATERIALE NOI - Târgovişte 2006
63. MODELUL GEOMETRIC ŞI CINEMATIC AL UNUI ROBOT MOBIL PE PATRU ROŢI (RMV4)
Autor: K. KACSO – Universitatea Tehnica Cluj NAPOCA
Rezumat: Lucrarea din faţǎ prezentǎ ecuaţiile geometrice ,modelul cinematic direct şi invers al unui robot
mobil pe patru roţi. Orientarea se realizeazǎ prin diferenţierea vitezei de rotaţie a perechilor de roţi.
64. THE DIRECT AND INVERSE GEOMETRICAL MODELING OF SERIAL MODULAR ROBOT TYPE
TTRTR1
Autori: Silviu Mihai PETRIŞOR, Viorel ISPAS – Technical University of Cluj NAPOCA
Abstract. In this paper is presented the direct and inverse geometrical modeling of serial modular robot type
TTRTR1. In figure 1 is presented the structure of kinematics chain which contain: the module 1 of translation
on vertical from the base of the robot, the module 2 of translation of the robot’s arm on vertical, the module 3
of rotation of the arm, the module 4 of translation on horizontal of the robot’s arm and module 5 of orientation
assembled with the clamping device. The geometrical direct modeling will be done using the method of the
matrices of rotation 3X3 and geometrical inverse modeling will be done using the algebraic method.
65. THE KINEMATICS MODELING OF SERIAL MODULAR INDUSTRIAL ROBOT TYPE TTRTR1
Autori: Silviu Mihai PETRIŞOR, Viorel ISPAS – Technical University of Cluj NAPOCA
Abstract. The authors present in this paper the kinematics study of industrial robot type TTRTR1, using for
the direct kinematics modeling the iterative method, based on the introduction of the vector’s position, the
matrices of rotation and their derivates whit respect to time. After the determination of the operational angular
and linear velocities and accelerations, the kinematics operational parameters are determinate with respect
to the fixed frame attached to the base of the robot. Using the relation of recurrence of the transpose
matrices are determinate the field of the velocity for the manipulated object caught in the clamping device.
426