Refractometrul

Referat Biofizica

Bercu Andrei Marin Eugen

DETERMINAREA INDICELUI DE
REFRACTIE SI A CONCENTRATIEI CU
REFRACTOMETRUL ABBE

Definitie: refractometrul este un instrument optic utilizat pentru determinarea rapida si

precisa a indicelui de refractie a substantelor (in special lichide). Dupa principiul de constructie
se deosebesc: refractometre cu reflexive totala (Abbe), interferentiale, cu deviatie, etc.
Refractometrul poate fi folosit si la determinarea concentratiei in procente a substantelor
dizolvate in apa (zahar, sare, proteine, acizi, alcool, etc) daca contine o scara etalonata pentru
astfel de masuratori.

Indicele de refractie: Conform teoriei electromagnetice, lumina e o unda

transversala (propagarea simultana a unui camp electric si a unui camp magnetic, variabile in
timp). Plecand de la ecuatiile Maxwell se obtine ecuatia de propagare a undei electromagnetice
intr-un mediu omogen si izotrop, de unde se obtine viteza de propagare a undei (viteza de faza
cu care se deplaseaza suprafetele de faza constanta). Lumina se propaga in vid cu 3x108m/s, in
apa cu 2,25x108m/s, in safir cu 1,70x108m/s. Raportul dintre viteza de propagare a undei in vid
si viteza intr-un mediu omogen si izotrop reprezinta indicele de refractie:

c
n= V =√ ε r ⋅ μr

unde c este viteza luminii in vid, V este viteza luminii in mediul respectiv, εr si μr sunt
permitivitatea electrica relativa si respectiv
permeabilitatea magnetica relativa a mediului
respectiv fata de vid.

Alcatuirea refractometrului Abbe:

1. Partea principala este blocul celor 2 prisme A
si B (fig.1) executate din sticla flint ( n1 = 1,75) intre
care se afla lichidul studiat, cu indicele de refractie
n2. Montura metalica este prevazuta cu doua
ferestre, dintre care una pentru iluminare si una
pentru observare. Montura poseda o articulatie C
care permite rotirea prismei B in jurul unui ax.

2
 2. Luneta O prevazuta cu doua fire reticulare incrucisate, servind la vizarea limitei de
separare lumina intuneric. Aici se afla si lentilele obiectiv si ocular.
3. Compensatorul care se afla tot in luneta O si se regleaza cu surubul M.
4. Discul gradat J cu doua scari una pentru citirea indicelui de refractie si alta pentru citirea
concentratiei solutiilor.
5. Luneta L pentru citirea indicatiilor discului gradat (refractometrul din laborator are luneta
L de aceeasi forma ca si luneta O cu discul gradat J in interior).
6. Circuitul de incalzire D-E cu termometru si bucla de furtun ce leaga cele doua prisme in
cazul in care se masoara dependenta indicelui de refractie de temperatura.

Functionarea refractometrului Abbe: este necesar sa urmarim drumul

fasciculului luminos trimis de oglinda asupra prismei B, in special a acelei fractiuni din fascicul
care se reflecta pe fata de intrare a celei de a doua prisme A. Razele de lumina nu pot strabate
lama de lichid decat daca, la fata de contact MN dintre lama de lichid si prisma B, ele fac cu fata
prismei un unghi mai mic decat unghiul limita.
Lumina ajunsa pe fata mata MN a prismei B este imprastiata in toate directiile (fig.2), astfel
incit pe fata de intrare PQ a prismei A razele au toate unghiurile de incidenta posibile cuprinse
intre 00 si 900.
Unghiurile de refractie r ale razelor care au patruns in prisma A vor fi cuprinse intre 00 si 1
(Fig.3). Unghiurile de incidenta i ale acestor raze pe fata superioara a prismei A vor avea o
limita inferioara il ce corespunde razei care da reflexia limita. Deci si unghiurile de emergenta
ale razelor care ies prin aceasta fata au o limita inferioara α1 . Deoarece unghiul l depinde de
indicele de refractie al lichidului, rezulta ca si unghiul α1 este functie de indicele de refractie.

Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4

Daca se indreapta spre fereastra F2 o luneta de observare, atunci fiecare dintre fasciculele
de raze paralele emergente de la prisma A sub un unghi α ≥ α1 este strins intr-un punct al
planului focal al lentilei obiectiv. Se vor observa 2 zone: una intunecata, corespunzatoare
unghiurilor α < α1 sub care lumina nu iese din prisma A si alta luminoasa corespunzatoare
razelor cu α ≥ α1 Prin rotirea blocului prismelor se poate face ca limita de separatie a celor doua
zone sa treaca prin centrul cimpului , marcat prin intersectia a doua fire reticulare (fig.4).

3
 Blocul prismelor este solidar in rotatia sa cu un disc gradat J, etalonat direct in valori ale
indicelui de refractie n.
Datorita dependentei indicilor de refractie n1 si n2 de lungimea de unda a radiatiei
luminoase incidente (fenomenul de dispersie a luminii), unghiul α1 va fi dependent de lungimea
de unda. Ca urmare, limita de separatie va avea pozitii diferite in cimpul vizual pentru diferite
lungimi de unda ale componentelor luminii albe folosite, aparind estompata si colorata. Pentru
a inlatura acest neajuns, se interpune intre blocul prismelor si luneta de observare un
compensator (prisma Amici) care printr-o rotire adecvata, va anula efectul dispersiei luminii in
lichid si in prisme.
Faptul ca se masoara unghiul limita ofera o precizie foarte buna si evita in acelasi timp
masurarea a doua unghiuri. Reflexia totala – in cazul refractometrului Abbe – se produce la
suprafata de separare dintre un strat subtire de lichid si sticla (cu un indice de refractie cunoscut
si cit mai mare).

Modul de lucru: Se aduce prin rotire blocul prismelor in pozitie orizontala si se departeaza
prin rotire prisma de iluminare B . Se curata prismele cu ajutorul unei pinze moi, umezita in
alcool sau eter si se lasa sa se usuce. Cu ajutorul unui bastonas de sticla rotunjit la capete se
pun pe fata mata a prismei de iluminare 2-3 picaturi din lichidul studiat , dupa care aceasta
prisma se aduce alaturi de calalta si se prinde cu surubul. Se potriveste oglinda astfel ca lumina
sa patrunda in prisma de iluminare B. Se roteste surubul V pentru a aduce limita de separare
intuneric-lumina in campul vizual al lunetei O; se roteste surubul M pana cand limita de
separare devine clara, necolorata; apoi cu surubul V se aduce aceasta limita la intersectia celor
doua fire reticulare. Se citeste pe discul gradat , cu ajutorul lunetei L, valoarea indicelui de
refractie al lichidului. Refractometrul Abbe poate masura indici de refractie cu valori intre 1,3 si
1,7. Precizia lui este de 5x10-4. Primele trei zecimale pot fi citite direct pe discul gradat , iar cea
de a patra rezulta dintr-o apreciere vizuala. . Determinari mai precise ale indicelui de refractie
se pot face cu refractometrul Pulfrich (cu patru zecimale), refractometrul de inversie (cu 5
zecimale) si refractometre interferentiale (cu 7 sau chiar 8 zecimale). Daca scufundam partial un
creion intr-un pahar cu apa el apare rupt. Explicatia e simpla pe baza legilor reflexiei si refractiei
la suprafata de separare aer-apa. Daca il pun intr-un pahar cu solutie de apa cu alcool, el va
apare si mai indoit. Deci daca a crescut concentratia a crescut si indicele de refractie. Folosind
aceasta observatie se poate spune ca indicele de refractie depinde de concentratie. In aceasta
lucrare vom determina indicele de refractie pentru solutii de alcool in apa cu concentratii
diferite, citind direct concentratia pe o scara etalonata special in acest scop (paralela cu scara
unde se citeste indicele de refractie).