Cuprins

I. Introducere. Generaliți
II. Petrolul şi efectele lui asupra solului, plantelor şi organismului uman
III. Bioremedierea cu ajutorul microorganismelor
IV. Avantajele şi dezavantajele bioremedierii
V. Bibliografie
 I. Introducere. Generaliți

Factorul principal care transformă, aproape total sau ireversibil, resursele naturale
regenerabile în resurse neregenerabile este poluarea.
Fenomenul de poluare constituie contaminarea mediului înconjurător cu diverse materiale
care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor
(organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului (apă, sol, aer)
este rezultatul cauzelor naturale, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din
activităţile umane. Chiar dacă uneori poluarea mediului (apă, sol, aer) este rezultatul cauzelor
naturale, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane.
În prezent şi în România, gospodărirea şi asigurarea unor condiţii de calitate bune a
solurilor, a devenit o problemă majoră în contextul alinierii ţării noastre la standardele şi
cerinţele impuse pe plan mondial. De asemenea, poluarea solului cu produse petroliere, face
parte din cele mai evidente probleme de mediu cu care se confruntă România în ultimii ani,
având în vedere ritmul tot mai accelerat şi intensiv de folosire a acestor substanţe pentru
satisfacerea nevoilor de echitate şi de energie.
În zonele de extracţie a petrolului, fenomenele de poluare cu reziduuri de petrol şi cu ape
uzate, uneori sărate, sunt destul de extinse, impactul asupra ecosistemelor depăşind intensitatea
altor acţiuni antropice. Petrolul modifică radical proprietăţile solului, atât fizice şi chimice cât şi
cele biologice. Acesta formează o peliculă impermeabilă la suprafaţa solului care împiedică
circulaţia apei în sol şi schimbul de gaze dintre sol şi atmosferă, producând axfisierea rădăcinilor
şi favorizând manifestarea procesului de reducere. Pe măsura ce solul devine mai anaerob scade
numărul şi activitatea metabolică a bacteriilor. Petrolul, fiind bogat în carbon organic (98%
hidrocarburi), creşte raportul C/N în sol, influenţând negativ activitatea microbiologica şi nutriţia
plantelor cu azot. În zonele de extracţie a petrolului problema poluării solului datorită acestei
activităţi devine şi mai complicată deoarece, concomitent cu poluarea cu reziduuri petroliere, are
loc şi o poluare cu ape uzate, sărate, capabile să provoace şi o salinizare puternică a solurilor
poluate cu petrol. În condiţiile unei astfel de poluări solul devine practic neproductiv, fiind scos
complet din circuitul economic.
Eliminând efectele poluării şi refăcând starea iniţială a ecosistemelor se pune în aplicare
conceptual de dezvoltare durabilă, care, în domeniul ştiinţei solului, reprezintă optimizarea
funcţiilor solului generatoare de fertilitate. Având în vedere că poluarea cu ţiţei, produse şi
reziduuri petroliere afectează însăşi capacitatea solurilor de a susţine viaţa, elaborarea unor
metodologii de remediere se impun ca o necesitate.
Metodele convenţionale de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere se
aplică cu succes la scară internaţională, însă, majoritatea prezintă următoarele inconveniente:

Bibliografie
 Alexander M., 1994, Biodegradation and Bioremediation, Academic Press, San Diego
New York Boston London Tokyo Toronto.
 Dumitru M., M.Toti, Voiculescu Anca-Rovena, 2005, Decontaminarea solurilor poluate
cu compuşi organici, Edit. Sitech. Craiova.
 Florea N., Dumitru- M., 2002, Ştiinţa Solului în România în secolul alXX-lea, Edit.
Cartea pentru Toţi, Bucureşti.
 Zarnea G., 1994, Tratat de microbiologie generală. Bazele teoretice ale ecologiei
microorganismelor. Microorganismele şi mediile lor naturale, Ed. Academiei Române,
Bucureşti, 943-947.
 Avram Margareta, 1994, Chimie organică. Volumul I. Ediţia a II-a. Ed. Zecasin,
Bucureşti, 100-102.
 Gavrilescu Elena, 2007, Surse de poluare şi agenţi poluanţi ai mediului, Ed. Sitech,
Craiova, 378 pag.
 Geamăn I., 2008, Microbiologie, ediţia a VII-a. Ed. Cris Book Universal, Bucureşti, 293
pag.
 Răuţă C., S. Cârstea, 1983, Prevenirea şi combaterea poluării solului, Ed. Ceres,
Bucureşti, 239 pag.
 Stănescu Rodica, Liliana Bobirică, Oanamari Orbuleţ, 2006, Remedierea solurilor
contaminate, Ed. Agir, Bucureşti, 235 pag.