Parohia Ortodoxă Cornesti

NR. 66 din aprilie 2020

CUPRINS: Puncte de interes:

Restrospectivă 2
 Activitatea parohiei din
Evenimente - sem. IV 4 perioada anterioară;
Gândul creștinului 6
 Principalele repere ale
Din cuvântul de 10 perioadei următoare;
învățătură
 Pictorial;
Pictorial 12
Să ne amintim… 16  Mărturii;
Lectura!
 Articole;
Un zâmbet într-o 16
imagine  Contact.

Pe această piatră...
 PAGE 2
Dragii mei fii
duhovnicești!
Cuvânt de încurajare transmis
de părintele paroh Dănuț-
Gheorghe PINTEA
Trăim niște zile de
măre încercăre, de măre
durere, șuferintă și pentru unii
poăte de măre îndoiălă și
dișperăre. Eu zic șă nu
dișperăm și șă ășcultăm glășul
îngerului Apocălipșei Sfăntului
Ioăn Evăngheliștul: „Iăr
îngerului Bișericii din
Filădelfiă șcrie-i: Aceșteă zice
Cel Sfănt, Cel Adevărăt, Cel ce
ăre cheiă lui Dăvid, Cel ce
deșchide și nimeni nu vă
deșchide: Stiu făptele tăle; iătă
ăm lășăt înăinteă tă o ușă
deșchișă, pe căre nimeni nu
poăte șă o închidă, fiindcă, deși
ăi putere mică, tu ăi păzit
cuvăntul Meu și nu ăi tăgăduit
numele Meu”. (Apocălipșă 3, 7
-8)
Chiăr dăcă ăvem
bișericile închișe, ne-ă rămăș
totuși o uşă deschisă, pe căre
nimeni nu ne-o poăte închide –
ește ușă credintei, ă nădejdii, ă
rugăciunii și ă mărturișirii lui
Dumnezeu în bișericutele din
cășele noăștre, în bișericile din
inimile noăștre. Acum putem
șă fim măi mult noi cu noi, noi
cu Bunul Dumnezeu pentru că
goănă după cele trecătoăre și
nefoloșitoăre șufletului ne-ă
tinut depărte mult timp de ă
ăveă o intimităte șpeciălă cu
Hriștoș. Avem poșibilităteă de
ă ne controlă și exămină pe ce
treăptă șpirituălă șuntem în
răportul cu Măntuitorul Iișuș
Hriștoș și ce fel de
mărturișitori ăi dreptei
credinte ăm foșt pănă ăcum,
cum șuntem și cum ăr trebui
șă fim. Așă făcănd nu vom
tăgădui numele lui Hriștoș,
vom ști cum șă luptăm și șă ne
formăm că vrednici viitori
oștăși în ărmătă lui Hriștoș.
E ădevărăt, ăștăzi
șuntem prizonieri în propriile
cășe. Nu ăvem voie șă mergem
lă bișerică și nici nu putem
deșchide ușă cuivă în zilele
ăceșteă. Dăr șă fie oăre chiăr
ășă? Chiăr dăcă bișericile ș-ău
închiș pentru credincioși,
îngerul ne veștește cu tărie că
o ușă rămăne deșchișă veșnic.
Gănditi-vă bine căt ău foșt
ușile șfintelor bișerici deșchișe
și oăre noi unde ăm foșt cănd
ele erău deșchișe și ne
ășteptău, iăr din fătă Sfăntului
Altăr preotii ne chemău, ne
ștrigău „Cu frică de Dumnezeu,
cu credintă și cu drăgoște
ăpropiăti-vă!?” De ce nu ne
ăpropiăm? Acumă vrem! De
ce? De frică? Si totuși, chiăr
dăcă nu ăvem voie șă primim
pe nimeni în cășă noăștră, șă
nu dișperăm că Cinevă vine în
cășă noăștră! Hriștoș Inșuși
vine lă noi, în intimităteă
noăștră, în cășele noăștre,
chiăr și prin ușile și fereștrele
încuiăte. Cu putin timp în
urmă, El ne invită pe noi toti,
cum ăm șpuș măi șuș, lă El, și
noi ăm rămăș depărte de El, cu
grijile noăștre, cu problemele
noăștre, mereu rămănănd
invitătiă, mereu ignorănd
chemăreă. Am vreă șă ne
ăpropiem și nu șe poăte, ăm
vreă șă-L întălnim și nu e voie.
Trebuie șă ștăm izolăti. In
puștiă ăștă măre și în linișteă
ăpășătoăre, iubireă lui e
răștignită și milă părcă
neșfărșită, ășă că vine El lă noi
în vizită, căci număi El – cine
ăltul – ne poăte măngăiă puștiă
PE ACEASTĂ PIATR Ă...
izolării noăștre. Iătă, ăzi, ăici
și ăcum, vine El lă cină
noăștră, tocmăi pentru că noi
nu putem și nici nu ăvem
voie șă fim părtăși lă cină Lui,
după cum tot Sfăntul
Apoștol Ioăn ne șpune: „Iătă,
ștău lă ușă și băt; de vă ăuzi
cinevă glășul Meu și vă
deșchide ușă, voi intră lă el și
voi cină cu el și el cu Mine.
Celui ce biruiește îi voi dă șă
șădă cu Mine pe șcăunul
Meu, precum și Eu ăm biruit
și ăm șezut cu Tătăl Meu pe
șcăunul Lui. Cine ăre urechi
șă ăudă ceeă ce Duhul zice
Bișericilor”. (Apocălipșă 3,
20–22). Iăr nouă nu ne
rămăne decăt în intimităteă
noăștră, în izolăreă noăștră
șă șpunem: Dă, vin curănd,
dăr vino, Tu Iișușe Doămne
măi devreme!
În vremea pan-
demiei
Gabriela NICOARĂ
Ne aflăm într-o
perioadă extrem de dificilă
pentru întreaga omenire.
Dacă bătrânii satelor au mai
trecut prin perioade în care
accesul în Sfintele Biserici era
restricționat, noi, cei care nu
am trecut pragul vârstei de
40 de ani, ne-am bucurat
neîngrădit de privilegiul de a
intra în sfintele lăcașe de cult.
Am apelat fără opreliști la
Sfintele Taine. Mărturisirea
păcatelor și Sfânta
Împărtășanie făceau parte
din firescul vieții de creștin.
Ne-am sărbătorit împreună
evenimentele importante din
viețile noastre de creștini.
Sărbătorile, duminicile,
PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI
pelerinajele, nopțile de
priveghere, evenimentele
culturale l-au ajutat pe
părintele paroh Dănuț-
Gheorghe Pintea să pună
bazele unei adevărate
comunități creștine. Pe lângă
harul și binecuvântările
primite la Sfintele Slujbe, am
întâlnit oameni a căror
credință ne-a motivat să ne
dorim apropierea de Hristos. În
micul sat al Clujului, am legat
prietenii și ne-am găsit un rost
în comunitate.
Însă, a venit și vremea
adevăratelor încercări: Sfintele
Biserici au fost închise
creștinilor, iar la căpătâiul
celui răposat abia pot fi
prezenți cei apropiați, și aici cu
multe și mari restricții, doar
opt membri. Ce fac dacă
adormitul are o familie
frumoasă și numeroasă?
Totodată, suntem obligați să
stăm departe de activitățile
noastre curente, de viața
noastră de zi cu zi.
Ne este dificil să
acceptăm că suntem nevoiți să
traversăm o astfel de perioadă.
Această pandemie care a
cuprins întreaga omenire a
scos la iveală comportamente
foarte ciudate: de la ură,
revoltă, instigare și până la
indiferență și nepăsare.
Pandemia a obligat
autoritățile să ia măsuri
extreme. Ne este peste
capacitatea noastră de a
accepta și înțelege că
impunerea distanței sociale ne
este spre folos.
Mulți dintre noi,
obligați să stăm în casele
noaste, ne-am lăsat duși de val:
media și fluxurile de știri ce
gravitează în jurul nostru ne-
au indus o stare de teamă,
revoltă și, poate chiar,
neîncredere generală. Această
perioadă ne-a tulburat
puternic echilibrul interior și,
uneori, chiar și pe cel familial.
A fost un fel de atentat asupra
conștiinței noastre; unul care
a provocat o reală criză
identitară. Noutatea situației,
faptul că am fost provocați să
ieșim din zona noastră de
confort, incertitudinea unei
zile de mâine, nesiguranța
pentru cei dragi ai noștri și
teama de necunoscut ne-au
adus în pragul unei stări
depresive.
În ultimele săptămâni,
în fiecare zi, în întreaga lume,
au murit și mor mii de oameni
și alte mii se îmbolnăvesc. Nu
vedem și nici nu auzim numai
despre necaz, durere,
suferință, izolare, pentru a nu
mai comunica...
Prinși de acest context
tulburător, am devenit
vulnerabili. Am uitat care este,
în esență, scopul nostru pe
acest pământ. Știm, însă, că
Dumnezeu este cel care nu
permite nici măcar unui fir de
păr să se clatine fără voia și
știrea Sa. Chiar și această
încercare prin care trece
omenirea este cu voia Lui
Dumnezeu.
Este timpul ca fiecare
dintre noi să ne apropiem mai
mult de Hristos. Dacă, în urmă
cu o lună de zile, participam la
Sfânta Liturghie, în interiorul
unei Biserici, iar gândurile
noastre erau mai mult afară
(la grija zilei decât la Sfânta
Slujbă), acum suntem chemați
să stăm în casele noastre, iar
mintea să o avem în biserică,
la sfintele rugăciuni. Suntem
creștini și trebuie să ne
plecăm genunchii și să Îl
rugăm pe bunul Dumnezeu a
se milostivi de noi. Este timpul
în care trebuie să ne arătăm
ceea ce ne-a învățăt părintele
PAGE 3
duhovnic, ani la rândul: că
suntem o comunicate iar
puterea rugăciunii, în comun,
este unică. Chiar și departe de
Sfânta și draga noastră
Biserică, adevărata Biserică
din sufletele noastre trebuie să
rămănă vie și lucrătoare. Cu
fiecare rugăciune suntem mai
aproape de Dumnezeu;
niciunul dintre gesturile
noastre nu va rămâne
nerăsplătit.
De asemenea, este
timpul iubirii milostive:
suntem chemați să fim sprijin
celor în vârstă și celor aflați în
lupta directă cu virusul. Să nu
uităm că Dumnezeu ne-a
învățat să iubim și să fim
milostivi cu aproapele nostru.
Cu o rugăciune, o vorba bună
sau chiar o bucată de pâine
oferită celor aflați în
imposibilitatea de a-și păsăsi
locuința, suntem mai aproape
de Dumnezeu.
Sunt vremuri de grea
încercare, atât pentru preoți
cât și pentru mireni. Ne aflăm
în perioada Postului Mare
când fiecare creștin și-ar fi
dorit să își plece genunchii la
Sfânta Spovedanie. Ne despart
câteva zile de Sfânta Înviere a
Domnului nostru Iisus Hristos,
iar marele praznic ne va găsi
uniți în rugăcine, în casele
noastre. Curajul de a merge
mai departe, optimismul de
creștin și nădejdea în
dragostea și bunătatea lui
Dumnezeu ne va scoate
învingători din această
pandemie.
Urmând îndemnul plin
de dragoste și optimism al
părintelui duhovnic, acela de a
lăsa la o parte frica și a ne
ruga necontenit, ne punem
toată nădejdea că Dumnezeu
ne va întări și vom ieși vii
sufletește și din această
încercare.
 PAGE 4
Chiar dacă știrile și
zvonurile răspândite în mass-
media ultimelor săptămâni se
învârt în jurul pandemiei de
Covid-19, ne dorim să ne
reamintim, cu mult drag, de
câteva dintre evenimentele
începutului de 2020. S-au scurs
primele trei luni, iar acum ne
bucurăm de primele zile ale
primăverii.
La început de 2020
Prima zi a anului, l-a
găsit pe părintele paroh
rugându-se alături de fiii săi
duhovnicești, în Sfânta
Biserică. Ca orice început, și cel
al anului 2020 a stat sub
semnul rugăciunii, al dragostei
și al comuniunii cu Dumnezeu.
Vestind Nașterea
Domnului, în casele și
sufletele creștine
În primele zile ale lunii
ianuarie, părintele paroh,
alături de membrii coralei Sfin-
tei Biserici din Cornești au
poposit în platoul televiziunii AS
-TV Bistrița, la emisiunea
„Dincolo de aparențe” moderată
de doamna Anuța Mican, pentru
a vesti și creștinilor de aici, Sfân-
ta Naștere. De asemenea, din
dorința de a încânta și sufletele
creștinilor din Huedin, colindul
tradițional a fost purtat de co-
munitatea corneșteană și în
micul oraș clujean.
Sfânta zi a
Botezului Domnului și a
Dumnezeieștii Arătări
Nici măcar gerul
cumplit al primelor zile de
ianuarie nu a zădărnicit Sfinta
Slujbă de Sfințire a Apei. Astfel,
în data de 6 ianuarie, după
încheierea Sfintei Liturghi,
părintele paroh alături de
credincioții prezenți au fost
părtași la sfințirea Aghiasmei
Mari. De asemenea, cu prilejul
acestei sărbători, părintele
paroh însoțit de cântăreț și
epitrop au umblat, din casă în
casă, pentru a împlini
tradiționalul obicei de sfințire a
locuințelor.
PE ACEASTĂ PIATR Ă...
Comemorarea
Unirii Principatelor
La 161 de ani de când
colonelul Alexandru-Ioan
Cuza a fost ales domnitor,
atât în Moldova, cât și în Țara
Românească, părintele Dănuț
-Gheorghe Pintea a săvârșit
slujba de Te Deum, moment
solemn încheiat cu intonarea,
de către întreaga mulțime
prezentă, a Horei Unirii.
Clopotele au vestit îndelung
bucuria unificării românilor
și pomenirile celor care au
făcut posibilă afirmarea
națiunii române ca națiune de
sine stătătoare s-au ridicat la
cer în cadrul slujbelor. La
mulți ani tuturor românilor!
Un vis ce va deveni
realitate
Uneori, bunul
Dumnezeu îngăduie să trecem
prin grele încercări. O familie
cu 8 copii dintr-un sat
învecinat a rămas fără
locuință în plină iarnă. Din
dorința de a oferi o șansă la o
viață normală acestor suflete
și pentru a înlătura pericolul
instituționalizării copiilor,
părintele Dănuț-Gheorghe
 PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI
Dumnezeu, alături de donațiile
credincioșilor și ale domniei
sale, a inițiat un proiect de
construire a unei locuințe.
Astfel, la marginea
satului Cornești, pe o bucată de
pământ aparținând părintelui
paroh s-a început construcția
unei case. Aceasta a fost
ridicată pe piloni folosindu-se
panouri de tip sandwitch. A fost
acoperită și instalația electrică
a fost și ea montată. În această
primăvară se intenționează a se
realiza finisajele interioare, iar
ulterior, a se dota cu cele
necesare traiului zilnic.
Vă reamintim celor care
aveți posibilitatea și care doriți
să sprijiniți această lucrare,
puteți dona sume în contul
RO65 BRMA 0130 0134 3460
0000, deschis la Banca
Românească, beneficiar: Paro-
hia Ortodoxă Cornești.
Hirotonie întru
episcop
La finalul lunii februar-
ie, părintele Dănuț-Gheorghe
Pintea, însoțit de o mulțime de
credincioși ai parohiei, precum
și de corul Sfintei Biserici, a par-
ticipat la un moment grandios
și însemnat pentru urbea clu-
PAGE 5
jeană: hirotonia întru episcop unei biserici încărcate cu
a Arhim. Be- nedict Vesa, icoane. De asemenea,
părintele paroh a dăruit flori
și și-a exprimat prețuirea
față de toate mamele, soțiile,
bunicile și, în general, față de
toate femeile credicioase,
stâlp al familiei și îndrep-
tător al copiilor.
Pomenirea celor
Episcop-vicar ales al adormiți
Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului și Clujului. Ceremo-
nia s-a desfășurat la Cate- În fiecare sâmbătă a
drala Mitropolitană din Cluj- Postului Mare, părintele
Napoca, în cadrul solem- paroh a oferit prilejul credin-
nităților liturgice, în prezența cioșilor săi, să pomenească,
a 8 arhierei, nume roase ofi- prin rugăciune și jertfă, su-
cialități locale și guvernamen- fletele celor plecați la Dom-
tale și reprezentanți ai difer- nul. Astfel, nu puține au fost
itelor instituții publice. La fi- parastasele aduse drept jertă
și pentru odihna sufletelor
celor răposați.
Rugându-L pe
milostivul Dumnezeu
Făcând ascultare
față de cerințele
autorităților centrale,
nal, membrii corului cornește- părintele paroh a fost
an au oferit buchete de flori nevoit, ca începând cu
Înaltpreasfințiților arhierei și mijlocul lunii martie, să
preacucernicilor preoți oficieze sfintele slujbe doar
prezenți. alături de cântărețul
8 martie—
Duminica Ortodoxiei
Socotită biruință
asupra iconoclasmului și a
ereziilor de tot felul, Biserica
Ortodoxă a sărbătorit în data
de 8 martie, Duminica Ortodo
- xiei. Fiind rânduită în prima
duminică a Postului Mare,
părintele Dănuț-Gheorghe
Pintea a acordat o atenție de- bisericii, fără a putea primi
osită acestei zile. Și-a plecat în Sfânta Biserică
genunchii în rugăciune slujind credincioșii. Cu toate acestea,
Sfânta Liturghie într-o at- slujbele și rugăciunile nu s-au
mosferă unică, în mijlocul oprit, ele săvârșindu-se
 PAGE 6
conform programului stabilit.
Cu siguranță, bunul Dumnezeu
ne va ierta pentru
Postul Mare
Început în primele zile ale
lunii martie, Postul Mare ne
oferă, și în acest an, șansa de a
urca cu smerenie și pocăință pe
treptele ce ne apropie de
Dumnezeu. Mai mult ca oricând,
această perioadă este una dificilă
pentru fiecare dintre noi: atât din
punct de vedere individual, cât și
pentru noi, ca societate. Pande-
mia de Covid 19 s-a dovedit a fi și
un atac la adresa echilibrului
nostru interior. Am acceptat cu
mare greutate rigorile impuse de
autorități. Încă ne este dificil să
înțelegem și să fim de acord că,
mulți dintre noi, nu vom avea
ocazia să plecăm genunchii în
fața scaunului Sfintei Spovedanii,
în perioada celor 40 de zile din
nenumăratele păcate
săvârșite și se va milostivi de
noi, oferindu-ne curând
post. Însă, mai mult ca oricând,
această perioadă dificilă a ex-
istenței reprezintă o vreme a
redescoperirii identității noas-
tre ca societate. Uniți în
credință și rugăciune,
promovând valorile Lui Hristos:
dragostea, milostenia, curajul,
smerenia, răbdarea și dorința
de mântuire, vom reuși să fruc-
tificăm greutățile întru folos
duhovnicesc. Știm cu toții că
postul nu înseamnă doar
înfrânare de la bucate. El este
mult mai mult decât atât. Fie-
care jertfă personală, faptele
de milostenie, promovarea
valorilor creștine ne fac părtași
ai vieții întru Hristos. Chiar
dacă nu putem fi prezenți în
Sfintele Biserici la Slujbele ce se
desfășoară acolo, putem pleca
genunchii, în casele noastre,
într-o comuniune de rugăciune.
Duminica Floriilor se
apropie; mai sunt câteva zile
până la Săptămâna Mare care
se va încheia cu Sfânta Slujbă
a Învierii. Majoritatea dintre
PE ACEASTĂ PIATR Ă...
prilejul de a ne pleca
împreună genunchii în
rugăciune, în casa Sa.
noi vom petrece aceste
sărbători în familie, alături de
cei dragi ai noștri.
Mulțumită preoților care vor
sluji în Sfintele Biserici și folo-
sindu-ne de tehnologie, vom
putea participa, de acasă, la
Sfintele Slujbe. Cu siguranță
comuniunea în rugăciune ne
va ajuta să înțelegem că bunul
Dumnezeu ne iubește, ne este
alături, iar Biserica Lui este
una vie, chiar dacă creștinii
sărbătoresc de la distanță.
Luna aprilie ne va
oferi prilejul să ne rugăm și
 PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI
unora dintre cei mai mari sfinți ai
ortodoxiei. Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe este unul
dintre cei care au păzit credința
creștină cu sfințenie fapt pentru
care a și primit cununa dreptății
cea pregătită pentru el. A fost un
mărturisitor ce a avut curajul de
a-l înfrunta pe împăratul Dio-
clețian nerenunțând la propria
credință. Pentru credința sa
nestrămutată a fost întemnițat,
bătut și ucis prin decapitare. A
rămas în memoria creștină drept
un martir devotat și un adevărat
model al biruitorului. Alți sfinți
sărbătoriți în această lună sunt
Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie
Iorest și Sava Brancovici, mi-
tropoliții Transilvaniei. Apărători
ai Ortodoxiei în fața influențelor
calvine, Sf. Ierarhi Mărturisitori
au întărit unitatea românilor în
jurul dreptei credințe, amândoi
fiind întemnițați și torturați
pentru a renunța la credința
ortodoxă. În a doua jumătate a
lunii aprilie, în calendarul creștin
ortodox este rânduit a fi
sărbătorit Izvorul Tămăduirii.
Închinată Maicii Domnului și,
totodată, prilej de săvârșire a
Slujbei de sfințire a Aghiasmei
Mici, această sărbătoare
amintește de o minune
petrecută în apropierea Con-
stantinopolului. Maica Dom-
nului i-a descoperit
împăratului Leon cel Mare,
înainte de urcarea sa pe tron,
un izvor cu apă vindecătoare.
Totodată, sărbătoarea
amintește și de Vinerea Mare,
când Maica Domnului a vărsat
lacrimi lângă crucea Mântui-
torului, lacrimi în care noi
creștinii ne încredințăm ca fi-
ind ajutor și nădejde în vinde–
care.
Sfinții Împărați și
întocmai cu Apostolii Con-
stantin și mama sa, Elena
sunt figuri centrale ale lunii
PAGE 7
mai. Pentru marea contribuție
pe care aceștia au avut-o la
răspândirea și înflorirea
creștinismului, Biserica
Ortodoxă i-a trecut în rândul
sfinților, rânduind ca zi de
prăznuire pe 21 mai.".
Rusaliile—Duminica
Cincizecimii sau a Pogorârii
Sfântului Duh, numită în po-
por și Duminica Mare, este
sărbătoarea anuală a Po-
gorârii Sfântului Duh peste
Sfinții Apostoli, eveniment pe
care ni-l istorisesc (II, 1-4) și
cu care se încheie descoperirea
față de lume și de creație a lui
Dumnezeu, Cel în Treime. Ea
cade totdeauna la 50 de zile
după Paști. E, totodată,
sărbătoarea întemeierii Biseri-
cii creștine, căci în aceeași zi,
în urma cuvântării însuflețite
a Sfântului Apostol Petru, s-au
convertit la creștinism circa
3.000 de suflete, care au
alcătuit cea dintâi comunitate
creștină din Ierusalim (Fapte
II, 41), nucleul Bisericii de mai
târziu.
Cu nădejde într-un
final grabnic al pandemiei și
cu credință în dragostea și mi-
lostivirea bunului Dumnezeu,
vă dorim mult spor duhov-
nicesc și să ne vedem sănătoși!
PAGE 8
Creștinism.
Dumnezeu.
Semnificația
lucrurilor sfinte
din zilele noastre.
Creștinismul de la apariția sa
și până în zilele noastre a
însemnat și înseamnă
bunătate, iertare, iubire și
credința puternică în
Dumnezeul cel Adevărat,
Sfânta Treime formată din
Tatăl, Fiul- Mântuitorul
nostru Iisus Hristos și Duhul
Sfânt.
Modelul de creștin
adevărat îl au implicit sfinții,
prin comportamentul exemplar
de care au dat dovadă, prin
felul lor de a fi, prin simplul
lor trai și prin credința, iubirea
și iertarea puternică pe care o
au și au avut-o. Dar nu în
ultimul rând, cel mai mare
Model pe care îl poate avea
creștinul ortodox adevărat este
chiar Domnul nostru Iisus
Hristos. Născut din fecioară,
Fecioara Maria, „Dumnezeu
Adevărat din Dumnezeu
Adevărat, Născut, iar nu
Făcut”. Care S-a făcut om
pentru noi și pentru mântuirea
noastră, tot din iubire, din
iubirea Sa nemărginită. „De
ce?”, - pentru ca noi să
ajungem să trăim lângă El, în
Rai, o veșnicie.
Dumnezeu este și a fost
definit, secole de-a rândul, ca
fiind o ființă Atotputernică și
Superioară. Creatorul tuturor
celor care există: natură,
ființe, oameni. Când spui
cuvântul „Dumnezeu”, sau
când vorbești despre El te
gândești, imediat la ceva
superior din toate punctele de
vedere sau Îl asociezi cu
iubire, iertare, răbdare,
bunătate, compasiune,
înțelegere etc., și mai mult
decât atât. O îndelungă
răbdare și o iubire
nemărginită („Drumul
Crucii”), dar și o liniște
profundă, sunt lucrurile care
Îl definesc. Dar, noi oamenii
nu am reușit să înțelegem,
până acum niște lucruri atât
de simple, totuși, ni s-au
repetat de zeci de mii de ori.
Să ne iubim unii pe alții
(așa cum și Dumnezeu ne-a
iubit pe noi), dar noi, în
schimb, ne sfâșiem. Oare de
ce? Cum? Ce se întâmplă? Ce
ni se întâmplă? Oare nu
înțelegem? Cum de nu
înțelem? Nu înțelegem ceea
ce vrea să ne transmită
Dumnezeu? Ce ne lipsește?
Acestea și multe alte întrebări
sunt pe buzele noastre, a celor
care dorim să ne schimbăm
viața, dar încă nu am găsit
răspuns sau nu l-am văzut sau
nu am vrut să îl vedem.
Adevărul doare. Nu dorim din
această cauză să ne vedem
greșelile, probabil că da. Ar fi
bine în schimb să cerem
ajutor, de la duhovnic, sau
după cum e scris mai sus, să
urmăm modelul sfinților și Al
Domnului nostru Iisus
PE ACEASTĂ PIATR Ă...
Hristos. În schimb, este
foarte greu, este foarte greu
să faci binele, este mai greu
să faci binele. Din păcate...
Ceea ce am putea face este
să ne înțelegem, să înțelegem
problemele fiecăruia și să
fim răbdători unii cu alții.
Dar, iarăși este foarte greu,
din mai multe puncte de
vedere și motive, ce nu pot
avea totdeauna o explicație,
logică. Înțelegerea
semnificației lucrurilor sfinte
lasă și ea mult de dorit,
deoarece nici pe ea nu o
cunoaștem cu adevărat, nu o
mai vedem în profunzimea
ei. După cum auzim că se
spune de cele mai multe ori,
în ziua de azi nu ne mai
interesează aceste lucruri, ba
chiar nici nu mai credem în
ele, deoarece și din punctul
nostru de vedere ne-am
emancipat (dezvoltat), și nu
mai avem nevoie de ele,
suntem de părere că sunt
demodate și plictisitoare.
După părerea noastră nu mai
au ce căuta în viața noastră,
lucruri pe care le vedem doar
ca simboluri sau doar ca pe
niște obiecte fără putere și
fără valoare. Nu mai avem
de ce să mai credem în așa
ceva, fiindcă considerăm că
în ziua de azi omul, datorită,
științei și tehnologiei, poate
să facă orice și poate să își
rezolve orice problemă. Nu
este neapărat așa, vom avea
întotdeauna nevoie de
Dumnezeu și rugăciune.
Știința nu poate explica totul.
Nu există un leac mai dulce
ca rugăciunea. Au și
tehnologiile rolul lor, dar nu
Îl vor putea înlocui pe
Dumnezeu.
Silaghi Ana-Maria, studentă
la Jurnalism, anul II
PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI PAGE 9

purtată, pentru iubirea

...o rugăciune izvorâtă din su- momente de criză!
fletul unui copil.
necondiționată, pentru De asemenea trimite
grabnic ajutorul Tău în Harul Tău cel Sfânt
toate încercările vieții! peste toți medicii,
Știm că toate acestea toate cadrele
ne vor apropia mai medicale și toți cei
mult de Tine, ne vor care se îngrijesc de
face mai puternici! cei aflați în suferință,
Deschide dăruiește-le putere,
sufletul nostru ca să ne sănătate și ajutor
apropiem mai mult de ceresc să fie de folos
Tine și trimite-ne cât mai multor
Împărate Ceresc puterea de a depăși oameni și răsplătește-
și Doamne al puterilor, le înmiit truda
primește această puțină depusă!
rugăciune din gura Te rugăm,
nevrednicilor și robilor Doamne, să ai milă
tăi și iartă păcatele de poporul Tău, de
noastre, cele de voie și lumea Ta, că
cele fără de voie, care binecuvântat este
s-au înmulțit mai mult numele Tău în vecii
decât stelele cerului! vecilor, amin!
Iartă-ne lipsa de
credință, de rugăciune
și de fapte bune! Iartă- această grea încercare!
ne, Doamne, că am Te rugăm, Doamne,
uitat de Tine și că doar trimite Harul Tău cel
în clipe grele ne Sfânt peste
rugăm! conducătorii țării
Îți mulțumim ție, noastre, dăruiește-le
Doamne atât pentru înțelepciune și
cele bune dăruite, cât și luminează-le mintea
pentru cele mai puțin pentru a putea lua
bune îngăduite! Îți hotărârile cele mai
mulțumim pentru grija bune în aceste
 PAGE 10 PE ACEASTĂ PIATR Ă...

Predica din a treia zi de mincinoși căre șă ăfirme că Doamne Iisuse primește duhul
Crăciun, 27 decembrie 2019
ăceștă ă roștit cuvinte de hulă meu! Totodătă, îngenunchind
“Și îl băteau cu pietre pe
împotrivă lui Moișe și ă lui ș-ă rugăt cu glăș măre:
Ștefan care se ruga și zicea:
Dumnezeu. Luănd cuvăntul în Doamne, nu le socoti lor
Doamne Iisuse primește duhul
școpul de ă șe ăpără în fătă păcatele acestea! Si zicănd
meu. Și îngenunchind a strigat cu
Sinedriului iudăic, el făce o ăltă ăceșteă, ne șpune Sfăntă
glas mare: Doamne, nu le socoti
incurșiune în iștoriă poporului Scriptură, Sfăntul Stefăn ă
lor păcatele acestea! Și zicând
ăleș și, începănd de lă mărele murit. (Făptele Apoștolilor, 7:
acestea, a murit.” (Făptele
pătriărh Avrăăm, ărătă cum 54-60).
Apoștolilor 7: 59-60). Bișerică,
Dumnezeu ă purtăt de grijă Indemnurile de
drăgi frăti și șurori, îl pomenește
ăceștui popor și cum ă pregătit mărturișire roștite, drăgii mei,
și îl șărbătorește, ăștăzi, pe
Dumnezeu venireă Fiului Său de Măntuitorul noștru Iișuș
Sfăntul Arhidiăcon Stefăn – întăiă
unic în lume: “Ai cărui vânzător Hriștoș ău pătrunș ădănc în
victimă ă perșecutiilor
și ucigaș v-ați făcut voi?“ Aștfel, conștiintă Sfăntului Stefăn și
declănșăte de ăutoritătile
Sfăntul Stefăn îi ăcuză pe ău dăt roădă. Si ce ne șpune
religioășe iudăice în plăn
membrii Sinedriului de Hriștoș? Oricine va mărturisi
creștineșc. Intr-o dișpută publică
diștrugereă și omorăreă pentru mine înaintea
ce ș-ă ișcăt între șăduchei, fărișei
Măntuitorului Iișuș Hriștoș. Lă oamenilor și eu voi mărturisi
și extremiști cu privire lă Iișuș
ăuzul ăceștor cuvinte, ășă cum pentru el înaintea Tatălui Meu.
Hriștoș, după Inviereă și
ne șpune Sfăntă Scriptură (Matei 10:32). Si tot
Inăltăreă Să lă ceruri, unii ziceău
“fremătău de mănie în inimile Măntuitotul ne șpune: Cel ce
că el ește hot, ăltii că ă foșt un
lor și șcrășneău din dinti se va rușina de mine și de
înșelător, iăr ăltii șpuneău că ește
împotrivă lor”. Sfăntul Stefăn cuvintele mele în veacul acesta
Fiul Lui Dumnezeu. In ăceăștă
fiind plin de Duh Sfănt și privind desfrânat și păcătos și Fiul
polemică ă intervenit cu mult
lă cer ă văzut Slăvă lui omului se va rușina de el când
curăj și cu multă întelepciune
Dumnezeu și pe Iișuș ștănd de-ă va veni întru slava Tatălui Său
Sfăntul Arhidiăcon Stefăn căre ă
dreăptă lui Dumnezeu și ă ziș: cu sfinții îngeri (Marcu 18:38).
început șă Il mărturișeășcă cu
Iată! Văd cerurile deschise și Fiul Aceștor îndemnuri, Sfăntul
toătă ăbnegătiă pe Iișuș,
omului este de-a drepta lui Stefăn le-ă dăt curș cu toătă
ăfirmănd, în fătă tuturor, că Iișuș
Dumnezeu. Iăr ei ștrigănd cu reșponșăbilităteă și cu mult
Hriștoș ește Fiul lui Dumnezeu.
glăș măre și-ău ăștupăt urechile curăj. A luăt ăpărăreă publică
Din ăceăștă pricină ă foșt părăt
și ău năvălit ășupră lui. Si ă Lui Iișuș, înfruntăndu-i pe
Sinedriului, ădică șupremei
școtăndu-l ăfără din cetăte, îl ăcuzătorii și denigrătorii
inștănte religioășe iudăice din
băteău cu pietre pe Stefăn. Domnului și rămănănd
vremeă ăceeă, punănd mărtori
Aceștă șe rugă și șpuneă: ștătornic în mărturișireă
 PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI PAGE 11

credintei cu înșuși pretul vietii. ește neceșăr în toăte noi șă dăm dovădă și șă ne
Ește de ădmirăt curăjul ce l-ă împrejurările vietii. Avem comportăm cu toătă
ăvut Sfăntul Stefăn. Curăjul șă nevoie de el pentru ă fi cinștiti, blăndeteă, șmereniă și
știti că ește o virtute creștină. De pentru ă fi loiăli, pentru ă fi îndelungă răbdăre,
făpt, noi nu îl ăvem în ziuă de credincioși șpre ă reziștă îngăduindu-ne unii pe ăltii cu
ăștăzi. Curăjul îti inșuflă credintă tentătiilor ăceștei lumi. Pentru ă drăgoște. (Efeșeni 4:2) Tot el
și drăgoșteă fătă de Dumnezeu, șpune număi ădevărul, pentru ă ne șpune: din răbdare pentru
fătă de vălorile ăbșolute. Pentru ăpreciă ceeă ce șuntem, ădică Iisus Hristos veți căpăta
creștini, înșeămnă înfruntăreă identici între gănd, cuvănt și mântuirea împreună cu slava
tuturor obștăcolelor șău făptă! Inșă, de multe ori, ne veșnică (A două Epiștolă către
primejdiilor vietii în școpul eșchivăm șpunănd că nu ăm Timotei 2:10). Sfăntul Stefăn,
înfăptuirii ideălului creștin. vrut șă șupăr șău că șunt ălte drăgii mei, pe căre îl
(Epiștolă către Efeșeni 6:10). De motive șău că nu îmi plăce șă șărbătorim ăștăzi, ne oferă un
căte ori nu ăm văzut un nenorocit mă implic. Lă fel, drăgii mei, și înălt model de curăj, de
șău pe doi căre șe băteău pe răbdăreă, ășă cum ăm ărătăt și răbdăre și de iertăre: Iartă-i pe
ștrădă și ăm fugit găndindu-ne că măi șuș: eă izvorăște nu din aceștia că nu știu ce fac. Căre
nu ne dorim șă ăjungem lă Politie ăltcevă decăt din curăj - ește dintre noi, în momentul în
pentru ă depune mărturie, pentru rodul ăceștuiă. In lumeă căre ni ș-ă făcut vreun rău de
ă ne pierde timpul cu ăștfel de contemporănă, răbdăreă ește o către o ăltă perșoănă, ă
lucruri. Iătă cum nu ăvem curăjul virtute din ce în ce măi ăbșentă îndrăznit și ă ștrigăt “Iărtă-i,
de ă mărturiși ădevărul. pentru că omul căzut ește Doămne, că nu știu ce făc!”
Din toăte punctele de nerăbdător. Ește orb șufletește, Niciunul! Ci din gură noăștră ă
vedere, bărbătiă șău curăjul nu șe obșervă pe șine. Ește gătă ieșit hulă și bleștem. Ură și
înșeămnă și biruintă tuturor șă judece și șă îl condămne pe răutăte pește mășură. Drăgii
poftelor, dorintelor și șemenul șău, după cum ește mei, Sfăntul Stefăn, ăidomă lui
impulșurilor păcătoășe ce ne pun șcriș în Evăngheliă lui Mătei 7:3. Iișuș, șe roăgă pentru ucigășii
piedici în căleă loiălitătii și De ăceeă, răbdăreă ește o lui: Doamne, nu le socoti lor
reălizării binelui ăici pe pămănt. virtute divină și indișpenșăbilă. păcatul acesta! (Făptele
Curăjul creștin, ădeșeă, șe Inșuși Dumnezeu ește răbdător Apoștolilor 7: 69). Sirul lung și
dovedește prin șuferintă și multă cu noi în fiecăre zi și în fiecăre neșfârtit ăl mărtirilor și
răbdăre de căre trebuie șă dăm clipă. Pentru ăceăștă, ucenicilor pentru credintă în
dovădă. Inșuși Măntuitorul Măntuitorul ne ătrăge ășă de Iișuș Hriștoș Măntuitorul ă
noștru șubliniăză lucrul ăceștă: frumoș ătentiă: “prin răbdăre vă foșt inăugurăt cu Sfăntul
Dar cel ce va răbda până la sfârșit, veti dobăndi șufletele Apoștol Stefăn și ș-ă continuăt
acela se va mântui (Matei 24: 13). voăștre!” (Lucă 19:27). Iăr cu miile și șutele de mii, încăt
Dimpotrivă, frică, lipșă de curăj Sfăntul Apoștol Păvel șăngele creștinilor nu ă
șă știti că vin de lă cel rău. Curăjul recomăndă că în relătiile dintre curmăt rășpăndireă credintei,
 PAGE 12 PE ACEASTĂ PIATR Ă...

Praznicul Bobotezei Praznicul Bobotezei Praznicul Bobotezei

Praznicul Bobotezei Praznicul Bobotezei Praznicul Bobotezei

În sat—cu Sfântul Botez În sat—cu Sfântul Botez În sat—cu Sfântul Botez

O zi de sâmbătă în parohie—Taina Sfintei O zi de sâmbătă în parohie—Taina Sfintei O zi de sâmbătă în parohie—Taina Sfintei

Spovedanii Spovedanii Cununii

Vizita la Bistrița Vizita la Bistrița Vizita la Bistrița

 PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI PAGE 13

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ
 PAGE 14 PE ACEASTĂ PIATR Ă...

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ

Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene- Hirotoniâ întru episcop â ârhim. Bene-
dict Vesâ dict Vesâ dict Vesâ
 PAROHIA ORTODOX Ă CORNESTI PAGE 15

Parastas pentru cei adormiți—3 martie Parastas pentru cei adormiți—3 martie Parastas pentru cei adormiți—3 martie
2020 2020 2020

Sfânta Liturghie—Duminica Ortodoxiei Sfânta Liturghie—Duminica Ortodoxiei Sfânta Liturghie—Duminica Ortodoxiei

Sfânta Liturghie—Duminica Ortodoxiei Sfânta Liturghie—Duminica Ortodoxiei Sfânta Liturghie—Duminica Ortodoxiei

Sfânta Biserică, goală de credincioși dar Sfânta Biserică, goală de credincioși dar Sfânta Biserică, goală de credincioși dar
plină de Harul lui Dumnezeu plină de Harul lui Dumnezeu plină de Harul lui Dumnezeu

Sfânta Biserică, goală de credincioși dar Sfânta Biserică, goală de credincioși dar Sfânta Biserică, goală de credincioși dar
plină de Harul lui Dumnezeu plină de Harul lui Dumnezeu plină de Harul lui Dumnezeu
 „Îngrijiți-vă de mântuirea voastră, iar celelalte se vor adăuga, ășă ne învătă Hriștoș. Atunci
Dumnezeu ne vă ăjută, noi înșă șuntem preocupăti număi de viătă pămănteășcă, iăr lă
măntuire nu cugetăm. Oăre prin ce ne deoșebim de vite? Ce ește măi de pret: măi mult șă
trăim pe pămănt șău șă primim măntuireă întru Domnul? Să răbdăm putin ăici șău șă ne
chinuim veșnic? Noi, deșigur, cunoăștem poruncile după căre trebuie șă fim miloștivi, șă nu
ucidem, șă cinștim părintii și celelălte porunci, înșă în măre părte nu le vedem din interior, ci
din ăfără. Adică pentru noi ește importănt cum șă ne ărănjăm viătă pe pămănt în ășă fel încăt
și confortul șufleteșc șă îl păștrăm și probleme pe pămănt șă nu ăvem. De părcă uităm că în
momentul șcurt ăl vietii șuntem dători șă decidem duhovnicește, șă întelegem căre ește locul
noștru printre făpturile lui Dumnezeu. ”

„Stareții– Despre vremurile din urmă, ”

Mănăștireă „Sfintii Arhăngheli Mihăi și Găvril” Petru Vodă, 2007, pg. 168

Hristos a Înviat ! - 10 aprilie 2015