Arhitectură Comparată, An 5

Sesiunea iunie-iulie 2020

Adriana STRÎMBU

Pavilionul Iugoslaviei - Rezumat

Simbol al victoriei modernismului

In lucrare este discutata victoria modernismului intr-o tara sub regim un totalitar,
Iugoslavia (1900) privita prin prisma Pavlionului Iugoslaviei din cadrul EXPO 58, dar si cum
acest pav. Este un simbol al situatiei si schimbarilor prin care a trebuit sa treaca Iugoslavia, in
final atigandu-si in sfarsit „o libertate specifica” exprimata printr-un socialism propriu care sa
vina in ajutorul fiecarei persoana si de care toata lumea sa poata beneficia.

EXPO 58 a fost cel de-al 11-lea târg mondial găzduit de Belgia și al cincilea la
Bruxelles, în urma târgurilor din 1888, 1897, 1910 și 1935. 41,5 milioane de vizitatori au
venit în Belgia pentru expoziția din 1958, făcând Expo 58 cel de-al doilea târg mondial că
mărime după 1900 Exposition Universelle et Internaționale de Paris, care a atras 48 de
milioane de vizitatori. La fiecare 25 de ani începând cu 1855, Belgia a organizat mari
evenimente naționale pentru a-și celebra independența națională în urma Revoluției belgiene
din 1830.
Tema expozitiei a fost descrisa de: „bilan du monde, pour un monde plus humain”,
tradus prin „echilibru mondial pentru o lume mai umana”. Acest motto a fost inspirat de
credința în progresul tehnic și științific in vederea dezvoltarii societatii atunci actuale, precum
și dezbaterile postbelice. asupra utilizării etice a puterii atomice.
Pavilionul a reprezentat un mesaj transmis celorlalte tari din cadrul expozitiei, iar el
insusi este un simbol multiplu, o data in cadrul contextului in care a fost conceput, dar si un
simbol la o scara mai larga ce reprezinta puterea mesajului artistic in cadrul societatii si cum
acesta poate repreznta un prim pas spre evolutia politica, sociala, umana.

Pavilionul a marcat victoria modernismului la nivel mondial. Modernismul fiind o

mișcare culturală si artistică de tip progresiv s-a conturat când artiștii s-au revoltat tradițiilor
academice și istorice impuse considerate standard ale secolelor anterioare. Stilul in sine
reprezinta o revolta impotriva traditionalismului, iar sub umbrela unui regim totalitar a
capatat o alta forma evoluata din cea initiala ce a fost folosita drept unealta pentru
modificarea regimului politic atunci actual.
In lucrare este prezentata succint si situatia popoarelor iugoslave ce au fost asuprite
de străini, de mediul înconjurător în ciuda culturii străvechi bine împământenite, iar noul
socialism ce se contureaza nu se bazează pe o dogmă impusă din exterior, ci pe un sistem
propriu dar deschis spre modificare ulterioara.
Noul tip de mergand pe premisa ca toată lumea ar trebui să aibă dreptul să se
dezvolte în libertate similară și în termeni proprii și este deschisă cooperării, atât timp cât este
la egalitate. Acestea din urma reprezentând noile dogme ale acestui „nou socialism”.