Postmodernismul este un curent, un stil cu nenumarate tipuri de manifestare, in mare parte o

prelungire a modernismului.
Posmodernismul este un curentul artistic al unei elite care refuză sărăcia de limbaj și
rigiditatea in locul rigorii, refuză proletcultismul și vrea să se reîntoarcă, pe o altă spiră a evoluției
formale, la izvoarele modelatoare ale arhitecturii de expresie majoră.  Postmodernismul deschide larg
porțile limbajului formal care admite luxul și detaliile ornamentale, care acceptă complexitatea ca pe o
formă fundamentală a expresiei sale stilistice și face din competiția cu natura  ca și din ironia și
abilitatea ludică armele de elecție ale propriului său limbaj.
Una din temele cheie ale postmodernismului a fost punerea in relatie a obiectului arhitectura si
a naturii(reinterpretarea naturii si renasterea formelor sculpturale), “întoarcerea către tradiţie şi către
rolul central al comunicării cu publicul – dat fiind că arhitectura este o artă publică” 1. Ce este absolut
excepțional în postmodernism este curajul de a reinterpreta tradiția și de a utiliza simbolurile cu o
enormă abilitate. Postmodernismul apare ca o o altă atitudine, un alt pattern de raportare la lume și
om, la pământean și cosmic.
Trăsăturile postmodernismului în arhitectură:
- comunicarea semnificațiilor prin forma complexă, nu prin funcțiune;
- o sensibilitate aparte față de context;
- reapropierea de ornamente;
- preferința pentru formele sculpturale;
- revalorizarea elementelor vernaculare;
- respingerea rigidității stilistice;
- armonizarea ecclectismului stilistic;
- emfazarea ambiguității compozitionale;
- promovarea materialelor organice;
- utizarea tehnicilor așa-numite magice, capabile să creeze efecte savante de  trompe-l’oeil;
- emfazarea spectaculozității arhitecturii antropomorfice;
- concurența făcută naturii și formelor acesteia.
Cele trei cuvinte-cheie pentru Postmodernism sunt: Ironia, Paradoxul și Contextualismul.
În viziunea critică a gândirii postmoderniste, politica şi securitatea sunt inextricabil împletite, şi
privesc nu doar graniţele şi cetăţenii, ci şi identitatea şi valorile, în contextul extrem de fluctuant al
unei dinamici a puterii aproape imprevizibile. Ori, la protejarea acestora nu participă doar statul, ci şi
indivizii înşişi, printre care liderul însuşi, grupurile, asociaţiile culturale ori profesionale, organizaţiile
non-guvernamentale. De altfel, este foarte posibil ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, politica şi
securitatea naţională să se restrângă până la esenţial, adică la identitatea naţională.

1
 Unii dintre cei mai cunoscuți și mai influenți architecti postmoderniști sunt: Ricardo Bofill,
Santiago Calatrava, Norman Foster, Michael Graves, Philip Johnson, Cesar Pelli, Robert Stern,
James Stirling, Robert Venturi, Peter Eisenman.
Santiago Calatrava s-a nascut in Valencia in 1951,a studiat artele si arhitectura la Scoala
Tehnica Superioara de Arhitectura in Valencia(1968-1973) si doctoratul in Stiinte Tehnice la ETH in
Zurich (1981).
Milwaukee Art Museum Quadracci Pavilion Milwaukee, Wisconsin, USA, numarandu-se
printre cele mai recente lucrari ale sale, 1994-2001.

Quadracci Pavilion este o completare sculpturala postmodernista a Muzeului de Arta din

Milwaukee care a marit spatiul de 5 ori. In 194 comitetul de conducere al muzeului l-au convins pe
Santiago Calatrava sa vina cu o propunere si au fost uimiti de design-ul sau original.
Quadracci Pavilion de 142.050 m2 a fost planificat sa contina in primul rand spatii publice:
- o sala de receptie;
- o sala de spectacole;
- o cafenea;
- un magazin;
- o parcare;
- un spatiu flexibil de 10.000 m2 pentru expozitii temporare.
Structura incorporeaza atat tehnologia de ultima generatie cat si mestesugul lumii vechi.
Este o interpretare postmodernista a lui Santiago Calatrava a unei catedrale gotice,
completata cu contrafronturi zburatoare, arcuri ascutite , bolti cu nervuri si o nava centrala
acoperita de un acoperis de sticla.
Potrivit lui Santiago Calatrava forma cladirii in element zburator (pasare, cioara) este una
formala(completeaza compozitia), functionala (controleaza nivelul de lumina), simbolica
(creeaza o imagine memorabila a muzeului in oras).
Charles Jenks -“The Language of Postmodern Architecture”- (“Limbajul arhitecturii
postmoderniste”)
Maria Barbu – “Semiotica Arhitecturii sau Arhitectura ca filosofie a libertății”
Arhitecture at the dawn of the 21st century: the indispensable compendium
https://mam.org/