Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 1

An scolar: 2010- 2011

Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

CURRICULUM ADAPTAT
Clasa a VII-a : elevi cu C.E.S

1. ARGUMENT

Acest curriculum este adaptat elevilor cu cerinţe speciale, în vederea parcurgerii cât mai
uşor a programei şcolare.
Curriculum îşi propune să aducă în atenţia elevilor cu CES metode tradiţionale dar şi
moderne, activ-participative de predare-învăţare-evaluare, de obţinere a informaţiilor necesare
parcurgerii materiei, folosind metode, mijloace şi instrumente de lucru cât mai adecvate acestor
cazuri.
În acest scop, se pune accent pe implicaţiile chimiei în viaţa noastră.
Prin strategiile abordate, se are în vedere şi o bună colaborare cu profesorul psiholog al şcolii,
profesorul de sprijin şi integrarea cât mai bună a elevilor în colectivul clasei pentru reuşita lor la
finele clasei a VIII a în reţeaua şcolară ce include licee şi şcoli de arte şi meserii.

2. BENEFICIARI:

Elevii de clasa a VII-a , cu CES - : Aelenei Marius, Ciobanu Ionela, Teslof Antonia,
Danila Costel.

Integrarea şcolară este un proces de includere în şcolile de masă obişnuite, la activităţile

educative formale şi nonformale, a copiilor consideraţi ca având cerinţe educative speciale.
Considerând şcoala ca principala instanţă de socializare a copilului (familia fiind considerată
prima instanţă de socializare), integrarea şcolară reprezintă o particularizare a procesului de
integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanţă fundamentală în
facilitarea integrării ulterioare în viaţa comunitară prin formarea unor conduite şi atitudini, a unor
aptitudini şi capacităţi favorabile acestui proces.
Cerinţele educative speciale desemnează acele nevoi speciale faţă de educaţie care sunt
suplimentare, dar şi complementare obiectivelor generale ale educaţiei. Fără abordarea adecvată
acestor cerinţe speciale nu se poate vorbi de egalizarea şanselor de acces, participarea şi
integrarea şcolară şi socială.
În jurul nostru observăm în fiecare zi oameni diferiţi. Aceste diferenţe nu se referă doar la
înălţime, forma fizică, conturul feţei, culoarea pielii, ci, mai ales la felul de manifestare al
fiecăruia, la calitatea muncii sale. De asemenea, aceste diferenţe sunt constatate şi la nivel
intelectual, nivel de care depinde în cea mai mare măsură reuşita sau nereuşita unei activităţi.
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 2
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

Progresul educativ al elevului cu CES depinde de relaţia pe care cadrul didactic de la

clasă o stabileşte cu profesorul de sprijin, dându-i permanent informaţii despre punctele slabe ale
acestuia. Intervenţia acestuia permite valorificarea şi insistarea pe cunoştinţele greu asimilabile
determinând raportarea la nivelul cunoştinţelor de grup.
Ora de limba şi literatura română devine astfel importantă şi prin relaţia personală care se
stabileşte între profesor şi elev, cu încercarea permanentă a primului de a determina dezvoltarea
capacităţii de exprimare a propriilor sentimente, a propriilor atitudini şi, nu în ultimul rând, a
propriei viziuni despre viaţă.

OBIECTIVE CADRU:

1. Dezvoltarea capacitaţii bde receptare a mesajului oral la nivelul dezvoltării psiho-fizice;

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală după posibilităţile intelectuale;
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului prin imagini şi a mesajului scris limitat la un
nr. de litere;
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin desen

A Obiective de referin\` ]i activit`\i de [nv`\are

Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL”
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
Obiective de referin\`
1.1.s` [n\eleag` mesaje orale scurte ]i concrete;
3
ex. de pronun\are clar` ]I corect` a
cuvintelor la intuirea imaginilor;
ex. de construire de enun\uti simple pe
baza imaginilor din manual;

2.2. s` se integreze [n colectivul clasei

mani-fest@ndu-]i interesul de a
comunica;

1.2.s` sesizeze sensul cuvintelor dintr-un enun\;

1.3. s` disting` sunete-le din silabe ]i a silabe-lor 3.1.s` identifice un nr. limitat de litere,
din cuvinte; silabe, cuvinte, at@t [n texte tip`rite
c@t ]i de m@n`;

2.1.s` poat` s` formuleze enun\uri simple [n 3.2. s` desprind` sem-nifica\ia

func\ie de o situa\ie dat`; cuvintelor sau a enun\urilor f. scurte (2
cuvinte);

Activit`\i de [nv`\are 4.1. s`-]i poat` expri-ma p`rerile oral

sau prin desen;
jocuri de executare a unor comenzi scurte ]i pre-
cise;
ex. de asociere a cuvintelor cu imagini;
ex. de asociere a cuvintelor sau a unor propozi\ii 4.2. s` scrie corect litere,silabe ]i
simple cu mimic`; cuvinte [n limita nr. de litere [nv`-\ate;

ex. de ascultare a dialogului elev-elev, elev-

[nv`\`tor;
jocuri de rol de tipul vorbitor –ascult`tor;

ex. de pronun\are corect` a sunetelor;

ex. de g`sire ]i pronun\are corect` a cuvintelor care
s` [nceap` cu nu sunet fixat anterior;
ex. de desp`r\ire a cuvintelor [n silabe ]i a
silabelor [n sunete;
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 4
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

ex. de dic\ie , fr`m@nt`ri de limb`;

ex. de dialog cu elevii din clas` ]i cu mine;
ex. de folosire a formulelor de salut, de
prezentare,de adresare;
ex. de adresare prin desen sau mim` unei persoane
la alegerea sa;

ex. de asociere a sunetului cu litera mic`/ mare, de

tipar/m@n`;
ex. de punere [n coresponden\` a cuvintelor cu
imaginile;
ex. de recunoa]tere a literelor [n diferite contexte;

ex. de asocierea cuv@ntului sau enun\ului cu

imaginea intuit`;
ex. de citite a literelor, silabelor,cuvintelor;
ex. de analiz` ]i sintez` pe silabe, cuvinte ]i
enun\uri simple;
ex. de folosire a manualului;

ex. de exptimare a p`rerii prin alegere de imagini

sau prin desene;
ex. de realizare a unui desen cu cerin\` (exp.un o-
biect a c`rui denumire s` [nceap` cu sunetul “a”);

ex. de scriere a elementelor grafice ]I a unor

elemente preg`titoare literelor;
ex. de adaptare a pozi\iei corecte [n timpul
scrisului;
ex. de scriere a literelor, silabelor,cuvintelor;

ex. de formulare a r`spunsurilor la [ntreb`ri [n

contexte diferite
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 5
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

B. Con\inuturile [nv`\`rii

1. Formarea capacit`\ilor de citire [n conformitate cu dezvoltarea ]i progresul s`u intelectual:

intuirea manualului;
literele mari ]i mici (limitat);
citirea silabelor, cuvintelor, limitat` de deficien\a sa mental`;

2. Formarea capacit`\ii de comunicare:

- comunicare cu accent pe cea oral` ]i cu material de sprijin;
- comunicare prin desen, mimic`;
- comunicare scris` limitat` la literele [nsu]ite;

3. Elemente de construc\ie a comunic`rii:

- sunetul;
- silaba;
- cuv@ntul;
- propozi\ia simpl`;

PROIECTARE CURRICULARĂ ORIENTATIVĂ

CLASA A VII A

Nr. crt. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI

1 Cartea, obiect cultural
„Cuvânt” de Tudor Arghezi, Exerciţii de interpretare a textului literar
interpretarea textului.

2 Lexicul (actualizare) Exerciţii de actualizare a noţiunilor

referitoare la structura vocabularului
limbii române
3 Lexicul
Mijloacele interne de îmbogăţire Exerciţii de identificare a procedeelor
a vocabularului de îmbogăţire a vocabularului
Exerciţii de actualizare a noţiunilor
teoretice referitoare la mijloacele
interne de îmbogăţire a vocabularu
4 Lexicul
Categorii semantice (actualizare). Exerciţii de identificare în texte date a
Sinonime. Antonime sinonimelor şi antonimelor
Exerciţii de integrare în context a
seriilor sinonimice
Exerciţii de integrare în context a
antonimelor
5 Structuri în textele epice.
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL”
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
„Iapa lui Vodă” de Mihail
Sadoveanu.
Lectura textului, vocabularul
6 Verbul
Actualizare. Alte verbe
copulative (a ajunge, a ieşi, a se
face, a rămâne, a însemna, a
părea)
7 Invitaţie la lectură.
8 Specii ale genului epic; nuvela
„Două loturi” de I.L. Caragiale –
lectura textului, vocabularul
9 Substantivul
Funcţiile sintactice ale funcţiilor
substantivului şi ale locuţiunii
substantivale (subiect, Exerciţii de construire de enunţuri
complement direct, complement
indirect, complemente
circumstanţiale de loc, de timp,
de mod)
10 Dialogul
Strategii de menţinere şi de Exerciţii de iniţiere, menţinere şi de
întrerupere a dialogului
6
Exerciţii de evaluare a lecturii făcute de
colegi pe baza unei grile
-Exerciţii de utilizare corectă a flexiunii
verbale
Exerciţii de identificare a rolului
verbelor în enunţ
Exerciţii de identificare a verbelor
predicative şi nepredicative în texte date
Exerciţii de identificare a verbelor
copulative în texte date
Exerciţii de construire a unor enunţuri
cu diverse verbe copulative
Exerciţii de evaluare a lecturii făcute de
colegi pe baza unei grile.
Discuţii asupra evaluării lecturii.
Exerciţii de vocabular
Exerciţii de evaluare a lecturii făcute de
colegi pe baza unei grile
Discuţii asupra evaluării lecturii
Exerciţii de vocabular
Exerciţii de identificare a cazurilor şi a
sintactice ale
substantivului/locuţiunii substantivale
pentru ilustrarea funcţiilor sintactice ale
substantivului /locuţiunii substantivale
Exerciţii de construire a unui dialog
întrerupere a dialogului

11 Evaluare Rezolvarea de exerciţii pe baza

noţiunilor teoretice însuşite

5. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

6. STRATEGII DIDACTICE

6.1. METODELE pedagogice utilizate în educaţia integrată sunt metode care promovează un
învăţământ personalizat cu ajutorul mijloacelor de învăţământ pentru îndeplinirea sarcinilor
de lucru.
-metode clasice: conversaţia, dialogul, expunerea orală;
-metode de învăţare: studiul cu manualul, culegerea de probleme, studiul individual,
exerciţiul;
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 7
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
-metode de predare-învăţare: experimentul, programul AeL, explicaţia, învăţământul
diferenţiat;

-metode active: jocul didactic, rebusul chimic, instruirea programată (lecţii în

programul Power Point), metoda Sinelg, diagrama Venn, etc
-metode multisenzoriale: metoda aprecierii pozitive, metoda ,,Concurs”.

6.2. MIJLOACELE de învăţare constituie o componentă principală a procesului de

învăţământ pentru elevii cu CES, sunt considerate auxiliare pedagogice şi se împart în
materiale didactice şi mijloace tehnice (calculatorul).

6.3. MATERIALELE didactice folosite în predarea-învăţarea-evaluarea elevilor cu cerinţe

educaţionale speciale sunt:
-materiale informativ–demonstrative: colecţii de minerale sau minereuri, modele
moleculare, planşe, dischete, casete video, etc;
-materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor
-materiale de evaluare a rezultatelor învăţării: tipuri de teste, lecţii în programul Ael.