CLASICISMUL ROMANTISMUL REALISMUL

(francez)

1. Manifestare / -curent literar si -orientare ideologica artistica si -curent literar-artistic

aparitie artistic din secolul al literara în prima jumatate a manifestat, pe plan
  XVII-lea si inceputul secolului al XIX-lea (aprox. european, la mijlocul
                               celui de-al XVIII-lea 1790-1850), aparuta in spatiul secolului al XIX-lea
      context istoric (aparut in Franta). european. (aprox. 1830-1880).
      context filozofic -monarhia absoluta -revolutiile burghezo-
      manifest literar (domnia lui Ludovic al democratice, lupta pentru -revolutia industriala;
XIV-lea). independenta si libertate consolidarea burgheziei;
-rationalismul lui nationala. dezvoltarea presei.
Descrates. -filozofia idealista germana
-Nicolas (Schelling, Fichte, Hegel, -pozitivismul (A.Comte);
Boileau,” Arta Schopenhauer). dezvoltarea stiintelor
poetica  ”(1647): arta -Victor Hugo, Prefata  la naturii (Ch.Darwin).
esteexpresia ratiunii, drama ”Cromwell”  (1827): ,,Nu
iar scopul artei este sa exista reguli, nici modele. [...] -Balzac, Prefata la
placa si sa moralizeze. Conceptul atrei de frumos ”Comedia
inclue si uratul si grotescul". umana”(1842):
,,literatura este o
oglinda completa a
moravurilor
sociale";Champfleury,
Realismul(1857).
2.Trasaturi / principii -curent rationalist -imaginatia - principiul -determinarea sociala,
estetice -obiectivitatea fundamental de creatie; valoarea documentara;
-respectarea primatul sentimentului si  al analiza psihologica
normelor de fanteziei creatoare. -lipsa de idealizare;
compozitie/ a -subiectivitatea; expansiunea mimesis.
regulilor (celor trei eului individual. -sobrietate,
unitati: de loc, de -respingerea regulilor impuse obiectivitate.
timp, de actiune) de clasicism; libertatea de -reflectarea critica a
-interesul pentru creatie. societatii epocii.
natura umana (tipuri -fascinatia misterului si a -reflectarea veridica,
eterne) exceptionalului; antiteza; obiectiva a realitatii/ a
-idealul imbinarii culoarea locala; interesul pentru societatii contemporane
frumosului cu binele mituri, folclor, simboluri, -impersonalitatea
si adevarul, a utilului trecutul istoric, natura si spatii -respinge imaginea
cu placutul exotice artificiala a
-ordine, echilibru, -cultivarea emotiei si a romantismului in folosul
armonie, rigoare sentimentului; intensitatea observatiei directe.
-puritatea genurilor, trairilor (pasiunea); antiteza
sobrietatea stilului -afirmarea individualitatii, a
-scopul: didactic, originalitatii, a spontaneitatii
moralizator -amestecul genurilor si al
stilurilor
3. Surse de -antichitatea greco- -folclorul local, miturile, -lupta intre grupuri,
inspiratie / teme romana, mitologia fantasticul, fabulosul clase sociale (banul,
antica -trecutul istoric (evul meidu) mostenirea, zestrea,
-istoria medievala -natura locala sau spatiile parvenirea)
(idealul cavaleresc) exotice
-exceptionalul (situatii,
personaje)

4. Raportul cu timpul -atemporalitatea, -evadarea din realitate in -aspecte ale socitetii

perenitatea, valorile fantezie, vis, trecut istoric, cotemporane
general-umane spatiu natal sau spatii exotice -veridicitate,
-antiteza trecut-prezent verosimilitate

5. Personajul literal -,,caracterele" -personaje exceptionale in -personaje tipice

(personaje cu o imprejurari exceptionale (pentru o categorie
singura trasatura -antiteza (inger - demon); sociala) in situatii tipice
psihologica sau titanul -analiza psihologica
comportamentala, de -personaje din toate mediile -,,specii sociale"
ex.: avarul, ipocritul, sociale -complexitatea umana
orgolismul etc.); -victoria pasiunii -personaj exponential
interes pentru tipurile -drama omului (invinsi sau
eterne -particularul/ exceptionalul invingatori);exponent al
-consecventa generalului (tipicul)
caracterului cu sine
-in tragedie: idealul
canonic (model social
conform normelor
bunului gust si
bunului simt;
personajul provine
din aristocratie)
-victoria ratiunii
asupra pasiunii
-omul abstract,
exemplar; apoteza
omului
-universalul

6. Stilul -stilul inalt -stilul metaforic -stil impersonal, obiectiv

-puritatea: refuzul -fuziunea genurilor si a speciilor -precizie, sobrietate
amestecului de stiluri, -largirea si imbogatirea limbii -limbajul - mijloc de
genuri sau specii literare: limbaj popular, arhaic individualizarea
-claritate, precizie, etc. (valoarea stilistica) personajelor
concizie -notarea amanuntului
-sobrietate, armonie, semnificativ; tehnica
echilibru detaliului; descrieri
minutioase
7. Specii cultivate / -specii dramatice: -specii dramatice: drama -specii dramatice:
Reprezentanti in tragedia (P. Corneille, istorica (V. Hugo, Puskin), drama (sociala,
literatura universala J. Racine), comedia filozofica, lirica (Shelley) psihologica, de idei)
Reprezentanti in (Molière). -specii lirice: meditatia, elegia, (Cehov, Tolstoi, Ibsen);
literatura romana -specii lirice: oda, romanta (Lamartine, V. Hugo). comedia (Gogol).
idila, epigrama, poezii -specii epice: legenda, balada -specii epice: schita
cu forma fixa (H. Heine), poemul (Heine, (Cehov), nuvela
Specii epice: fabula Byron, Keats, A. de Vigny, psihologica, romanul
(La Fontaine), satira, Puskin, Lermontov, Eminescu), (Balzac, Stedhal,
scrisoarea, epopeea. nuvela (istorica, fantastica - Flaubert, Tolstoi,
-poetii Vacaresti, Gh. E.A.Poe), romanul (istoric, de Dostoievski, Gogol,
Asachi, C. Negruzzi, aventuri, fresca) (Novalis, W. Dickens).
Gr. Alexandrescu. Scott, V. Hugo, E.A.Poe). -N. Filimon,
-C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I.L.Caragiale, I. Slavici, L.
Mihai Eminescu. Rebreanu,
G. Calinescu.