Viața publică viață privată

„Stăteau în „salonul cu peisaje", de la primul cat al vastei casei părinteşti aflate în

Mengstrasse, pe care firma Johann Buddenbrook o cumpărase cu cîtva timp în urmă şi în care
familia se mutase nu demult. Tapetele solide şi elastice,aflate la o oarecare distanţă de pereţi,
înfăţişau privelişti întinse, în culorile delicateale covorului subţire de pe podea — idile pe
gustul secolului al optsprezecelea, cu veseli culegători de vie, cu plugari plini de rîvnă, cu drăgălaşe
ciobănite, împodobitec u p a n g l i c i , c e s e o g l i n d e a u î n a p a g î r l e i , ţ i n î n d c î t e u n m i e l
c u r ă ţ e l î n b r a ţ e s a u sărutîndu-se cu ciobănaşi drăgăstoşi... O lumină aurie de apus de soare
precumpănea  î n a c e s t e t a b l o u r i , a r m o n i z î n d u - s e c u s t o f a g a l b e n ă a m o b i l e i l ă c u i t e
î n a l b ş i c u perdelele de mătase, şi ele gălbui, de la cele două ferestre.Pentru întinderea odăii, mobila
era puţină. Masa rotundă, cu picioare drepte, subţiri,suflate cu aur, nu stătea în dreptul canapelei, ci lîngă
peretele opus, vizavi de micul armoniu pe a cărui acoperitoare se afla o cutie de flaut. în afară
de fotoliile ţepene î n ş i r a t e l a i n t e r v a l e e g a l e d e - a l u n g u l p e r e ţ i l o r , î n î n c ă p e r e n u
m a i e r a d e c î t o mescioară pentru lucrul de mînă, lîngă fereastră, şi un fragil birou de lux (….).Era
joi, ziua în care, din două-n două săptămîni, familia se strîngea laolaltă; pentru astăzi însă,
în afară de rubedeniile din oraş, fuseseră invitaţi, la o masă fără pretenţii,şi cîţiva prieteni buni, iar acum,
la ora patru după-amiază, ai casei şedeau în lumina tot mai slabă a amurgului, aşteptînd sosirea
oaspeţilor... Mica Antonie nu se lăsă tulburată de bunicu-său în alergarea ei cu săniuţa, ci,
cam îmbufnată, îşi împinse buza superioară şi mai mult deasupra celei de jos.” (Thomas Mann, Casa
Buddenbrook)

1. În ce secol credeți că se petrece acțiunea romanului? Cărei categorii sociale considerați că

aparține familia descrisă? Extrageți argumente din text prin care să vă susțineți părerea.
2. În ce tipuri de regim politic credeți că ar fi posibil un astfel de trai? Care este legătura dintre
regimul politic și viața privată.

„Cu Rodicev fusese cândva prieten, coleg în acelaşi detaşament de komsomol (Organizație
revoluționară a tineretului sovietic) , şi primiseră împreună locuinţa aceea de la fabrică. Apoi Rodicev o
luase pe calea facultăţii muncitoreşti şi a institutului, iar Rusanov — pe linia sindicatelor şi a gospodăririi
cadrelor. Mai întâi, începură să nu se mai înţeleagă soţiile, apoi ei. Rodicev i se adresa deseori lui
Rusanov pe un ton jignitor şi, în general, avea o atitudine cam prea iresponsabilă, se contrapunea
sistematic colectivului. Devenea insuportabil şi sufocant să trăieşti în imediata lui vecinătate. Pe urmă,
toate s-au legat în aşa fel — plus că se şi aprinseseră în timpul unei certe, cum se-ntâmplă — încât Pavel
Nikolaevici dădu drumul unui material despre el: că, într-o discuţie particulară cu el, Rodicev avusese
cuvinte de laudă la adresa Partidului Industrial, care fusese desfiinţat, şi avea intenţia să adune la fabrică
un grup de sabotori. (N-o spusese el chiar aşa, dar, dacă era să judeci după comportamentul său, ar fi
putut s-o spună şi ar fi putut avea asemenea intenţii.)” (Alexandr Soljenițîn, Pavilionul canceroșilor)
„Iată că ajunsese deja — nici nu observase cât de repede — acasă. Urcând câteva trepte pe veranda mare,
comună, cu balustrada acoperită de covoraşele şi ştergătoarele nu se ştie ale cui, traversând podeaua de
ciment ştirbită, descuie, fără deprimare, uşa cea mare, cu tapiţeria smulsă pe alocuri, a apartamentului în
care stătea la comun şi o porni pe coridoarele întunecoase, în care nu toate becurile puteau fi aprinse,
fiindcă erau ataşate de contoare diferite. (…)După ce-şi scoase pardesiul şi-şi puse şorţul, se duse mai
întâi la bucătărie. Ţinea minte vag că trebuia să facă, pentru început, ceva în bucătărie. A, da! Trebuia s-
aprindă focul şi să pregătească ceva de mâncare. Însă băiatul vecinilor, un ditamai hăndrălăul care se
lăsase de şcoală, ocupase toată bucătăria cu motocicleta lui, o demonta acum fluierând.” (Ibidem)

3. Pornind de la textele de mai sus, identificați regimul politic și statul în care se petrece acțiunea
romanului.
4. Extrageți din text exemple, argumente care să constituie caracteristici ale respectivilui regim
politic.
5. Comparați cele două texte/situații analizând condiția vieții private in funcție de regimul politic.

Viața privata – probleme controversate

Familie moderna vs tradițională

Prokid: Ce rol are fiecare dintre parteneri in cuplurile moderne comparativ cu cele traditionale?
Delia Ciobancan: Odata cu emanciparea femeii, cu ambitia acesteia de a deveni egala barbatului,
simbioza din cadrul familiei s-a rupt. Familia a ramas o uniune a doua persoane dominate de rationalitate,
nu de sensibilitate, de activitate interesata, nu de traditie afectiva, de profit, nu de sentimente. Familia  
parca nu mai exista sau familia este orice altceva, numai familie nu. Apar „incompatibilitati” tot mai
evidente in relatia dintre barbat si femeie. La nivelul relatiilor din interiorul familiei, alterarile sunt
semnificative (in special violenta familiala, falsa comuniune, insatisfactia conjugala). Un fenomen tot mai
actual, cu impact psiho-sociopatogen si anume violenta familiala creaza motive de ingrijorare. Cand
femeia isi paraseste rolul sau, pentru a-l asimila pe acela al barbatului, stabilitatea se rupe si disensiunile
se intensifica. Rolurile devin tot mai ambigue, ceea ce duce la distrugenrea echilibrului familiei. Femeia
societatii contemporane se afla intr-un accentuat proces de depasire a cliseelor traditionale legate de ideea
de feminitate. Rezistenta nervoasa si capacitatea de adaptare sunt orientarile noilor cupluri. Femeia
moderna oscileaza permanent intre nevoia de independenta si dorinta de a se agata de vechile valori.
Aceasta oscilare accentueaza divergentele in interiorul cuplului.
Prokid: Ce primeaza in cuplurile moderne? Ce efecte sau beneficii are aceasta atitudine?
Delia Ciobancan: In prezent, se structureaza 7 tipuri constitutive ale familiei restructurate, evident
raportate la familia nucleara: celibatul, concubinajul, cuplul fara descendenti, familia monoparentala,
casatoria deschisa, familia reconstituita si familia reorganizata.
Nici una din configuratii nu accentueaza functia reproductiva a familiei, fapt ce reprezinta o agravare a
fenomenului care se intampla in prezent cu familia nucleara si anume reducerea tot mai accentuata a
numarului de urmasi pana la unul, maxim doi copii. Se contureaza astfel pentru viitor dominanta stilului
de viata fara copii. La polul opus se afla functia sexuala. Acest aspect releva rolul important al sexualitatii
in societatea contemporana, satisfactia sau insatisfactia sexuala fiind una dintre cauzele importante ale
pastrarii sau abandonarii configuratiei familiale respective. Cercetatorii semnaleaza in
prezent o tendinta in comportamentul de initiere sexuala a adolescentilor, constand in separarea sexului de
dragoste. Rezultatul il reprezinta angajarea in relatii sexuale precoce si libertine, lipsite de suport afectiv.
Aceasta tendinta are trei consecinte: aparitia sexului ca sport, a sexului ca distractie si a sexului fara nici
un fel de implicatii emotionale.”

6. Cărui tip de perspectivă ați încadra opinia autoarei? (obiectiv /detașată, subiectiv/părtinitoare).
7. Considerați că abolirea tabuurilor sexuale constituie o cauză a fragilității familiei în epoca
moderna?
8. Considerați familia mai fragilă astăzi decât în alte secole?
9. Formulați un punct de vedere privitor la afirmația legată de emanciparea femeii.

Avortul

„Practicarea avortului atât în cadrul căsătoriei cât şi în cazul relaţiilor extraconjugale şi

întâmplătoare este o crimă împotriva vieţii umane în general şi a copilului în special, în ciuda întâlnirii
lui, pe tot parcursul istoriei omenirii, ca o realitate, din nefericire, constantă, apărută şi justificată de mulţi
reprezentanţi ai omenirii. Ierburi şi practici care provocau avortul erau pretutindeni cunoscute şi se
foloseau. În vechime însă, orice metodă folosită pentru întreruperea de sarcinii era considerată nepermisă.
Pro avortiştii, adică adepţii întreruperii artificiale de sarcină, sunt astăzi o adevărată mişcare
internaţională, concretizată în asociaţii, grupuri de iniţiativă, conferinţe, manifestări de protest, cerând ca
avorturile să nu fie, în nici un fel pedepsite de legile civile. Mitropolitul Kalamaras de Nikopole – Grecia
precizează că „principalul argument al adepţilor scoaterii de sub incidenţa legii a avorturilor este ca orice
femeie să aibă dreptul să dispună ea însăşi de trupul ei şi că nu permite unei a treia persoane, oricărei
persoane sau grup de persoane, să intervină şi să hotărască asupra unei teme atât de personale, ca cea a
dispunerii de propriul trup“ [1]. La o manifestaţie pentru legalizarea avorturilor, manifestantele strigau
ritmic: „Afară legile din corpul nostru”.

„Choice, at its core, recognizes that oppression influences, but does not dictate, our choices. By
grounding itself in the idea that each person has a right to bodily autonomy, to determine the course of his
or her reproductive life regardless of circumstance, choice respects individual conscience. We believe in
choice because it is robust. What matters in the choice framework is whether or not the decision to
become or stay pregnant rests with a woman and her conscience. Choice recognizes that the ability to
make that decision should not be determined by economic, social, or political factors, but by what each
woman believes is right for herself and her circumstances. No matter what she decides, she should be able
to do so safely, with dignity, and without having to circumvent unnecessary obstacles, coercion, or
stigmatization. To be pro-choice is to dedicate oneself to this ideal, and to making the legal, political,
social, and economic changes necessary to ensure that this true freedom of choice is available to each
person. Choice does not negate social justice; indeed, we believe that true freedom of choice compels us
to advocate for policies that ensure that everybody, regardless of their situation, has equal access to safe,
compassionate, and comprehensive reproductive health-care options.” Jon O”Brien, ”Why we are and we
must remain pro choice”
Parteneriatele civile/ căsătoriile celor de același sex

„Prezentarea căsătoriei homosexuale ca drept civil este un mijloc de a atrage susținerea publică
pentru cauză. Este deja clar pentru toată lumea că refuzarea unui drept civil înseamnă discriminare.
Aceasta este logica aplicată de activiștii pro-gay, care ignoră însă distincția între drepturile fundamentale
ale omului și cele relative. Drepturile fundamentale ale omului, politice și civile, precum dreptul la viață,
dreptul la libertate, la respectarea vieții private ori dreptul de a nu fi supus la rele tratamente, sunt drepturi
de care autoritățile statului nu se pot atinge. Însă drepturile relative pot suferi constrângeri din partea
statului. Ce drept este căsătoria gay?” Semnele timpului, Eliza Berzescu

„Este inoportună permisibilitatea căsătoriilor gay în acest moment în România? Din păcate există
fapte în favoarea unui răspuns pozitiv. Rezultatele recentului sondaj, realizat la nivel european, arată că
România se află pe podiumul celor mai homofobe țări, alături de Bulgaria și Croația. În aceste țări,
oamenii s-au confruntat destul de des cu situații de discriminare, abuz verbal , violență, instigare la ură, pe
baza orientării sexuale sau a identității de gen.  Cel mai puțin homofobe țări sunt Cehia, Danemarca și
Finlanda.  A legaliza căsătoriile gay în România în acest moment poate determina o creștere a abuzurilor
și a discriminării. Legea poate avea ca efect înăsprirea condițiilor de exprimare liberă a orientării sexuale.
Legalizarea căsătoriilor gay poate fi considerată un progres moral la modul general, dar luând în
considerare frecvența comportamentul homofobic din România avem temeiuri să credem că s-ar putea
produce un rău pe care nu-l dorim. Vrem să progresăm moral ca societate dar trebuie să fim atenți și la
reacțiile previzibile generate de natura contextului. ”
(http://www.argumentesifapte.ro/2013/06/27/casatoriile-gay-intre-moralitate-si-oportunitate)

10. În ce măsură considerați statul respnsabil să intervină și să legifereze în privința acestor aspect
controversate.
11. Formulați un puct de vedere argumentat privind cele două subiecte folosind informații din texte.