CAPITOLUL I

Vortexul polar

Vortexul polar este un ciclon persistent și de mare anvergură situat la

cei doi poli ai unei planete. Pe Pământ vortexurile polare se află în
troposfera medie și superioară, ajungând până la stratosferă. Este o
componentă a frontului polar. De altfel, până în anii '70 conceptul de
vortex polar era substituit cu genericul front polar.

Ce este vortexul polar?

Termenul de vortex polar a intrat în vocabularul curent după ce mass-
media a prezentat în detaliul răcirea accentuată a vremii din Statetele Unite
de la începutul iernii 2014. Prezentat de obicei ca un fenomen
meteorologic extrem, vortexul polar nu este un fenomen extrem și nici
unul rar. Vortexul polar este menționat în literatura de specialitate în ani
1940 mai întâi ca vortex circumpolar și apoi ca vortex polar după 1960.
Așa cum a fost indicat de către Waugh et al. (2017) vortexul polar și
fenomene meteorogice extreme asociate uneori acestuia (i.e., răciri
accentuate) trebuie considerate fenomene tranzitorii și nu “modificări
majore ale circulației atmosferice la scară globală” care au apărut recent
(Waugh et al. 2017).
Ce este însă vortexul polar? Conform definiției din “Glosarul de
Meteorologie“ editat de Societatea Americană de Meteorologie vortexul
polar este un termen utilizat în general pentru a descrie “o circulație
circumpolară la scară planetară situată la altitudini medii și înalte” (AMS
Glossary). Pentru a înțelege mai bine această definiție trebuie să pornim de
la structura verticală a atmosferei.
Atmosfera este împărțită în mai multe straturi însă troposfera și
stratosfera sunt relevante pentru a înțelege cum se formează vortexul polar.
Troposfera este stratul cel mai jos al atmosferei. Pe măsură ce urcăm în
troposfera temperatura aerului scade. Deasupra troposferei se află
strastofera. În stratosferă temperatura aerului crește odată cu creșterea
altitudinii deoarece în acest strat atmosferic se află stratul de ozon. Ozonul
absoarbe radiația solară, în special în domeniul ultraviolet, rezulând astfel
o creștere a temperaturii de mai mari de -60°C în regiunea inferioară la
aproximativ 0°C în regiunea superioară a stratosferei (i.e., stratopauză).
 În timpul iernii, deoarece soarele se află sub linia orizontului, în
regiunea polului nord (pentru a simplifica discuția am considerat doar
emisfera nordică în acestă discuție) stratosfera devine mult rece. Datorită
acestei răciri un contrast de temperatură între stratosfera de deasupra
polului nord și cea de deasupra regiunilor situate la latitudini mai joase
(i.e., regiunea subtropicală). Acest contrast duce la apariția unei regiuni
relativ înguste din atmosferă ce conține vânturi cu viteză foarte mare.
Acesta este curent jet stratosferic (sau polar night jet).
Acest curentul jet din stratoferă care se deplasează de la vest la est și
care poate ajunge până la viteze de 250 km/h, înconjoară o regiune de aer
extrem de rece centrată deasupra Polului Nord formând astfel vortexul
polar stratosferic. Un vortex asemănător există în troposferă având o
inflență mult mai mare asupra vremii în comparație cu cel stratosferic
(Figura 1). Cele două vortexuri nu sunt direct conectate și au evoluții
anuale diferite. Vortexul troposferic există de-a lungul întregului an în timp
ce vortexul stratosferic începe să dispară în martie și să reapară în
septembrie ajungând la intensitatea maximă în ianuarie-decembrie.

Figura 1. Reprezentare schematică a vortexului troposferic polar (roșu) și

a vortexului stratosferic polar (albastru). De remarcat sunt “ondulațiile“
de-a lungul vortexului troposferic care în general nu sunt observate de-a
lungul vortexului stratosferic. Imaginea este preluată din Waugh et
al. (2017, Fig. 1). Copyright American Meteorological Society.
Cum influențează vortexul polar vremea de la latitudiniile noastre?
Existența vortexului stratosferic polar sau un vortex stratosferic
polar intens nu înseamnă că Europa va fi lovită de un aer polar iar
temperaturile vor scădea dramatic. În general vortexul stratosferic polar
are un impact redus asupra vremii deoarece stratosfera și troposfera rămân
separate. Atunci când undele Rossby (unde scară planetară care apar
datorită rotației Pământului) se propagă din troposferă în stratosferă
acestea pot perturba vortexul stratosferic polar ducând la o scăderea
intensității acestuia și la o “rupere” simetriei circulare a acestuia în jurul
Polului Nord (Waugh et al. 2017). Atunci când vortexul polar este pertubat
(deplasat către sud sau “rupt“ în mai multe structuri de vortex) are loc un
fenomen numit “încălzire stratosferică bruscă“ (sudden stratospheric
warming). Aceste încălziri stratosferice bruște au loc odată la doi ani în
emisfera nordică (Charlton and Polvani 2007). Atunci când aceste
perturbațiil din stratosferă ajung la limita cu troposfera (ceea ce numim
tropopauză) ele pot avea un impact asupra vremii. Acest impact se
realizează prin intermediul curentului jet. Influenţa vortexului
stratosferic polar asupra curentului jet nu este una imediată ci este
exercitată de-a lungul mai multor săptămăni.
Figura 2. Vortexul polar stabil (stânga) și vortex polar “perturbat“
(dreapta). Imagine preluată din “The science behind the polar vortex: You
might want to put on a sweater“ (NOAA). Copyright American
Meteorological Society.
 Atunci când vortexul stratosferic polar este perturbat de un
eveniment de încălzire stratosferică bruscă curentul jet este mai slab și
deplasat către sud. În acest caz aerul rece se deplaseaza către sud cea ce
rezultă în temperaturi scăzute la latitudini medii (Figura 2, stânga). În
cazul opus, când vortexul stratosferic polar se intensifică tendița este acea
de intensificare ulterioară a curentului jet și de deplasare a acestuia către
nord (Figura 2, dreapta).
Concluzii. Vortexul polar nu este descoperire recentă. După 2014
eveniment a fost mentionat din ce in ce mai mult în mass-media și din
acest motiv pentru publicul larg poate să apară ca un fenomen recent.
Pătrunderile de aer rece dintre regiunea arctică sunt evenimente
troposferice și se pot forma în absența unei influențe din stratosferă
(Wuagh et el. 2017). Din acest motiv trebuie să face distincția dintre
vortexul polar stratosferi și cel troposferic. În anumite condiții vortexul
stratosferic polar poate fi pertubat și astfel este facilitată prin intermediul
curentului jet pătrunderea aerului rece dinspre regiunea arctică către sud.