CIRCULATIA

GRUPELE SANGUINE

Sangele este un tesut conjunctiv fluid alcatuit din:

- 55-60% plasma care conține 90% apa si 10% reziduu uscat, format din 1% substante
anorganice si 9% substante organice;
- 40-45% elemente figurate (hematii - globule rosii, leucocite - globule albe si trombocite).

Existenta grupelor de sange este determinata de:

- pe membrana hematiilor se pot afla proteine numite antigene sau aglutinogene: A, B si D;
- in plasma se pot afla proteine numite anticorpi sau aglutinine: α si β .

Grupele de sange
Sistemul ABO are patru grupe sangvine:
Grupa Aglutinogene Aglutinine

OI fara α si β
AII A β
BIII B α
AB IV A, B fara

Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga (A cu α si B cu β) duce la un conflict

imun, care determina aglutinarea hematiilor (alipirea hematiilor), urmata de hemoliza
(distrugerea hematiilor).
Cunoasterea grupei de sange este foarte importanta in cazul transfuziilor de sange.
Regula generala a transfuziilor afirma ca aglutininele din plasma primitorului nu au voie
sa intalneasca aglutinogenele omoloage din sangele donatorului.

Schema transfuziilor:

A B

AB

Conform regulii generale a transfuziilor:

- grupa OI – este donator universal, poate dona tuturor grupelor, dar primeste doar sange
izogrup;
- grupa ABIV - este primitor universal, poate primi de la toate grupele, dar poate dona doar
catre ABIV.

In realizarea transfuziilor, o importanta deosebita o are si sistemul Rh. Oamenii pot fi: Rh+
(pozitiv) daca au pe membrana hematiilor antigenul D sau pot fi Rh- (negativ) daca nu au pe
membrana hematiilor antigenul.

Importanta cunoasterii factorului Rh

S-a constatat ca 85% din populatia globului poseda pe hematii antigenul D sau factorul Rh si
vor fi notati Rh+, iar cei care nu prezinta acest antigen vor fi notati Rh-.
Prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane Rh-, în plasma primitorului se produc
anticorpi anti-D / anti-Rh care produc hemoliza.
În cazul mamei Rh negativ, cand tatal este pozitiv, copii rezultati pot mosteni caracterul de la
tata. Prima sarcina decurge in mod normal deoarece, in conditii fiziologice, hematiile Rh+ ale
fatului nu pot traversa placenta, așadar nu ajung in circulatia materna. La sarcinile urmatoare, se
pot produce accidente de incompatibilitate deoarece prin rupturile vaselor de sange care au loc in
momentul dezlipirii placentei de uter (la prima naștere), o parte din sangele fetal trece la mama si
stimuleaza productia de aglutinine anti-Rh, care, la o noua sarcina, pot traversa capilarele
placentare si pot patrunde in circulatia fetala, distrugand hematiile fatului, putand duce chiar la
moartea acestuia.

IMUNITATEA

Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si de a neutraliza

particule sau celule straine acestuia numite antigene, care odata patrunse in mediul intern
declanseaza producerea de anticorpi.
Imunitatea poate fi:
1. imunitate nespecifica (innascuta):
- este prezenta la toti oamenii;
- se realizeaza prin mecanisme celulare (fagocitoza) si mecanisme umorale (producere de
anticorpi);
- este o aparare primitiva, de eficacitate medie, dar foarte promta;
2. imunitate specifica (dobandita):
- se dezvolta in urma expunerii la agenti capabili sa genereze un raspuns imun;
- poate fi dobandita:
- natural pasiv - prin transfer transplacentar de anticorpi;
- natural activ - in urma unei boli;
- artificial pasiv - prin administrare de antitoxine si gammaglobuline;
- artificial activ - prin vaccinare.
Imunitatea umorala este realizata de limfocitele B iar imunitatea celulara este realizata de
limfocitele T.

ACTIVITATEA CARDIACA

Sistemul circulator este alcătuit din inima si vase de sange (artere, capilare, vene).

Inima:
- organ musculos cavitar, alcatuit din muschi striat cardiac numit miocard, localizata in cutia
toracica, intre cei doi plamani;
- este alcatuita din patru camere - doua atrii (un atriu drept si un atriu stang) si doua ventricule
(un ventricul drept si un ventricul stang);
- atriul drept comunica cu ventriculul drept prin orificiul atrio-ventricular drept, marginit de
valvula tricuspida, iar atriul stang comunica cu ventriculul stang prin orificiul atrio-
ventricular stang, marginit de valvula bicuspida sau mitrala;
- miocardul este constituit din doua tipuri de celule: celule miocardice contractile si celule
miocardice modificate, care alcatuiesc tesutul excitoconductor sau nodal ce are rolul de a
genera ritmic si automat impulsuri.

Tesutul excitoconductor sau nodal este alcatuit din:

- nodulul sinoatrial - localizat in peretele atriului drept; produce 70-80 batai/minut;
- conduce activitatea cardiacă;
- nodulul atrio-ventricular - localizat in partea inferioara a septului interatrial;
- produce 40 batai/minut;
- fasciculul His si reteaua Purkinje - produce 25 batai/minut;
- fasciculul His este localizat in septul interventricular, iar reteaua
Purkinje in peretii ventriculari.

Ciclul cardiac - reprezinta succesiunea contractiilor (sistole) si relaxarilor (diastole)

muschiului cardiac, având o durata de 0,8 secunde pentru 75 de contractii/minut.
Sistola atriala:
– durează 0,1 secunde;
– atriile se golesc de sange, acesta trece din atrii in ventricule;
– la sfarsitul ei, se inchid valvele atrio-ventriculare si produc zgomotul I.

Diastola atriala:
– durează 0,7 secunde;
– atriile golite de sange, se relaxeaza.

Sistola ventriculara:
– durează 0,3 secunde;
– ventriculele se contracta si pompeaza sange in artere (ventriculele nu se golesc complet);
– la sfarsitul ei (inceputul diastolei ventriculare) se inchid valvele semilunare (valvele de la
baza arterelor) si produc zgomotul II.

Diastola ventriculara:
– durează 0,5 secunde;
– ventriculele se relaxeaza.

Diastola generala:
– dureaza 0,4 secunde;
– marcheaza perioada in care atat atriile, cat si ventriculele inimii se relaxeaza.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac sunt: electrice, mecanice si acustice.

Manifestarile electrice sunt reprezentate de inregistrarea activitatii electrice a inimii, numita
electrocardiograma (EKG).
Manifestarile mecanice sunt reprezentate de:
- socul apexian - expansiunea sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii;
- pulsul arterial – expansiune sistolică a peretelui arterei.
Manifestarile acustice sunt zgomotele inimii:
- zgomotul I (sistolic) are următoarele cracteristici:
- tonalitate joasa;
- este mai lung si intens
- este datorat inchiderii valvelor atrioventriculare la inceputul
sistolei ventriculare;
– zgomotul II (diastolic) are următoarele cracteristici:
- tonalitate inalta;
- este mai scurt, mai putin intens;
- este produs la inchiderea valvelor semilunare de la inceputul diastolei ventriculare.

Deși se contractă ritmic toată viața, inima nu oboseste deoarece:

– intr-un ciclu cardiac durata diastolei este mai mare decat cea a sistolei;
– exista o diastola generala în care întreg miocardul se relaxează;
– miocardul nu functioneaza pe datorie de oxigen deoarece aportul de oxigen este crescut in
timpul diastolei.

PARAMETRII FUNCTIONALI AI ACTIVITATII CARDIACE

1. Frecventa cardiaca - reprezinta numarul de contractii ale inimii pe minut, frecvența cardiacă
normală este de 70 – 75 bătăi/minut.
2. Debitul sistolic – este cantitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola (70-90 ml).
3. Debitul cardiac – reprezintă cantitatea de sange expulzata de inima intr-un minut; este
produsul dintre debitul sistolic si frecventa cardiaca pe minut.
 4. Tensiunea (presiunea) arteriala - este forta exercitata de catre coloana de sange asupra
peretilor vaselor de sange prin care circula. Se masoara la nivelul bratului, cu ajutorul
tensiometrului. Tensiunea arteriala maxima, sistolica = 120-140 mmHg, iar tensiunea
arteriala minima, diastolica = 70-80 mmHg.
5. Pulsul arterial - este o expansiune sistolica a peretelui arterial, transmisa de-a lungul
arterelor. Poate fi perceput prin comprimarea unei artere superficiale pe un plan dur și
furnizeaza informatii asupra ritmului cardiac si calitatea arterelor.

CIRCULATIA MARE SI MICA

La om, circulatia sangelui este dubla (sangele trece de doua ori prin inima), inchisa
(sangele circula printr-un sistem circulator inchis) si completă (cele doua tipuri de sange -
oxigenat si neoxigenat - nu se amesteca).

Circulatia mare sau sistemica - incepe in ventriculul stang, prin artera aorta, care
transporta sange oxigenat și cu nutrienti catre organe si tesuturi, unde cedeaza oxigenul si se
incarca cu dioxid de carbon si cataboliti. Sangele neoxigenat colectat din corp este adus la inima
și varsat in atriul drept prin cele doua vene cave (superioară și inferioară).

ventricul artera aorta vene cave

tesuturi atriul drept
stang
O2 CO2

Circulatia mica sau pulmonara - incepe in ventriculul drept, prin artera pulmonara,
care transporta sange neoxigenat catre plamani, unde cedeaza dioxidul de carbon si se incarca cu
oxigen. Sangele oxigenat colectat este adus la inima, varsat in atriul stang, prin cele patru vene
pulmonare.

artera pulm artera pulmonara vene pulmonare

ventricul drept plamani atriul stang
CO2 O2

Noțiuni elementare de igienă și patologie

Boala Cauze Manifestări Măsuri de

prevenire

Cardiopatie - ateroscleroza arterelor coronare - dureri in regiunea inimii - respectarea

ischemica (care irigă miocardul) care - senzatie de constrictie unui regim
duce la ingustarea lor (stenoza) - dureri chiar in timpul echilibrat de
si la diminuarea irigarii repausului organismului activitate si de
 miocardului odihna
- spasm, consum mare de - evitarea
grasimi consumului
exagerat de
Hemoragii - scurgeri de sange in afara - paloare, hipotensiune, alcool, tutun,
interne si sistemului vascular datorate accelerarea pulsului si a cafea,
externe traumatismelor, leziunilor, respiratiei, transpiratie, condimente
bolilor infectioase sau alergice senzatia de sete - evitarea totala a
ale vaselor de sange drogurilor
- evitarea
Leucemii - boli ale globulelor albe - anemie
sedentarismului
- activitate anormala a tesuturilor - febra
care dau nastere leucocitelor - hemoragii
- sangerari ale giingiilor,
sangerari nazale
- splina si ficatul se maresc

Anemii - scaderea numarului de hematii - paloarea fetei

si a hemoglobinei din sange - slabiciune
- cauze infectioase, parazitare, - ameteala
toxice, rani, accidente, sarcina
extrauterina