UNIVERSITATEA „ ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI

FACULTATEA DE CHIMIE
Anul universitar 2020-2021
Semestrul I

DISCIPLINA
TEHNICI ŞI INSTRUMENTE ANALITICE UTILIZATE ÎN LABORATOARELE CLINICE
ACTIVITӐŢI PRACTICE DE LABORATOR

PROTOCOL

SAVIUC-PAVĂL ANA-MIHAELA

GRUPA: 1553 B
EFECTUAREA PRACTICӐ A LUCRӐRII
1. SCOPUL/OBIECTIVUL LUCRӐRII
Scopul lucrării este determinarea unor metale grele precum plumbul, cadmiul, zincul și
nichelul din firul de păr uman, prin spectrometria de absorbţie atomicӑ.
Firul de păr uman face parte din clasa fibrelor naturale și se încadrează într-o categorie
distinctă a urmelor biologice, deoarece printr-o prelevare minim invazivă și o analiză amănunțită
a probelor, analiștii pot primi informații prețioase legate de starea de sănătate, vârsta sau chiar
deprinderile indivizilor cӑrora li s-au prelevat probele de pӑr.
.
2. PRINCIPIUL METODEI

Spectrometria de absorbție atomică este o metodă de analiză cantitativă de înaltă

selectivitate, care are la bază fenomenul de absorbție al radiațiilor electromagnetice de către
atomii probei de analizat, aflați în stare de vapori.

Proba de analizat (sub formă de soluție) este pulverizată într-un dispozitiv de atomizare
confecționat dintr-un tub de grafit, acoperit în interior cu grafit pirolitic, plasat orizontal și
conectat la o sursă de curent alternativ, unde au loc o serie de procese elementare care duc la
obținerea atomilor liberi. Sistemul de răcire cu apă, plasat în jurul tubului de grafit, permite
revenirea acestuia la temperature ambiantă, la scurt timp după terminarea analizei.

Atomii liberi ai metalului astfel obținuți absorb energia radiantă, provenită de la o sursă
exterioară de radiații, când au loc tranziții ale electronilor de valență din starea fundamental în
stări energetic superioare (primele nivele excitate).

Starea excitată a metalului este foarte puțin stabilă, astfel că după un timp foarte scurt
atomii revin în starea fundamentală și eliberează energia absorbită sub formă de energie
neradiantă.

Frecvența radiației absorbite de către atomii probei de analizat aflați în stare liberă trebuie
să fie egală cu frecvența radiației emise cu probabilitatea cea mai mare de către atomii aceluiași
element.
 Sursa de radiații exterioară utilizată în spectroscopia de absorbție atomic trebuie să fie o
sursă liniară monocromatică, care să emită radiații de lungimi de undă specifice (linia de
rezonanță a atomului de analizat) și suficient de intense (lampa cu catod cavitar monoelement
sau multielement).

3. MODUL DE LUCRU

Calibrarea
Am ales să determinăm Ni dintr-o probă de păr degresat, iar domeniul de concentrație al
acestuia este cuprins între 0,5 și 10 μg/L şi am realizat calibrarea echipamentului funcţie de
parametrii specifici indicaţi de cartea tehnicӑ a echipamentului.
Pentru prepararea soluției stoc 1 am măsurat 1 mL soluție standard de Ni pe care l-am
introdus într-un balon cotat de 100 mL și am adus la semn cu HNO3 1%.
Pentru prepararea soluției stoc 2 am măsurat 1 mL din soluția stoc 1 pe care l-am introdus
într-un balon cotat de 100 Ml și am adus la semn cu HNO3 1%.
Pentru calibrare am luat pe rând din soluția stoc 2 volumele 0,125 mL, 0,250 mL, 0,625
mL, 1,125 mL și 2,5 mL pe care le-am introdus în baloane cotate de 25 mL și am adus la semn
cu apă deionizată.
Prepararea probei
Am cântărit la balanţa analiticӑ trei probe de fire de păr degresat cu masa de aproximativ
0,1 g pentru fiecare probă. Masa probei 1 este 0, 103 g, a probei 2 este de 0,105 g, iar a probei 3
0,106 g.
Fiecare probă cântărită am introdus-o în câte un pahar Berzelius de 100 mL, apoi am
adăugă în fiecare câte 3 mL HNO3, 1 mL H2SO4 și 1 mL HClO4.
Peste fiecare pahar Berzelius am aşezat câte o sticlă de ceas, apoi le-am pus la încӑlzit
(în nişӑ), pe o plitӑ electricӑ, la 100°C, până la dizolvarea completă a probei în acizi (aproximativ
5 minute);
După dizolvare, am lӑsat paharul la răcit, iar lichidul rezultat l-am transferat cantitativ
într-un flacon cotat de 25 mL şi apoi l-am adus la semn cu apă deionizatӑ.
Am preparat trei probe blank în aceleşi condiţii ca proba de analizat fӑrӑ adugarea probei.
PREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

4. DATELE EXPERIMENTALE
Curba de calibrare

Soluții pentru Concentrația Absorbanța

calibrare (μg/mL)
S1 0,5 0,03836
S2 1 0,02267
S3 2,5 0,04105
S4 5 0,05416
S5 10 0,08358

0.08000 f(x) = 0.01 x + 0.02

R² = 0.98
0.07000

0.06000
Absorbanța

0.05000

0.04000

0.03000

0.02000
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0
Concentrația (μg/mL)

5. GRAFICE SI CALCULE
 Absorbanțele probelor:

Probe Concentrația Absorbanța

(μg/mL)
Proba 1 0,5 0,25506
Proba 2 1 0,29087
Proba 3 3 0,675669

Curba analitică pentru determinarea Nichelului

0.80000

f(x) = 0.18 x + 0.14

0.60000 R² = 0.99
Absorbanța

0.40000

0.20000

0.00000
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00
Concentrația (μg/mL)

Absorbanțele Blank – urilor

Probe Concentrația Absorbanța

Blank (μg/mL)
Blank 1 0,5 0,29569
Blank 2 1 0,303227
Blank 3 3 0,35678

Curba analitică a blank -urilor

 0.370000
0.360000
0.350000 f(x) = 0.03 x + 0.28
R² = 0.99
0.340000
0.330000
Absorbanța

0.320000
0.310000
0.300000
0.290000
0.280000
0.270000
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00
Concentrația (μg/mL)

Amedie probe = 0,4072

Amedie blank = 0,3186

Eroarea absolută:

Δ = Amedie blank - Amedie probe = 0,3186 – 0,4072 = 0,0886

∆ 0,0886
Eroarea relativă =
A medie blank
= = 0,278
0,3186

Deviația standard, S

2 2 2
S = (0,25506−0,4072) +( 0,29087 – 0,4072) +(0,675669−0,4072) =
√ 2
0,02315+ 0,01353+0,07207 0,10875
√ 2
=
√ 2
= √ 0,054375 = 0,2332

Deviația standard relativă, RDS

RDS = 100 • S /Amedie
RDS = 100 • 0,2332/ 0,4072
RDS = 57,27%
 S 0,2332
Eroarea standard = = = 0,1346
√n √3

2•10−4
Eroarea medie de pipetare : = 1,15 • 10 - 4
√3

Eroarea
0,2 • S =
√n
Eroarea
0,2 • 0,2332 =
√3
Eroarea = 0,2 • 0,2332 • √ 3

Eroarea = 0,08078

Deoarece deviația standard relativă are o valoare foarte mare pentru probele investigate,
indică o eroare în pregătirea celor trei probe, cu toate că metoda este important pentru analiza
unor metale grele din firul de păr.