în limba mea, despre poporul meu şi acompaniat de coruri de sihaştri să-l ierte îi doinesti lui Dumnezeu îl rogi să-i ierte laşitatea şi trufia îi spui că moldovanu-i ca mioara şi ba că vrea, ba nu cu România şi ba că-şi vrea ba nu aparte ţara şi îi mai cânţi că moldovencele-s frumoase şi toate sunt Ilene Cosânzene şi doinele pe-aice sunt sfioase că lăcrimele noastre sunt poeme şi că prin vii demult e coaptă poama şi că prin căzi în şoaptă fierbe vinul că la măligă iar ne strigă mama şi mustul, râde tata-i ca pelinul că frunzele de nuc încep să zboare că-n dimineţi e tot mai multă rouă că sufletul amarnic ne mai doare că-i toamnă iar şi-afară plouă... azi la biseric-am aprins o lumînare i-am mulţumit lui sfântul Neculai că ai cântat la nunta mea cu Lăutarii Îţi aminteşti?! În 85. La 4 mai... îţi aminteşti cum se-mbulzeau haholii la scena-n fund de cort improvizată să savureze do re mi fa sol-ii din apa vie peste noi vărsată?!! şi moldovenii cum se şuşoteau -că, uite bre, chiar l-au adus şi cântă.. eu amintirea asta chiar fără să vreau o cânt în suflet ca pe-o rugăciune sfântă eu ştiu- tu cânţi acolo printre aştri în limba mea, despre poporul meu cutremurând a cerului pilaştri în profunzimea cântecului tău... 09 septembrie 2018 Moscova