Studiu de caz

Numele si prenumele:A ŞI B.,

Nascuţi: in anul , luna , ziua
GEMENI
Domiciliaţi:în
Elevi: la Grădiniţa „Prichindeii Veseli”
la program normal,grupa mijlocie,cu un efectiv de 24 copii
Situaţia şcolară:băieţii frecventează grupa mijlocie, fără absenţe nemotivate,
interesaţi de activităţile intra- şi extra şcolare
Antecedente medicale: sunt diagnostizaţi cu: - TRISOMIE 21 OMOGENĂ
- DEFICIT PSIHO-MOTOR
- RETARD AL LIMBAJULUI
EXPRESIV
- CANAL ATRIO-
VENTRICULAR COMUN
COMPLET OPERAT
Date privind situatia familială a elevilor:
Părinţii sunt divorţaţi, iar familia se compune din 3 membri: mama şi doi copii,
gemeni. Locuiesc în chirie, întru-n apartament cu 2 camere. Participă activ la
viata de familie sora mamei, iar bunica mai rar. Din partea tatălui provin puţine
ajutoare, şi întâlnirile nu sunt frecvente, tata locuind în alt oraş.
Mama încearcă tot posibilul (ce i se permite finaciar) pentru dezvoltarea psihosomatică
şi fiziologică a gemenilor.
Relaţia dintre parinţi şi copii este bună.
Mama este conştientă, respectă sfaturile specialiştilor, dar după divorţ avea o
perioadă sensibilă, era frustrată, încercând să-şi autoregleze sentimentele „pentru
binele băieţilor”.
În acest moment este foarte obosită, se simte singură, şi deja este ocupată cu
gândul de şcolarizarea copiilor , din anul 2014. Se pune problema mutării în Y ( jud.
X), dar resursele financiare sunt limitate.
În familie exista un program bine construit pentru copii, dar în acest moment
lucrurile care sunt în legătură cu comporamentul gemenilor par necoordonate.
Oboseala şi singurătatea mamei cauzează inconsecvenţă. Se pune accent la hrănirea
copiilor, evitând obezitatea. Reabilitarea gemenilor este continuă, respectând
programârile periodice la centrele de recuperare.

Mama este deschisă spre lume, se înteresează mult despre lumea copiilor cu
sindrom- Down, ţinând legătura cu alţi părinţi şi cu asociaţia pentru copii cu sindrom-
Down din Z.
Problema lor devine din gemelaritatea băieţilor: comunicarea între băieţi constă
din sunete şi semne specifice alcătuite de ei; communicarea cu mama este bazată pe
 aceste semne. Mama se adaptează situaţiei, deşi conştientizează că nu e corect cea
ce face. Din aceste motive limbajul lor se dezvoltă foarte încet. Terapia logopedică a
fost începută la varsta de doi ani şi este continuă.
După ultima examinare psihologică( făcută de K.O.M. PSIHOLOG, la centrul de
recuperare şi îngrijire-Zalău, în perioada: 08.05- 29.05.2013.), pe baza scalei Portage,
limbajul expresiv a copilului B. este la nivelul de 1,7 ani.
Limbajul lui are un vocabular activ compus din aproximativ zece- treisprezece cuvinte.
Socializarea este la nivelul de 3,65 ani, se apropie de alţi copii, se joacă cu ei, au
manifestări de independenţă şi autoservire la vârsta de 4 ani, iar motricitatea este la
nivel de 3,35 ani. Comportamentul cognitiv la nivel de 2,65 ani.

Limbajul expresiv a copilului A. este la nivelul de 1,6 ani, execută o comandă

dublă.
Socializarea este la 3,45 ani, şi el manifestă semne de independenţă şi autoservire la
nivel de 4 ani, iar dezvoltarea motorie e la nivel de 3,35 de ani. Comportamentul
cognitiv la nivel de 2,45 ani.

Comparând cu datele din noiembrie2012, se vad schimbări clare, care se constata şi

la grădiniţă. Problemele noi apar în comportament, cauzate de vârsta psihica, copii
ajungând în perioada de negare.
Copiii A si B. participa cu placere la activitatile extracurriculare
(spectacole,vizite,excursii),unde sunt insotiti de mama lor.
In cadrul lectiilor sunt activi, işi rezolvă deseori sarcinile primite( de ex. pun
penarele la loc, ajută la adunarea jucăriilor).
Atenţia lor nu depăşeşte un interval între 5-10 minute. Sunt interesaţi de jocurile
comune, sunt perceptivi la jocurile ritmice,cântece şi muzică.
Relaţionare cu colegii din grupă e în dezvoltare.Daca la inceputul anului scolar unele
fetite plangeau doar la vederea celor doi, acum problema a disparut si fetitele se lasa
imbratisate de cei doi.Am explicat copiilor din grupa ca ei au nevoie de multa
afectiune si ca ei doresc de fapt sa imbratiseze pe ceilalti Cu trecerea timpului colegii
de grupă au acceptat pe gemenii A. şi B. încercând familizarea lor cu blîndeţe şi fără
frica de ei, care exista la început.
Jocul lor e un joc individual sau se concentrează pe ei doi dar, deja sunt momente în
care se joacă şi cu colegii din grupă.
În prezent cu mulţi dintre colegi au o relaţie acceptabilă(,fetiţele de multe ori îi
îmbratiseaza, ii introduc în joc).Problemele intervin in cadrul activitatilor cu scop
precis unde ei, din cauza lipsei de concentrare şi a timpului scurt in care pot pastra
atenţia,deranjeaza activitatea.In acest punct este nevoie de o alta persoana care sa-i
dirijeze spre o alta activitate,altfel se lucreaza in dezavantajul celorlalti 22 de copii.
In lipsa comunicarii verbale au aparut comportamente agresive care s-au rarit odata cu
invatarea regulilor din grupa.

Obiective pe termen lung: ---Dezvoltarea abilităţilor relaţionale şi a comportamentelor

emoţionale

----Cresterea nivelului de dezvoltare motrica

 ---- Dezvoltarea exprimării orale, inţelegerea si utilizarea
semnificatiilor verbale

 Obiective pe termen scurt:------Să respecte regulile de lucru în grup

o să ia parte la activitatile de invăţare in grup
o să lucreze pe sarcini de5-7 minute înpreună cu grupa
o să grupeze obiectele pe baza caracteristicilor fizice
o să spună în funcţie de context: „mulţumesc”, „te rog”,
„bună ziua”, „la revedere”
o să coopereze, facă schimb de obiecte în joc
o să lovească mingea cu piciorul
o să coboare scările păşind alternativ
o să ţină creionul cu trei degete
o să deseneze imitînd adultul: -cercul şi pătratul

Strategii şi mijloace folosite : Tehnici cognitiv- comportamentale

Tehnici art-creative: desen, modelaj, colaj, joc de rol, jocuri
Exerciţii şi jocuri de recunoaştere a diferitelor stări emoţionale
exprimate de figura umană: tristeţe, veselie, furie, bucurie;
Jocuri de grup
Jocuri cu reguli fixe
Cabinet de consiliere
Cabinet de logopedie
Metode şi instrumente de evaluare: evaluare continuă prin observarea comportamentului
în timpul activităţilor
Fişe de monitorizare întocmite de educator, . .
. consilier, logoped.
Evaluare orală prin aprecieri şi încurajări al
comportamentelor pozitive/ permanent

SPECIALISTI CARE INTERVIN IN APLICAREA PROGRAMULUI:

-educatoare;
-logoped
-consilier psihopedagog;

Plan de intervenţie ( ataşat)