lncillzirea rezistivl directl

1. Scopul lucrlrii
Scopul lucrdrii este acela de a cunoaqte caracteristicile de utilizare ale unei instululii
pentru tncdlzirea electricd directd (incdlzirea rezistivd directd) a profilelor metalice cu
sectiune constantd, determinarea parametrilor electrici echivalenli in funclie de
temperaturd, determinarea consumului specific de energie gi a randamentului total al
incdlzirii pentru diverse regimuri de incdlzire

2. Notiuni dg bazi
Dupd modul de conversie al energiei electrice in energie termicd, instalaliile
electrotermice de incdlzire prin rezisten{d sunt fie de tipul cu incdlzire directd, fie cu
tncdlzire indirectd. in instalaliile cu incdlzire directd curentul electric trece prin
incdrcdturd, puterea dezvoltatd, prin efect Joule fiind aceea care determind incdlzirea.
Acest tip de inc[lzire poate fi realizat cu viteze mari, asigurdnd productivitd]i gi valori
sporite ale randamentului de utilizare a energiei electrice in comparalie cu alte variante
(fig. 1).

s
-T il I
t1

Fig. 1. Elementele componente ale unei instalalii pentru tncdlzirea rezistivd directd.

intre aplica{iile de incllzire rezistivd directd se pot enumera instalafiile pentru

incdlzirea semifabricatelor metalice cu secliuni transversale constante (bare, sdrme, !evi),
cuptoarele de grafitare a produselor cdrbunoase, bdile de sdruri pentru tratamente termice,
cuvele pentru electrolizd gi rafinarea aluminiului, cuptoarele electrice pentru topirea
sticlei, boilerele pentru incdlzirea electricd directd a diverselor lichide. Instalaliile
electrice pentru incdlzirea rezistivi directd a semifabricatelor sunt alimentate, de regul6,
in curent alternativ.
Schema electricd rcprezentatd in f,rg. 1 evidenliazd cd elementele componente ale
unei instalalii cu alimentare trifazatd urm[toarele: bara de incdlzit (1), blocul contactelor
de alimentare (2), releaua scurtd (3), circuitul electric intre bornele secundare ale
transformatorului (a) qi blocul de contacte, bateria de condensatoare (5) destinatd
compensdrii puterii reactive, instalalia de simetrizare (6) qi intrerupitorul de putere (7). in
raport cu bornele A-X, frg.I, se poate asocia instalaliei schema electricd echivalentd din
hg.2, in care:

-Lr
Rl- x), Rl

x€Jxs
Fig. 2. Schema electricd echivalentd.

- Rn Xr sunt rezistenJa gi reactanfa echivalenti ale transformatorului;

- R',, , X'. si R', sunt parametrii echivalenfi raportafi la primar ai relelei scurte qi
contactelor electrice;
- R', , X', sunt rezistenla qi reactanla echivalentd ale barei incdlzite, raportate la
primarul transformatorului.
Prin valoare raportatd a unui parametru se inlelege produsul dintre valoarea
propriu-zis[ (R,, , Xr, ,R" , R, $i X") gi pdtratul raportului de transformare al
transformatorului kr : U/Uz : Iz/It . ln schema din fig. 2 se observd cd parametri
raportali sunt parcurgi de curentu.l 11 , in timp ce in schema ftzicd din fig. I elementele
corespunzitoare - refea scurtd, contactele, semifabricatul sunt parcurse de curentul
secundar al transformatorului 12.
Din egalitatea puterilor active, de exemplu, in semifabricat, R,122 (unde R" este
rezistenta acestuia) qi puterii active dezvoltatd in parametrul echivalent R'" din fig. 2,
R',11, rczultd:

(t"\2
o,'= o,[f.,l = Rrk? '
(1)

O caracteristicd specificd incdlzirii directe a unei bare constd in faptul cd in timpul

incdlzirit, parametrii rezistenta qi reactanla ai semifabricatului variazd, sensibil ca urmare
a varialiei festivitd{ii cu temperatura. Dacd produsul de incdlzit este magnetic in
momentul inilial, iar temperatura maximd de incdlzire este superioard temperaturii Curie,
scdderea bruscd a permeabilitdfii magnetice, la valoarea Fo , in momentul trecerii din
starea magneticd in cea nemagneticS, constituie o altd cauzd, de modificare a valorilor
parametrilor echivalenfi.
ln general, produsele de incdlzire au dimensiuni ale secfiunii transversale mult
mai mari dec6t ad6ncimea de pdtrundere a cdmpului magnetic altemativ, curentul nu se
reparttzeazd uniform in secfiune, motiv pentru care valorile parametrilor electrici depind
de dimensiunile geometrice, de rezistivitate qi de starea magneticd; rezistenla R,, de
exemplu, are o valoare mai mare decat aceea in curent continuu, factorul de creqtere al
rezisten{ei fiind dependent de elementele precizate. Pentru un produs de masd dat6,
incdlzit p6nd la o temperatur6 precizat5, energia termicl innagazinatd este bine definitE.
Energia electricd consumat6 in aceste condifii depinde insd gi de timpul de incdlzire,
deoarece energia corespunzdtoare fluxului termic spre exterior este cu at6t mai mare cu
c6t durata incdlzirii cregte. Prin urmare, randamentul de utilizare a energiei electrice este
cu at6t mai mare cu cdt timpul de atingere a ternperaturii de incdlzire este mai redus.
Reducerea acestui timp presupune insa creqterea puterii instalaliei.
Indiferent de regimul de exploatare al instalafiei, de exemplu cu menlinerea
constant[ a curentului in bara 12, szv cu menfinerea relativ constantd a puterii RrI2', ca
urmare a variatiei rezistentei barei de incdlzit, sursa - transformatorul de alimentare -
trebuie sd asigure o tensiune secundard variabild.

3. Chestiuni de studiat

3.1. Cunoaqterea elementelor componente ale instalaliei de incdlzire directd din

laborator;
3.2. Determinarea curbei de inc6lzire a unei sdrme de otel, pentru mai multe trepte
de tensiune ale transformatorului de alimentare;
3.3. Experimentarea mai multor regimuri de incdlzire, pdnd la o temperaturd dat[,
cu comutarea treptelor transformatorului la intervale impuse de timp;
3.4. Varialia parametrilor electrici ai produsului de incdlzit in funclie de
temperatur[;
3.5. Dependenta consumului total al instalatiei in funclie de timpul de incdlzire.

4. Modul de experimentare

Schema instalafiei pentru efectuarea incerc6rilor de inc5lzire rezistivd directd a

unei sArme de otel OL 35, avdnd diametru de 6 mm gi lungimea de aproximativ 1,8 m,
(fig.3) confine:
- ampeffnetrul A1,10 A;
- voltmetru h de 22 V qi 380 V;
- contorul Ct de 10 (40) A qi 220 Y;
- transformatorul de curent TC, de 60015 A;
- ampermetrul A2,2,5 A qi 5 A;
- voltmetru V2 de 7,5 V qi 15 V, 30Y qi 60 V;
- wattmetru W2, de 5 A qi 60 V;
- un aparat indicator de temperatura (oQ,0 ... 1500'C, cu termocuplu
cromel - alumel.
 Fig. 3. Schema instala{iei de tncdlzire rezistivd directd din laborator

4.1. Se frxeazd comutatorul K al transformatorului 7 (fig. 3) pe treapta de tensiune

secundard (putere) minim6, dupd care se conecteazd alimentarea instalaliei la refea. Se
noteazd la intervalele de timp lt (de exemplu din 10 in 10 secunde), p6nd la atingerea
regimului termic stabilizat al s6rmei de otel, curentul .I1 qi puterea Pz absorbite, tensiunea
U2 la bornele elementului incdlzit gi temperatura 6 a acestuia. Aceste date se trec in
tabelul de mai jos:

Tk) 0 Lt 2Lt 3Lt

Uz N)
b (A)
P, (W)
@ fc)
R" (O)
x, (C))

Operafiile precizate mai sus se reiau apoi, fixdnd comutatorul pe trepte de putere
din ce in ce mai mare, fIrI insd a depdqi capacitatea de supra-sarcind de scurtd duratd a
instalaliei. Pe baza datelor experimentale se traseazd, grafic curbele de incdlzire 0(t),
corespunzdtoare treptelor l, 3, 5 ... ale transformatorului.
Fie P2, puterea electricd indirectd de wattmetrul W2 (fig.3) in regim termic
stabilizat, iar 0, temperatura corespunzdtoare a sdrmei. Daca A este aria de transmitere a
cdldurii (produsul dintre perimetrul secliunii qi lungimea sdrmei incilzite) gi 0o
temperatura ambianti, din egalitatea:

l'2" =cr(O, -er)A (2)

se determind. valoarea corespunzdtoare a coeficientului de transfer a cdldurii a. Pe baza

incercdrilor efectuate se calculeazd gi se reprezinti grafrc vaialia a(0) a coef,rcientului de
transfer in funclie de temperatura.

4.2. Fie 0, : 800 oC temperatura maximd de incdlzire. Pornind de fiecare dati din starea
rece, se demareazd incdlzirea asigurdnd mai multe cadenle de comutare a treptelor de
putere, in ordine crescdtoare, astfel: din 30 in 30 de secunde, din25 in 25 secunde, din 20
in 20 secunde, din 15 in 15 secunde, din 10 in 10 secunde gi din 5 in 5 secunde. Pentru

4
fiecare dintre aceste variante de incdlzire se determind cu ajutorul contorului Cr,
consumul de energie electricd, cu ajutorului wattmetrului Wz - valoarea maximd a puterii
absorbite in timpul incdlzirii, P- gi timpul de incdlzire ti, de la temperatura ambiantd p6nd
la 0... .

Se calculeazd consumul specific de energie, C, - raportul dintre energia electric6

consumatd gi masa sdrmei incdlzite: se reprezintd grafic dependentele C,(t) $i P*(t).
Raportul dintre energia utild miaoo, unde m masa sdrmei de incdl"ite, iar iqoo
12lkWh/tond este energia specificd necesard incdlzirii olelului de la 2O0C la 8000C, qi
energia electricd consumatd, rcprezintd randamentul total ryft), aldturi ce cele anterioare,
efectu6ndu-se aprecierii referitoare la influenta timpului de incdlzire asupra celor trei
mdrimi Cr, P^, si rl.

Pe baza testelor experimentale de la paragraful 4.2 se calculeazd parametrii

electrici:

P"
b=-4-.
. X.t= (3)
I;

Se reprezintd grafrc dependentele R2/0) qi Xz(O).

5. intreblri
1. Prin ce se diferet\iazdincdlzirea rezistivd directS in raport cu alte tipuri de incdlzire
electric6?
2. Cum variazb" consumul specific de energie, puterea maximd a instalafiei qi randamentul
de utilizare a energiei electrice in funcfie de timpul de incdlzire? Ce concluzii trageli in
leg[tur6 cu aceste variafii?
3. Explicafi varialia rezistentei qi reactan{ei produsuluiincdlzit in timpul incdlzirii?
4. Cum variazd" coeficientul de transfer termic de la sdrm6 spre mijlocul ambiant in
funclie de temperaturd? Explicafi alura acestei dependen]e.