3 scopuri mari ale reflecției pentru un profesor:

1. Privirea în oglindă pentru a vedea cine suntem ca persoane ne aduce ca și beneficiu

autenticitatea.  Profesorul autentic este cel care acționează din propria sa autoritate
profesională, este onest (caută și practică adevărul) și este direct (clar, precis). Vorbește aici și
acum (la subiect), din sine (lucruri pe care le-a experimentat mental, emoțional, obiectual) și fără
prejudecăți asupra altora (spune deschis ce experimentează în preajma altora). Modul în care
predă acest profesor se poate foarte bine întemeia pe principiile învățării din psihologia umanistă
emise de Carl Rogers: învățăm dintr-o curiozitate naturală; învăţarea semnificativă se produce
când conţinutul acesteia este relevant pentru scopurile personale şi când se produce prin acţiune;
învăţarea este uşurată când cei care învaţă sunt implicaţi responsabil în proces; independenţa,
creativitatea şi încrederea în sine apar când auto-criticismul şi auto-evaluarea sunt reduse, iar
evaluarea făcută de ceilalţi este de importanţă secundară. Pentru a deveni un astfel de profesor
este nevoie să verificăm oglinda zilnic întrebându-ne: în ce măsură ceea ce sunt în interior este
congruent cu ceea ce văd în această oglindă? cum mă pot vedea mai clar şi mai obiectiv? cine
(mai) sunt din punct de vedere profesional? (dimineaţa) cum m-am manifestat azi? am dat
maximul pe care puteam să îl dau? am fost prezent/ă în aici şi acum? cum s-a regăsit crezul meu
profesional în ceea ce am făcut? (seara)
2. Detașarea de evenimente pentru a le înțelege semnificația ne aduce ca şi beneficiu
înţelepciunea. Profesorul înţelept este cel care caută sensul şi îl realizează; îşi doreşte instinctiv
să se dezvolte personal; este o persoană complexă; este deschis şi benevolent; are relaţii bune cu
ceilalţi. La nivel funcţional, înţelege natura umană şi a existenţei, încearcă să înveţe din propriile
greşeli şi din experienţă; ştie să asculte; ştie că de-a lungul vieţii ne schimbăm valorile, raportarea
la ce este dificil şi ceea ce considerăm ca domenii divergente în existenţă; ştie când să ofere şi
când să se abţină de la sfaturi; gândeşte atent înainte de a lua o decizie
Pentru a deveni un astfel de profesor este nevoie să investeşti   în mod conştient  timp în gândire,
să încerci să înţelegi şi să conştientizezi modul în care funcţionează propriile tale mecanisme de
cunoaştere şi gândire, să scrii sau să discuţi cu alţii despre întrebări precum: ce îmi doresc să
realizez azi? cum îmi propun să fac acest lucru? cum am ajuns la concluzia că acest curs al
acţiunii este cel mai nimerit? cum îi va afecta pe ceilalţi şi cum mă va afecta pe mine acest curs al
acţiunii? (înainte de a începe o zi de predare), cum reacţionează elevii/colegii la ce spun/fac? ce aş
putea să schimb chiar acum? cât de aproape sunt de ce mi-am propus şi de unde ştiu că este aşa?
(în timpul unei zile de predare); ce am reuşit să realizez azi? din ce motive? ce am învăţat? care a
fost rolul factorilor de context în realizarea mea de azi?
3. Observarea imaginii noastre reflectate la nivelul elevilor ne aduce ca şi beneficiu
fineţea. Profesorul fin, rafinat este o persoană de calitate; are deja un stil elegant de design şi
realizare a predării; este interesat de găsirea soluţiei elegante în predare – cum se poate obţine
maxim de învăţare cu minim de efort şi irosire de resurse; caută calitatea învăţării; modelează
excelenţa. Pentru a deveni un astfel de profesor este nevoie să verifici constant cum arată la
nivelul elevilor tăi imaginea a ceea ce ai dorit să transmiţi, să verifici constant calitatea şi
eficienţa învăţării prin întrebări precum: ce resurse sunt necesare pentru ca elevii să
dobândească acele competenţe pe care mi-am propus să le dezvolt? care ar fi cea mai simplă
manieră de a explica? cum pot elimina ostentaţia, afectarea şi parada de erudiţie din stilul meu?
cum răspunde structura lecţiei mele nevoilor fiecăruia dintre elevii/studenţii mei?  (înainte de
predare) predau ce am intenţionat să predau? cât de corect receptează elevii/studenţii ceea ce
tocmai transmit? (în timpul predării) căror nevoi de învăţare ale elevilor/studenţilor mei şi ale
mele am răspuns azi? în ce măsură am răspuns acestor nevoi? am irosit resurse? am obţinut
maximul care putea fi obţinut cu resursele pe care le-am utilizat? ce e nevoie să schimb în
designul meu pedagogic? (după predare)