ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN”

FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI
MANAGEMENT NAVAL

PROIECT DE CURS LA
MANAGEMENTUL ENERGETIC AL
ACTIVITĂŢILOR LOGISTICE

Tema: INFLUENŢA MEDIULUI EXTERIOR

ASUPRA EFICIENŢEI SISTEMULUI
LOGISTIC

ÎNTOCMIT: Preotu-Ivan Vasile

CONSTANȚA
2017

2
 REZUMAT
Lucrarea tratează influenţa componentelor mediului asupra sistemelor logistice şi
sunt analizate în detaliu componentele micromediului (furnizorii, consumatorii finali şi
intermediarii, concurenţii, organismele publice) şi componentele macromediului şi rolul
lor în demersul strategic al firmei de comerţ. De asemenea, în acest demers ştiinţific am
dedicat un spaţiu important analizei mediului extern a firmelor de comerţ (analiză
realizată prin cele două formule de audit: metoda PEST(LE) şi metoda S.W.O.T.),
analizei conjugate PEST(LE)-SWOT, dar şi impactului factorilor de influenţă asupra
cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul. Evaluarea cu ajutorul unor fişe de analiză
PEST(LE) şi SWOT a avut drept scop selectarea problemelor existente, propunerea de
alternative şi soluţii în rezolvarea lor.
Mediul în care îşi desfaşoară activitatea sistemul logistic este deosebit de dinamic,
ca urmare a schimbărilor ce intervin în cadrul lui, mai ales sub impactul evoluţiei
ştiinţei şi tehnicii. Sistemul poate să desfăşoare o activitate normală şi eficientă numai
în măsura în care cunoaşte factorii mediului ambiant, modificările care intervin,
adaptându-se continuu la cerinţele acestuia. Activitatea la nivel naţional presupune un
anumit nivel de incertitudine datorat anumitor elemente, a căror cunoaştere se poate
realiza cu un efort destul de dificil, datorită prezenţei unei serii de elemente
incontrolabile.

3
 CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................... 4

I) INFLUENŢA MEDIULUI EXTERIOR ASUPRA EFICIENŢEI

SISTEMULUI LOGISTIC....................................................................................
5
II) COMPONENTELE MICROMEDIULUI ŞI IMPACTUL ASUPRA
PERFORMANŢELOR SISTEMELOR LOGISTICE................................................... 5
a. Furnizorul - forţă a micromediului...................................................................
5
b. Consumatorii finali şi intermediarii..................................................................
6
c. Concurenţii - factor motor al strategiilor sistemelor logistice........................
6
d. Organismele publice sau publics.......................................................................
7
III) COMPONENTELE MACROMEDIULUI ŞI ROLUL LOR ÎN DEMERSUL
7
STRATEGIC AL SISTEMULUI LOGISTIC....................................................
A) Analiza mediului extern a sistemului logistic firmelor de comerţ - metoda
PEST(LE).........................................................................................................
8
a. Analiza politică................................................................................. 8
b. Analiza economică............................................................................. 10
c. Analiza socială.................................................................................. 14
d. Analiza tehnologică........................................................................... 16
e. Analiza legislativă............................................................................. 17
f. Analiza mediului înconjurător........................................................... 18

B) Analiza mediului extern a sistemelor logistice - metoda

S.W.O.T................................................................................................. 18
CONCLUZII.................................................................................................... 20
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................. 21

4
 INTRODUCERE

Criza globală a avut un impact uriaş în sectoarele principale ale

economiei naţionale cum ar fi: băncile, companiile de asigurări,
industria de maşini, servicii imobiliare şi în principal în comerţ. În
perioada 2005-2010 o mulţime de afaceri de nivel naţional au dat
faliment şi s-au închis, şomajul crescând, inflaţia înflorind, mărfurile
au devenit mai scumpe, taxele au crescut, cursurile valutare s-au
devalorizat iar oamenii au sărăcit socialmente. Grecia a fost printre
primele tări care au fost direct afectate fiind învinsă de efectele
devastatoare a declinului economic. Sistemul logistic este influenţat
direct şi indirect de mai mulţi factori apartinând micromediului şi
macromediului.

5
 I. INFLUENŢA MEDIULUI EXTERIOR ASUPRA EFICIENŢEI
SISTEMULUI LOGISTIC

Sistemul logistic îşi organizează şi desfăşoară activitatea sub impactul condiţiilor concrete ale mediului
său ambiant. În activitatea oricărui sistem logistic, mediul ambiant joacă un rol esenţial în definirea strategiilor
sale, în sesizarea şi folosirea oportunităţilor de dezvoltare, constituind practic suportul realizării obiectivelor de
creştere economică, de profitabilitate sau doar de supravieţuire. Mediul unui sistem logistic evidenţiază
„factorii, care, aflaţi în afara sferei de control a sistemului, determină performanţele acestuia.
În mediul extern al sistemului logistic identificăm două componente majore: micromediul - cu care
sistemul logistic are legături directe, de multe ori reciproce, impuse de necesitatea realizării obiectului său de
activitate şi macro mediul - cu care sistemul logistic are relaţii indirecte, în majoritatea cazurilor doar compania
suferind influenţa acestuia (Fig. nr.: 1.- Componentele macromediului şi micromediului firmei).

Fig. nr.: 1 - Componentele macromediului şi micromediului sistemului logistic.

La nivel microeconomic, pentru consumatorul produselor, în calitate de cumpărător de factori de

producţie sau de bunuri de consum, echilibrul se regăseşte în mărimea şi structura utilităţilor pe care le poate
cumpăra cu venitul de care dispune, maximizând suma acestor utilităţi.
Contribuţia comerţului la asigurarea echilibrului la acest nivel constă în modul în care el determină
starea de normalitate a pieţei, adică existenţa unei oferte care să corespundă ca volum, structură, loc şi timp
modului de manifestare a cererii sub aceste aspecte.

II. COMPONENTELE MICROMEDIULUI ŞI IMPACTUL ASUPRA PERFORMANŢELOR

SISTEMELOR LOGISTICE

6
 a. Furnizorul - forţă a micromediului
Furnizorii sunt cei care asigură sistemului logistic resursele necesare desfăşurării normale a activităţii
economice, sunt organizaţii şi indivizi care asigură inputurile (materii şi materiale, utilaje, echipament
tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, resurse financiare, informaţionale, etc.). Furnizorii trebuie
priviţi nu numai în accepţiunea lor tradiţională, ci şi ca prestatori de servicii private sau publice (unităţi de
transport, reparaţii şi întreţinere, poştă, telefon, telegraf, provideri de internet) sau furnizori de resurse umane
(oficii de distribuire a forţei de muncă, organizatori de târguri de joburi, unităţi de învăţământ şi pregătire
profesională, head-hunterii).
Pentru managementul furnizorilor prezintă interes viteza de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori,
precum şi durata de plată a datoriilor faţă de furnizori.
Viteza de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori (Vrf) reprezintă numărul de reînnoiri a mărimii datoriilor
faţă de furnizori.

Vrf=

Durata de plată a datoriilor faţă de furnizori (D rf) se măsoară prin rata inversă şi se poate exprima în
zile, luni sau în ani.

Drf=

În cazul în care se poate beneficia de o reducere, nerealizarea plăţii la respectivul termen echivalează cu
atragerea de resurse temporare costisitoare, iar decizia privind termenul de plată, se realizează în funcţie de
avantajul comparativ al costurilor şi beneficiilor aferente: costul pierderii discountului şi beneficiul pierderii
discountului (este dat de rentabilitatea obţinută prin fructificarea sumei care s-ar fi plătit în perioada de creditare
sau discount).
Este foarte importantă pe de o parte monitorizarea activităţii furnizorilor, iar pe de altă parte stabilirea
unor relaţii de încredere şi pe termen lung, realizându-se o interdependenţă mutuală.

b. Consumatorii finali şi intermediarii - surse de profit ale firmei de comerţ

Clienţii firmei de comerţ reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului sistemului
logistic, nevoile lor reprezentând punctul de plecare în fundamentarea obiectivelor politicii de marketing. în
funcţie de statutul lor şi de natura solicitărilor faţă de produsele întreprinderii, clienţii pot fi consumatori finali ai
produselor sunt cei care asigură piaţa de desfacere a produselor sistemului logistic, intermediari (mai rar utilizaţi
în cadrul pieţei bunurilor productive) şi sunt reprezentaţi de firmele care facilitează promovarea, vânzarea şi
distribuirea mărfurilor către consumatorul final, sub forma: comercianţilor (angrosişti), firmelor de distribuţie
fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de marketing (agenţiile de publicitate), intermediarilor
financiari, băncilor, societăţilor de asigurări etc.
Decizia unui client de a reveni sau nu în firma de comerţ este determinată de câţiva factori emoţionali,
şi anume1: satisfacţia generală; intenţia de a reveni pentru cumpărături; intenţia de a recomanda o marcă, un
produs sau serviciu. Consumatorul constituie, în acelaşi timp, oportunitate şi risc. Azi consumatorii deţin
informaţii despre îngrijire şi despre ceea ce cumpără, cum se face, ce este de făcut şi modul în care produsul este
ambalat. Felul în care consumatorii reunesc şi împart informaţii s-a schimbat, clienţii sunt legaţi mai mult ca
niciodată la internet. Informaţiile se răspândesc, instantaneu, la nivel global. Sustenabilitatea devine un
imperativ în afaceri. Consumatorii doresc să acţioneze şi să cumpere produse durabile, dar sunt limitaţi de trei
bariere cheie: preţul ridicat; confuzie şi lipsa de încredere; disponibilitatea unor alternative. în condiţiile actuale,
sistemul logistic trebuie să adopte noi direcţii de abordare a pieţei: să devină creatoare de cerere şi să
dobândească abilitatea în crearea clientelei

c. Concurenţii - factor motor al strategiilor sistemelor logistice

Concurenţii sunt sisteme logistice similare care urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi ale clienţilor, fiind
percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Sistemele logistice trebuie să anticipeze
şi să răspundă mutaţiilor intervenite în micromediul sistemului logistic, de exemplu ar trebui să influenţeze
1 Gallup C.-„Economia emoţională- calea sigură către succes \ Editura Allfa, Bucureşti, 2007, p. 159

7
schimbările şi să controleze dimensiunile interfeţei lor cu sistemele logistice care au acelaşi obiect de activitate.
Din punctul de vedere al sistemului logistic concurenţii nu sunt toţi la fel, ei diferenţiindu-se în patru
categorii (Fig. nr.: 2.- Matricea tipurilor de concurenţi). Există diferite tipuri de concurenţi faţă de care
sistemele logistice trebuie să adopte atitudini diferite.

Fig. nr.: 2 - Matricea tipurilor de concurenţi

Concurenţa sistemelor logistice străine şi multinaţionale a pătruns în România şi a devenit semnificativă.
Tabloul problemelor cu care se confruntă sistemele logistice româneşti reflectă o diversitate de aspecte:
decalajul structural şi de performanţă al comerţului românesc vizavi de alte state, constrângerile şi cerinţele de
ordin legal specifice acquis-ului comunitar, conţinutul politicilor publice ce se adresează comerţului la nivelul
Uniunii Europene.
Capacităţii sistemelor logistice mai mari de a reduce costurile prin efectul economiilor de scară, de a
susţine programe de cercetare-dezvoltare costisitoare ce se materializează în produse şi tehnologii brevetate sau
de a impune mărci cu o puternică prezenţă în conştiinţa publicului, sistemele logistice mici şi mijlocii îi opun o
mai mare flexibilitate şi adaptabilitate la schimbările ce intervin pe piaţă, o mai mare mobilitate în satisfacerea
unor necesităţi personalizate, un climat social motivant.

d. Organismele publice sau publics

Organismele publice sau publics reprezintă orice grupare care are un interes actual sau potenţial cu
impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor sistemelor logistice. Se pot identifica mai
multe tipuri de astfel de organisme, care înconjoară sistemul logistic şi o influenţează direct, ca de exemplu:
organisme financiare, instituţiile mass- media, asociaţii ale cetăţenilor, instituţii guvernamentale, organisme
publice locale, atitudinea publică generală, etc.

8
 III. COMPONENTELE MACROMEDIULUI ŞI ROLUL LOR ÎN DEMERSUL STRATEGIC AL
SISTEMULUI LOGISTIC

Cea de-a doua componentă a mediului extern, şi anume macromediul deţine locul esenţial în ceea ce
priveşte orientarea activităţii sistemului logistic în conformitate cu nevoile societăţii, el influenţând acţiunile
sistemului logistic prin mai multe tipuri de comportamente, ca de exemplu: comportamentul cumpărătorului şi
comerţului, comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel guvernamental.
Sistemul logistic trebuie să aibă cea mai bună percepţie posibilă asupra fiecăruia din componentele
macromediului, deoarece unele dintre acestea sunt dependente puternic faţă de altele (de exemplu, mediul
economic nu poate fi separat de mediul politic sau de cel social). Confruntarea cu factorii de mediu permite
sistemului logistic depistarea punctelor forte şi a punctelor slabe, precum şi măsurarea capacităţii de reacţie şi de
anticipare. Deoarece elementele macromediului nu evoluează simultan, în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi
intensitate, efectele declanşate asupra sistemului logistic sunt deosebite.
Cunoaşterea fizionomiei şi cerinţelor mediului extern în care acţionează sistemului logistic prezintă o
importanţă deosebită pentru conectarea activităţii la dinamica acestuia. Astfel, sistemul logistic îşi poate
propune să dezvolte cererea pentru anumite produse şi servicii, să înnoiască cu frecvenţă ridicată oferta de
mărfuri, să perfecţioneze distribuţia produselor sau serviciilor sale, să realizeze acţiuni promoţionale eficiente
etc.

A) Analiza mediului extern a sistemului logistic firmelor de comerţ - metoda PEST(LE)

De regulă, analiza PEST (politică, economică, socială, tehnologică)2 şi îmbogăţită cu alte două
elemente rezultând PESTLE (legislativă, analiza mediului înconjurător - environmental) ajută la identificarea
influenţelor pe termen lung asupra sistemului logistic al firmei şi astfel la „găsirea” viziunii. Cei patru
stimulatori ai schimbării nu acţionează independent sau în paralel. Ei se află în interacţiune şi generează
schimbări imprevizibile. Interacţiunea lor rezultă intuitiv din următoarea reprezentare grafică (Fig. nr.: 3. -
Interacţiunea celor patru stimulatori ai schimbării):

Fig. nr.: 3. - Interacţiunea celor patru stimulatori ai schimbării

În prezent, sectorul firmelor de comerţ se caracterizează prin instabilitate, cerere limitată, cu aversitate
crescută la risc şi foarte sensibilă faţă de componenta preţ, factorii determinanţi fiind tensiunile financiare
globale atitudinea băncilor care au îngheţat creditarea. În acest sens, în demersul nostru am pornit de la
explicarea evoluţiei aspectelor politice, accentuând şi influenţa factorilor economici şi sociali, ajungând la
factori tehnologici, legislativi şi ecologici.
a. Analiza politică
În ceea ce priveşte factorul politic, diverşi autori au elaborat teorii mai mult mai puţin complete. În
aprecierea lui Someşan C. aceştia sunt specifici fiecărei ţări şi reprezintă, în principal, structurile societăţii,
clasele sociale, forţele politice, gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate a climatului
politic3. Cele mai vizibile componente ale factorului politic sunt de regulă: regimul politic, tipul de guvernare,
sistemul partidelor politice (unipartid, bipartid, multipartid, coaliţii), gradid de stabilitate al măsurilor politice
ale guvernării curente, gradul de stabilitate istorică al măsurilor politice întreprinse 4 (analiza se face printr-o
reliefare a trecutului vieţii politice naţionale), sistemul taxelor, atitudinea faţă de investitori şi faţă de investiţiile
străine, reglementări economice, legislaţie privind protejarea mediului înconjurător.
2 Smith, P.- Marketing Communications”, Second Edition, Kogan Page, London, 1993, p. 188
3 Someşan, C., Cosma, S.-,.Bazele marketingului”, Editura Efes, Cluj Napoca, 2001, p. 52
4 Pop, N. Al. (coordonatory.Marketing strategic ’, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 82

9
 Între mediul economic şi politic există o strânsă legătură şi influenţă. Relaţia dintre cele două
componente poate lua diverse forme5 (Tabel nr.: 1. Relaţia dintre mediul economic şi mediul politic).

Influenţa poate fi dinspre...

economic —> politic
sau
politic —> economic
sau
politic <—> economic
Relaţia dintre economic şi politic poate fi...
pozitivă
sau
pozitivă în anumite condiţii
sau
negativă
Tabel nr.: 1 - Relaţia dintre mediul economic şi mediul politic
Schimbările politice realizate în luna decembrie 2004 au dus la formarea unui nou guvern, cu o nouă
orientare. O schimbare majoră, ce influenţează activitatea firmelor este introducerea cotei unice de impozitare
de 16 %. Consecinţa unor programe politice, aceasta constituie, în prezent, unul dintre avantajele competitive
ale României.
Evaluarea climatului politic prezintă interes în stabilirea şi desfăşurarea strategiei.
Actualmente România are o obligaţie referitor la reducerea corupţiei, fenomen care imprimă asupra
mediului politic o imagine negativă.
Potrivit IPC, corupţia este percepută ca fiind mult mai accentuată în România decât în alte state est-
europene. România a înregistrat cel mai slab scor dintre toate statele membre, şi anume: 3,8 puncte din 10
puncte, potrivit Raportului Global asupra Corupţiei 2009, elaborat de Transparency International România.
Acest indicator negativ transformă România într-o ţară mai puţin atractivă pentru investitori şi este luat în
considerare de unele agenţii de rating, afectând nivelul dobânzilor. Ţara noastră a înregistrat scoruri care indică
stagnarea reformelor, abandonarea reformelor sistemice cu impact, reducerea gradului de interes al factorilor
politici pentru combaterea corupţiei, existenţa celor mai multe conflicte între puterile statului, care au condus la
destabilizarea şi decredibilizarea măsurilor adoptate. Acestea au avut ca rezultat lipsa de progres şi efecte
negative care se răsfrâng, în special, asupra competitivităţii economice a României.
Destructurarea mecanismelor de siguranţă în domeniul cheltuirii resurselor publice, manifestată în
ultimul an, în condiţiile crizei economice şi a creşterii gradului de îndatorare a ţării, a condus la reducerea într-o
măsură şi mai mare a competitivităţii României pe piaţa fondurilor publice europene.
Relaţia dintre populaţie şi stat (reprezentat prin administraţie şi utilităţi publice) este influenţată negativ,
ca urmare a lipsei de încredere şi suspiciune privind corectitudinea stabilirii de tarife, taxe, impozite etc. Relaţia
întreprinzători şi mediu politic este, de asemenea, influenţată de trăsăturile şi climatul acestuia din urmă.
Conform raportului „Paying Taxes 2010”, lansat de PriceWaterhouseCoopres 6 România se află pe locul
149 în lume la plata taxelor şi impozitelor efectuate de către o companie şi pe penultimul loc din 183 de ţări
studiate la numărul de plăţi care trebuie efectuate anual pentru achitarea obligaţiilor fiscale. Numărul taxelor
solicitate în România este mai mare decât în orice alt stat din Uniunea Europeană, diferenţa fiind foarte mare,
locul doi în uniune, în funcţie de acest criteriu, este ocupat de Polonia, care se plasează pe locul 129.
Realizând un periclu al datelor prezentate, apreciem că raportul „Paying Taxes 2009” reflectă influenţe
mult mai nefaste asupra mediului de afaceri şi asupra sistemului logistic al firmelor de comerţ întrucât analiza
nu se axează pe o raportare la Uniunea Europeană, ci la scară planetară.
Toate aceste elemente caracterizează, în cele din urmă, climatul politic al unei ţări, evaluarea acestuia
fiind importantă în stabilirea strategiilor naţionale de dezvoltare în sectorul comercial. Este necesar ca mediul

5211 http://infoalegeri.ro/wp-content/uploads/2008/10/cultura-politica-imaginea-sistemului-politic.pdf
6 http://www.pwc.com/extweb/pwcpublications.nsf

10
politic, prin „actorii” săi să susţină rentabilitatea sectoarelor de activitate în corelaţie cu modul de exploatare a
resurselor naturale.

b. Analiza economică
Ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţionează firma determină
mediul economic al acesteia7.
Factorii economici vizează alocarea resurselor în societate şi de aceea sistemul logistic trebuie să
urmărească, în vederea adoptării celor mai bune decizii: nivelul PIB- ului, structura pe ramuri a economiei
naţionale, nivelul de dezvoltare a fiecărei ramuri, deficitul bugetar, efectele recesiunilor, evoluţia preţurilor,
fiscalitatea, evoluţia economiei, a populaţiei, evoluţia şi distribuţia veniturilor pe categorii sociale, soldul
balanţei comerciale, situaţia financiar valutară, ratele dobânzilor, evoluţia solicitărilor de credite, inflaţia, gradul
de ocupare al forţei de muncă, etc. Firmele de comerţ trebuie să urmărească foarte atent evoluţia unor elemente
ca veniturile, costul vieţii, rata dobânzilor, nivelul economiilor sau structura creditelor acordate, elemente care
au un impact deosebit, în special asupra firmelor de comerţ ale căror produse se adresează persoanelor cu
venituri mari şi celor care sunt sensibili la preţ 8.
Evoluţia deficitului de cont curent în România reflectă o combinaţie a factorilor structurali şi de creştere
pe termen lung a şocurilor externe şi a politicilor interne. Concret, deficitul extern este pus pe seama dezvoltării
insuficiente a capacităţii de producţie a economiei naţionale comparativ cu creşterea cererii interne; majorării
accentuate a cererii determinată de mărirea veniturilor cu mult peste creşterea productivităţii muncii şi
volumului mare de credite neguvernamentale acordate. Depăşirea pragului convenţional de sustenabilitate a
deficitului contului curent, în fiecare an evidenţiază faptul că România are deficite de cont curent excesive. Este
raţional din punct de vedere economic ca aceste deficite să existe, dar nu la aceste dimensiuni.
Una dintre sursele de alimentare sau de creare a capitalului, în acest moment, o reprezintă
economisirea. Aceasta este privită ca „o sursă de a sustrage bani din acest flux” 9, prin economisire se investeşte
obligatoriu.
Creşterea economică trebuie să se realizeze prin inovaţie (dezvoltarea resurselor umane), prin
dezvoltarea resurselor naturale, a resurselor financiare.
Sistemul logistic trebuie să acorde atenţie tendinţelor majore ale mărimii veniturilor şi structurii
cheltuielilor de consum ale pieţei. Analiza în timp a raportului dintre cele două fenomene reliefează apropierea
cererii de mărfuri de nivelul trebuinţelor de consum material al oamenilor, cuprinse în nevoia reală 10.
În ceea ce priveşte câştigul minim ne interesează două aspecte: motivaţia resurselor umane angajate în
firmele de comerţ (un câştig redus poate să nu asigure existenţa) şi resursele financiare de care dispune
populaţie. În funcţie de câştigul salarial mediu brut, persoanele angajate în firmele de comerţ se regăsesc, de
regulă, în zona nefavorabilă a grilei de salarizare, pe locurile de la sfârşitul clasamentului pe principalele
activităţi ale economiei. De asemenea, câştigul salarial minim deşi reprezintă un avantaj competitiv al ţării
noastre ascunde resurse financiare reduse de care dispune populaţia.
Criza financiară a afectat costul şi disponibilitatea finanţării externe. Primele de risc pentru ţările ECE
au crescut semnificativ (stânga), iar percepţia agenţiilor de rating este tot mai pesimistă (dreapta).
Printre avantajele actuale ale sistemului logistic putem enunţa pe de o parte potenţialul ridicat de cerere
de creditare a populaţiei, cunoscând că aceasta este, de fapt, clientul companiei de comerţ, iar pe de altă parte
beneficiul conferit de suflul de capital.
Ratele dobânzilor la credite bancare exercită un dublu impact, şi anume asupra disponibilităţii
consumatorilor de a face achiziţii de produse non-primordiale şi asupra posibilităţilor sistemului logistic de a se
finanţa în vederea unor investiţii. Din punct de vedere al consumatorului, o rată mare a dobânzii nu numai că îi
limitează cheltuielile curente, dar îl împiedică să facă (alte) împrumuturi, ceea ce înseamnă o reducere pe o
spirală din ce în ce mai strânsă a cheltuielilor totale pentru bunuri non-vitale.
Mediul economic s-a caracterizat în anii precedenţi printr-o rată a inflaţiei ridicată, astfel cifra de afaceri
a firmelor de comerţ a fost diminuată, însă în ultimii ani această situaţie s-a ameliorat prin reducerea acesteia la

7 Balaure, V. (coordonator) -..Marketing". Ediţia a Il-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti, 2002, p. 79
8 Kotler, Ph. -,Managementul marketingului". Editura Teora, Bucureşti, 1998, p. 218
9 Dumitriu, C .-.Management internaţional şi relaţii economice internaţionale”, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 91
1010 Florescu, C., Snak, O. -„Cererea de mărfuri a populaţiei', Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967, p. 7

11
o singură cifră la 9% în anul 2005, sub limita de 8% în anul 2008 11.
Inflaţia pe baza derapajuli preţurilor, pe termen scurt şi mediu poate reprezenta pentru firma de comerţ
un veritabil motor de dezvoltare, pe fondul unei cereri crescătoare, ce poate spori preţurile de vânzare, fără să
afecteze cifra de afaceri, însă pe termen mediu şi lung îşi fac apariţia derapajele (de exemplu, erodarea
veniturilor angajaţilor), iar spirala inflaţionistă este ridicată.
Cursul de schimb al monedei naţionale este un alt important factor economic, care afectează sistemul
logistic al unei firme. Acesta a înregistrat fluctuaţii mari de la 3,5171 euro şi 2,2588 dolari SUA în august 2008
la 4,1224 euro, respectiv 3,0306 dolari SUA la data de 23 februarie 2010 (Fig. nr.: 4. - Evoluţia cursului de
schimb al monedei naţionale în perioada 1 ianuarie 2005- 23 februarie 2010)

Fig. nr.: 4 - Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale în perioada 1 ianuarie 2005- 23 februarie
2010
Sursa: Prelucrare date după Banca Naţională a României.
Evoluţia actuală a cursului de schimb, afectează negativ sistemul logistic, deoarece determină creşterea
preţurilor mărfurilor alimentare şi nealimentare, şi implicit, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Datorită
volatilităţii cursului de schimb, clienţii persoane fizice care au contractat credite în euro au resimţit efectul de
scumpire a ratelor suprapus peste majorări de dobândă, acest lucru limitându-le veniturile disponibile şi
eventualele angajări de noi credite. Acest indicator este cel mai afectat de lipsa de încredere a investitorilor,
datorită efectelor directe pe care le produce asupra inflaţiei. Deprecierea monedei naţionale manifestă efecte
asupra tuturor sectoarelor economiei.
Dacă devalorizarea monedei naţionale, pe termen scurt, pentru exportatori conduce la o impulsionare a
activităţii, pentru importatori determină o restrâgere a activităţii.
În ceea ce priveşte distribuţia falimentelor, în anul 2008 situaţia firmelor de comerţ este una
defavorabilă, pe prima poziţie se situează ca şi în anii precedenţi tot sectorul comercial. În ceea ce priveşte
sectorul comercial, s-a produs o mutaţie şi anume numărul falimentelor în comerţul cu amănuntul l-a devansat
pe cel al comerţului cu ridicata şi distribuţia. Principala cauză a numărului mare de falimente în comerţul cu
amănuntul, cu ridicata şi distribuţia o reprezintă concurenţa exercitată de marile lanţuri de supermarketuri şi
hypermarketuri asupra micilor comercianţi. Această tendinţă s-a manifestat şi în anul 2009, având în vedere
procesul de extindere a reţelelor de acest tip către oraşe din ce în ce mai mici. Aceasta nu este o situaţie care se
manifestă doar în România, conform unui studiu realizat de Coface la nivelul ţărilor central şi est europene
sectorul comercial ocupa prima poziţie în topul falimentelor. Efectele crizei economice sunt în continuare
resimţite din ce în ce mai puternic în companiile de comerţ, prin scăderea vânzărilor, îngreunarea accesului la
finanţare şi în consecinţă prin reducerea considerabilă a lichidităţilor.
De remarcat este şi faptul ca sub denumirea generică de „comerţ” sunt înregistrate o multitudine de
firme, care ar putea fi incluse în altă categorie, fiind direct influenţată de riscul din alt sector economic. Pentru
exemplificare, comerţul cu materiale de construcţii şi obiecte sanitare este mai puţin influenţat de deschiderea
de centre comerciale ale unor mari retaileri de profil şi mai mult de sectorul construcţiilor. Pe de altă parte, cele
mai multe firme înregistrate în România au ca obiect de activitate comerţul, iar multe dintre ele nici nu au mai
avut activitate, fapt ce a determinat lichidarea şi radierea acestora. Acest fenomen reduce în ansamblu gradul de
risc al acestui sector.

11http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do

12
 Influenţele factorului economic asupra sistemului logistic diferă în funcţie de tipul unităţilor comerciale,
dar şi în funcţie de produse. Supermagazinele şi hipermagazinele rezistă mai bine decât toate tipurile de firme
de comerţ. Afacerile micilor comercianţi dispar şi pot dispărea rapid în faţa concurenţei marilor retaileri, mai
ales datorită costurilor strategiilor pe care ar trebui să le abordeze.
Pe plan naţional, actuala mărime a şomajului influenţează diminuarea mărimii produsului intern brut, iar
societatea este obligată să suporte costurile şomajului pe baza contribuţiei la fondul de şomaj, sunt necesare
cheltuielile suplimentare datorate susţinerii acestora. La nivel de individ-familie rata sporită a şomajului se
repercutează negativ asupra venitului, indemnizaţia de şomaj este mai mică decât salariul şi se înregistrează
erodarea economiilor dacă ele există. Persoanele cu buget auster pot reprezenta clienţi pierduţi pentru unele
firme de comerţ şi piaţă de desfacere pentru acelea care comercializează produse de strictă necesitate, la preţuri
corespunzătoare situaţiei financiare, în consecinţă firmele de comerţ înregistrează încasări mai reduse. Existenţa
unui şomaj de lungă durată este un mediu propice pentru infracţiuni, acte de violenţă, etc.
Potrivit studiilor efectuate de Global Competitiveness Report al World Economic Forum, România
ocupă, în ceea ce priveşte competitivitatea, locul 68 din 134 de state, dar indică zone cu probleme, ca de
exemplu: infrastructura -locul 105, eficienţa pieţei muncii-locul 97, inovarea- locul 69 şi sofisticarea afacerilor
-locul 78 (Fig. nr.: 5. - Stadiul de dezvoltare al României) şi rezultate bune în ceea ce priveşte stabilitatea
macroeconomică.

Fig. nr.: 5. - Stadiul de dezvoltare al României

Influenta preturilor crescute ale carburantilor asupra industriei logisticii

Cresterea preturilor la carburanti a inspirat - poate obligat, chiar - multe companii sa-si restructureze
operatiunile cu scopul de a diminua scaderea profiturilor din aceasta cauza.
Costurile stocurilor sunt „impinse” catre destinatia finala. De-a lungul anilor logisticienii s-au
concentrat pe minimizarea costurilor generate de stocuri circuland marfurile in supply chain cat mai rapid.
In momentul de fata preturile carburantilor, in continua crestere au ca rezultat tendinta companiilor de a
mentine niveluri cat mai mari de stocuri la indemana insa nu toate sunt pregatite pentru a face acest pas. Sunt
livrate incarcaturi din ce in ce mai mari iar stocurile tampon sunt in crestere.
Integrarea incarcarii si multi-modalitatea sunt probleme esentiale. Companiile folosesc metode de
eficientizare a consumului de carburanti cum ar fi transportul pe cai ferate si pe apa, modalitati care le permit sa
expedieze cantitati mai mari si sa reduca nivelul de congestionare.
Expeditiile pe mare pe distante scurte si transporturile de-a lungul coastelor si a canalelor fluviale s-au
dovedit a fi alternative importante pentru industria logistica.
Consecintele pretului crescut al carburantior sunt:
• Costurile stocurilor impinse catre destinatia finala
• Cresterea stocurilor tampon, expedierea de incarcaturi mai mari
• Dezvoltarea unei strategii de productie mai flexibile
• Sustinerea indeaproape pentru reducerea stocurilor
• Cresterea densitatii produselor

13
 • Dezvoltarea unor depozite centrale
• Amanarea finalizarii produselor
• Identificarea de surse cat mai apropiate care duce la schimbari majore in depozitare si distributie
• Localizarea productiei cat mai aproape de clienti
• Schimbul de marfuri intre competitori pentru a reduce necesarul de transport
Companiile si-au dezvoltat strategii de productie mai flexibile pentru a usura impactul costurilor
crescute la carburant. Sustinerea indeaproape ajuta managerii de logistica la reducerea stocurilor, optimizarea
stocurilor si evitarea congestionarii. Companiile sunt in cautarea de noi tari cu costuri scazute cat mai apropiate
care sa le permita cresterea profitului evitand dilema preturilor crescute la carburanti. Desigur, variabilele
geografice, culturale, ale pietei muncii, economice si politice au devenit solutia chieie pentru transformarea si
imbunatatirea flexibilitatii supply chain-urilor.
Exista o diferenta de opinii in ceea ce priveste centralizarea depozitarii in raport cu activitatea de
depozitare – ducand la reducerea costurilor capitale sau la cresterea numarului de unitati la nivel regional sau la
cresterea numarului de unitati regionale cu scopul de a reduce costurile de transport, depozitare si desfacere.
Companiile analizeaza metode alternative de transport cand lead time-ul nu este o problema, si anume
rutiere/feroviare/maritime/multi-modale care sa inlocuiasca transportul aerian.
Alte masuri includ optimizarea rutelor si imbunatatirea utilizarii flotelor, reducerea frecventei livrarilor,
reconfigurarea continua a logisticii/supply chain-ului/retelelor de distributie, reducerea capacitatilor de
productie, intarzierea proiectelor, dezvoltarea identificarii de surse la nivel local.
Cresterile record ale pretului la carburanti au dus deja la falimentul multor companii.
Contracararea pretului variabil al petrolului
Care sunt functiile logisticii care contrabalanseaza variatia pretului petrolului in industria logistica?
Majoritatea companiilor considera ca functia principala este „transportul” pe cand o mare parte din ele aleg
„managementul flotei”.
Pretul variabil al petrolului poate fi contrabalansat de asemenea prin folosirea eficienta a sistemului
informational. Altii considera ca solutia sta in automatizarea si standardizarea proceselor si identificarea de
surse la nivel local sau cel putin regional.
Optiuni strategice
Optiuni strategice pentru contrabalansarea cresterii pretului carburantilor
• Optimizarea rutelor si managementul supply chain-ului prin noi tehnologii
• Identificarea de modalitati de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de carburanti
(feroviar, de exemplu)
• Dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru intampinarea variatiilor de pret al carburantilor
• Stabilirea de metode tactice pentru reducerea costurilor
• Dezvoltarea de optiuni alternative de combustibili
• Construirea de porturi si hub-uri alternative
• Selectarea de alternative pentru furnizorii de servicii
Inscrierea conditiilor legate de cresterea preturilor la carburanti in contracte
Unele companii negociaza schimbarile de pret/comision cu clientii in timp ce altele paseaza costurile
direct la clienti. Cele mai multe insa includ clauze pentru cresterile si „suprataxele cauzate de variatiile pretului
carburantior” care le permit sa creasca preturile sau sa adauge suprataxe pentru a acoperi cresterile bruste de
pret.
Capitalizarea suprataxelor generate de carburanti
Anumiti transportatori capitalizeaza noile suprataxe pentru carburant cu scopul de a impune suprataxe
noi care sa le sporeasca profitul. Multe companii de expeditii si-au intocmit o revizuire trimestriala a
transportului, depozitarii si logisticii in legatura cu costurile pentru a identifica posibilele colaborari la
chimbarea proceselor si reducerea costurilor. Furnizorii terti de servicii logistice si clientii acestora folosesc
tabele de standardizare a suprataxelor cauzate de pretul carburantilor. Cresterea pretului la carburanti,
supracresterile din varful de sezon, stimulii capacitatii si alte variabile sunt luate in considerare la negocierea
suprarataxelor cauzate de cheltuielile cu carburantii.

Nivelul fiscalităţii este o altă variantă economică, care afectează macromediul, în care sistemul logistic

14
îşi desfăşoară activitatea. Fiscalitatea ridicată în România diminuează puterea de cumpărare a consumatorilor şi
a sistemelor logistice , iar numărul de taxe antrenează, concomitent alocarea unei perioade de timp mai mari
pentru plata acestora.
Potrivit raportului „Doing Business 2009”12 al Băncii Mondiale, România se situează în ceea ce priveşte
mediul de afaceri pe un loc favorabil - 47, dar la anumiţi indicatori (piaţa muncii, înregistrarea proprietăţii şi
taxele) se plasează la sfârşitul clasamentului. Bugetele consumatorilor sunt „afectate de modificările taxelor prin
efectul unor astfel de modificări asupra: preţurilor după aplicarea taxelor dintre valorile curente şi viitoare ale
consumului şi timpului liber; valorii curente a înzestrării totale de resurse; stimulenţilor pentru acumularea de
capital uman”.13
Fiecare economie are faze de creştere şi de declin. În fazele de creştere sistemul logistic prosperă şi se
dezvoltă, iar în cele de recesiune îndeosebi firmele noi şi cele mici (firmele de comerţ îmbracă într-o proporţie
de 90% forma întreprinderilor mici şi mijlocii) sunt afectate substanţial, deoarece sunt mult mai sensibile la
aceste fluctuaţii ale economiei.

c. Analiza socială
Mediul social14 este alcătuit din ansamblul elementelor care definesc o societate, conferindu-i un sistem
propriu de valori, tradiţii, obiceiuri şi norme care conduc către un anumit comportament etic, moral şi cultural
pentru membrii săi. Aceste elemente afectează activitatea sistemul logistic prin modalităţi specifice de corelare a
intereselor individuale şi sociale, prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate.
În multe cazuri, factorul social alături de factorii economici constituie baza de fundamentare a
analizelor privind comportamentul de cumpărare şi consum, educaţie şi formare profesională, calitatea vieţii şi
evoluţiile culturale, dimensiunea socială reprezentând un factor cu influenţă asupra orientării strategice a
dezvoltării afacerilor. Dintre interdependenţele mediu social -afaceri se detaşează următoarele: creşterea
exigenţelor faţă de ofertă, adâncirea segmentării pieţelor; sporirea rolului eticii raportului cerere-ofertă
Factorii sociali sunt expresia mediului demografic combinată cu tendinţa, tot mai stringentă a protejării
mediului şi a calităţii vieţii, a dezvoltării durabile. Calitatea vieţii este un concept important în prezent şi este
considerat vital pentru viitorul apropiat.
Astfel, situaţia actuală din România este rezultatul unui proces îndelungat şi în pofida eforturilor
depuse, numărul persoanelor nevoite să renunţe uneori la bunuri considerate esenţiale (mai ales încălzire
adecvată, haine noi şi concediu anual) este mult mai mare decât în restul Uniunii. Disparităţile se reflectă şi în
condiţiile de locuit. în noile state membre, locuitorii sunt, în general, proprietarii caselor în care stau (faţă de
40% în statele membre vechi), însă starea acestora este mai precară. Astfel, în timp ce 42% dintre români sunt
nevoiţi să facă faţă stării deteriorate a locuinţelor, numai 9% dintre finlandezi se plâng din aceleaşi motive. 15
Coroborând datele Eurobarometrului 70 cu date ale Institutului naţional de statistică legate de puterea
de cumpărare în ultimii ani rezultă că polul sărăcie s-a mutat din Moldova în Oltenia (este posibil ca emigrarea
pentru lucru în străinătate, mult mai puternică şi mai veche, din Moldova, comparativ cu emigrarea din Oltenia,
să aibă un rol important în explicarea diferenţei menţionate), 74% dintre bucureşteni sunt mulţumiţi de locul în
care trăiesc, aceeaşi mulţumire fiind resimţită de 83% dintre cei din centrul ţării, 69% din nord-est şi doar 58%
din sud-vest16. Apreciem că aceste stări de spirit, subiective prin natura lor, nu sunt rupte de realitatea obiectivă.
Actualmente se manifestă tendinţa de respingere a „cantitativului” în favoarea „calităţii vieţii”, achiziţia
de produse şi servicii este din ce în ce mai puţin impulsivă. Decizia de cumpărare a clienţilor se orientează din
ce în ce mai mult spre util.
Analizând factorul social, în prezent se manifestă anumite tendinţe sociale din care rezultă oportunităţi
de afaceri pentru sistemul logistic, ca de exemplu: modificarea structurii familiei, modificarea preferinţelor
religioase, reluarea şi preluarea unor tradiţii şi obiceiuri (Paştele, Crăciunul, Anul Nou, Ziua îndrăgostiţilor,
Mărţişor, Sâmbra Oilor, Târgul de Fete, Sânzienele ş.a.m.d)-, activităţi sociale care pot crea noi idei de afaceri
producătorilor, comercianţilor şi prestatorilor de servicii).
Factorii culturali exercită o extinsă şi profundă influenţă de natură exogenă asupra comportamentului de

12http://www.insead.edu/vl/gitr/wef/main/analysis/showcountrydetails.cfm
13 Cişmaş, L.- „Consumul în teoria economică. O abordare microeconomică şi macroeconomică’, Editura Mirton, Timişoara, 2004, p.
199
14 Ioncică, M. (coordonator) -„Economia serviciilor. Abordări teoretice şi implicaţii practice”, Editura Uranus, Bucureşti, 2006, p. 41
15http://ec.europa.eu/news/environment/090102_l_ro.html
16http://ec.europa.eu/romania/documents/information

15
cumpărare şi consum, şi implicit asupra sistemelor logistice. În lipsa unor noţiuni, cunoştinţe despre cultura din
care un produs face parte, greşelile în vânzare pot fi interpretate ca fiind oportunităţi ratate.
Este imperios necesar ca sistemele logistice să aibă în vedere caracteristicile şi tendinţele culturale pe
care le voi enunţa mai jos: valorile culturale fundamentale rezistă în timp; convingerile şi valorile secundare ale
oamenilor sunt supuse schimbărilor; fiecare cultură este compusă din culturi secundare; valorile culturale
secundare se modifică în timp.
Factorii educaţionali şi, în special, învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de cultură şi
schimbarea mentalităţii membrilor societăţii, care se reflectă în relaţiile firmei de comerţ cu piaţa impunând o
diversificare a politicii de piaţă.
Potrivit raportului The Global Information Technology Report 2007-2008, România se plasa într-o zonă
favorabilă (pe locul 43) în ceea ce priveşte pregătirea individuală, însă cheltuielile de educaţie şi calitatea
sistemului de învăţământ constituie verigi slabe cu implicaţii negative în ceea ce priveşte recrutarea de forţa de
muncă din rândul absolvenţilor. Anterior apariţiei crizei, doar 21% din absolvenţi se angajau în România, după
aproximativ un an de zile.
România deşi se află sub umbrela sistemului informaţional, sistemul educaţional rămâne tributar unor
marote comunicaţionale. La testele internaţionale PISA, PILS, TIMMS s-a demonstrat că elevii români, deşi
ştiu să citească, să scrie şi să socotească nu cunosc utilitatea practică a cunoştinţelor pe care le deţin. în România
se manifestă şi procesul de excluziune digitală, aceasta din urmă este generatoare de excluziune socială şi invers
(cele două procese de excluziune socială şi digitală se află într-o condiţionare biunivocă, fiecare îl poate induce
sau accentua pe celălalt).
Companiile nu acordă suficientă atenţie absolvenţilor de facultăţi sau chiar studenţilor, în vederea
pregătirii lor şi angajării ulterioare. Datorită inexistenţei unui parteneriat între instituţiile de învăţământ şi
companii, sistemul logistic nu menajează terenul recrutării de resurse umane calificate. Din acest motiv,
sistemul logistic pentru a beneficia de avantajele pe care le conferă activele intangibile sunt obligate să
investească în resursele umane.
Sistemul logistic este interesat şi de aspecte demografice: numărul populaţiei din zona de interes
(deoarece oamenii formează pieţele), dinamica populaţiei, structura populaţiei după sex şi vârsta, densitatea,
mobilitatea populaţiei, speranţa de viaţă, structura familiei (majoritatea autoturismelor în România sunt
destinate unei familii şi nu doar unei persoane), repartiţia teritorială şi pe medii a populaţiei (rural şi urban),
ritmul de creştere a populaţiei diferitelor oraşe, regiuni şi state, repartizarea ei în funcţie de religie, educaţie, pe
categorii etnice, pe grupe de vârstă, pe niveluri de pregătire, pe caracteristici şi evoluţii regionale.
Potrivit raportului UNICEF „Tendinţe sociale”, elaborat împreună cu Institutul naţional de statistică,
populaţia României se va reduce treptat, iar pentru anul 2020 se estimează că va ajunge sub 20 de milioane de
locuitori, cu circa 2,9 milioane mai puţin decât în anul 2000.
Populaţia în vârstă de până la 14 ani va scădea ca pondere, concomitent cu sporirea ponderii celor de 65 de ani
şi peste. După 2005, în segmentul de populaţie în vârstă de până la 14 ani se vor regăsi generaţiile mai puţin
numeroase născute după 1990, în timp ce generaţiile născute după decretul de interzicere a avorturilor, din 1966,
se vor apropia de 40 de ani. Conform prognozelor, populaţia României se estimează că va ajunge în 2012 la 21
de milioane locuitori.
Scăderea populaţiei, în timp, va revendica restructurarea activităţii sistemului logistic. În ceea ce
priveşte perspectivele demografice, populaţia ţării noastre în continuă scădere se încadrează în conjunctura
demografică europeană, iar despre aplicarea unui program sau a unor politici orientate spre populaţie nu se
poate, încă, discuta. Migraţia externă negativă, mortalitatea generală sporită şi natalitatea tot mai scăzută
coroborată cu politica „pronatalistă” forţată a regimului comunist până în anii 1990 explică micşorarea şi
îmbătrânirea populaţiei din România, după anii '90.
Declinul demografic, determinat de migraţie antrenează avantaje, dar şi o pierdere directă şi o
deteriorare în timp a structurii pe vârste.
între avantajele economice ale migraţiei pentru muncă în anii anteriori se înscriu reducerea şomajului,
ameliorarea standardului de viaţă, explozia construcţiei de locuinţe şi a vânzărilor de echipamente şi bunuri
destinate dotării acestora, a numărului de autoturisme, crearea de locuri de muncă, stimularea consumului.
Dacă migraţia forţei de muncă reprezintă o soluţie temporară în viitor şi va fi dublată de crearea de
locuri de muncă în România, lucruri greu de realizat în actualul context, se pot amplifica efectele pozitive.
Datorită migraţiei, populaţia cuprinsă de acest fenomen a beneficiat de „instrucţie gratuită”, a avut contact cu un
grad ridicat de civilizaţie, spiritul civic, respectul legii, ordinea, curăţenia, atitudinea faţă de muncă.

16
 Migraţia masivă s-a înregistrat în zonele mai puţin dezvoltate (mediul rural, oraşele mici, etc.)
producând dezechilibre şi chiar depopulări în profil teritorial, mai cu seamă datorită faptului că aceasta nu a fost
compensată de natalitate.
Actuala criză economică mondială nu va determina reîntoarcerea masivă a forţei de muncă, datorită
inexistenţei în România a unor locuri de muncă, dublată de creşterea şomajului, însă, după părerea noastră, în
prezent, acest fenomen va fi temperat de actuală criză economică mondială.
Populaţia, aşa cum am mai menţionat, constituie piaţă de desfacere, astfel că localizarea acesteia pe medii
rural-urban prezintă un interes deosebit, reflectă o repartizare a veniturilor de care dispune populaţia deficitară
mediului rural, datorită faptului că populaţia din acest mediu este ocupată într-un procent semnificativ în
agricultură.
În mare parte, volumul încasărilor firmelor de comerţ se datorează populaţiei urbane, iar în România un procent
de circa 55% din populaţie locuieşte în oraşe-11.872.000 şi localităţi şi aproximativ 45% în zona rurală-
9.657.000.
În perspectivă va spori populaţia urbană la 70% în 2050 faţă de 53,7% în 2005, însă concomitent se va
reduce populaţia la 15.928 mil persoane de la 21.627 mil persoane în 2005. Repartizarea pe medii rural-urban
nu este suficientă.
Manifestarea fenomenului de îmbătrânire, modificarea structurii antropologice determină schimbări
semnificative în volumul şi tipul produselor şi serviciilor comercializate. Privind în perspectivă, procesul de
îmbătrânire a populaţiei şi încetinirea productivităţii ameninţă pe termen lung creşterea, competitivitatea şi
viabilitatea fiscală, acţionează în favoare dezechilibrului între generaţii, instabilităţii sistemului public de pensii,
al altor sisteme deficitare privind protecţia socială reală a vârstnicilor.
Evoluţia demografică actuală are impact asupra factorului economic, şi implicit asupra sistemului
logistic datorită faptului că piaţa de desfacere se restrânge, în unele zone se poate vorbi despre depopulare.
Reducerea populaţiei tinere şi creşterea celei vârstnice determină reducerea cererii de produse şi servicii
specifice primei categorii (de exemplu, antrenează diminuarea pieţei de desfacere a articolelor de vestimentaţie
pentru adolescenţi), dar nu antrenează, obligatoriu creşterea unei alte pieţe de desfacere, pentru cea de a doua
categorie de populaţie, ca volum al încasărilor. Populaţia îmbătrânită solicită produse şi servicii aferente
preocupărilor şi vârstei respective.
Sistemul logistic nu trebuie să fie luat prin surprindere de evoluţiile demografice, acesta trebuie să
identifice principalele tendinţe demografice, să analizeze impactul lor probabil şi să stabilească direcţiile de
acţiune corespunzătoare.

d. Analiza tehnologică
Mediul tehnic şi tehnologic, în epoca actuală, este forţa care produce cel mai mare impact. Evoluţiile
tehnologice au efect asupra creşterii şi maturităţii sectorului, influenţând frontierele dintre segmentele strategice
prin modificarea factorilor cheie de succes, stau, uneori, la originea unor noi afaceri (nu se produce ceea ce se
cere pe piaţă, ci se produce ceea ce rezultă din exercitarea presiunii tehnologice, urmând să se genereze piaţa
ulterior) sau la dispariţia unora din cele existente (pericolul substituirii poate duce la dispariţia cererii). în multe
cazuri evoluţia tehnologică face distincţie între competitori (reprezentând o sursă a avantajului competitiv).
Având un impact remarcabil, utilizarea tehnologiei sporeşte din punct de vedere calitativ, se diversifică şi se
specializează. Mediul tehnologic se caracterizează prin: nivelul de înzestrare tehnologică, receptivitate faţă de
inovaţiile tehnologice şi gradul de înzestrare cu bunuri. Tehnologia provoacă un joc de domino în toate
sectoarele de afaceri, cel mai ilustrativ exemplu îl reprezintă intemetul.
Prioritatea guvernului în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei şi comunicării ne situează pe locul 101
din 127 de ţări supuse analizei, disponibilitatea la cele mai noi tehnologii, cheltuielile companiilor în cercetare
dezvoltare, colaborarea între universităţi şi industrie sunt reduse. În România există decalaje în stratificarea
informatică, mai ales în ceea ce priveşte populaţia pe medii urban-rural în detrimentul mediului rural, dar şi a
firmelor de comerţ, care au o conexiune slabă cu populaţia. Potrivit Barometrului de Opinie Tineret 2008 17, doar
29,4% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani, din mediul rural au internet la domiciliu, spre
deosebire de cele din mediul urban unde procentul este de 67,5%. De asemenea, doar o treime din acest segment
de populaţie utilizează computerul şi internetul drept instrumente de lucru, pentru comunicare şi pentru
informare şi mai puţin pentru comerţ.
Conform The Global Information Technology Report 2007-2008, România se plasează într-o zonă
17http://www.ansitromania.ro/upload/BOP_2008.pdf

17
defavorabilă în ceea ce priveşte factorii tehnologici, din acest motiv activitatea sistemelor logistice a firmelor de
comerţ este amprentată negativ, întrucât acestea sunt beneficiarii noilor descoperiri tehnologice şi cele care
comercializează produse inovative sau produse care înglobează caracteristici inovative.
Pentru sistemele logistice inovarea se poate regăsi în diverse forme, dintre care enunţăm: inovarea
tehnologică -căutarea de segmente noi de piaţă, neabordate, inovarea valorii - reconfigurarea produselor şi
serviciilor existente, astfel încât să se aducă o schimbare care să fie percepută de consumator ca oferind o
valoare mai bună (reinventarea ceasului de mână ca un accesoriu la modă cu valoare redusă este un exemplu
care nu a revendicat multe condiţii în temeni tehnologici). Introducerea unui nou mod de înţelegere sau abordare
a afacerii (cum sunt vânzările cu amănuntul on-line şi afacerile business to business între furnizori şi
beneficiari) este un alt exemplu care are ca scop crearea unui nou spaţiu de afaceri sau creşterea profitabilităţii
pe
o piaţă existentă. În România, inovarea în sistemele logistice, măsurată prin indicatorii săi cifra de afaceri
pentru produse şi servicii noi (care se referă doar la produse sau servicii noi lansate în ultimul an), cifra de
afaceri din segmente noi de piaţă care au apărut în ultimul an, cifra de afaceri din noi pieţe geografice, naţionale
sau internaţionale, dezvoltate ca urmare a deciziilor strategice, numărul de clienţi noi care au apărut în ultimul
an reprezintă o verigă slabă.

e. Analiza legislativă
Mediul legislativ este format din ansamblul actelor şi normelor ce reglementează activitatea sistemelor
logistice a firmelor. Cadrul legislativ influenţează implementarea strategiilor prin: reglementări privind
tranzacţiile internaţionale, reglementări privind proprietatea intelectuală, reglementarea cadrului concurenţial,
legislaţia muncii, sistemul de impozitare, legislaţia mediului înconjurător şi reglementări privind protecţia
consumatorului, etc. Mediul legislativ românesc util unei orientări strategice a dezvoltării serviciilor este
structurat în două componente majore: legislaţie europeană şi legislaţie naţională.
Conform unui studiu18, eficienţa cadrului juridic şi independenţa judiciară în România reprezintă puncte
slabe ale cadrului legislativ. O perioadă lungă de timp, datorită tranziţiei către economia de piaţă a României s-a
caracterizat prin instabilitatea reglementărilor, prin două tendinţe centrale: pe de o parte schimbarea conţinutului
anumitor reglementări la intervale reduse de timp şi, pe de altă parte, creşterea semnificativă numărului acestora
de la un an la altul19. Creşterea numărului de reglementări, s-a datorat pe de o parte trecerii de la economia
centralizată la economia descentralizată, la economia de piaţă funcţională (aceste ultime două noţiuni nu au fost
sinonime pentru ţara noastră o bună perioadă de timp, până în anul 2004, când am primit statutul de economie
de piaţă funcţională), unui vid legislativ, iar pe de altă parte alinierii României la legislaţia europeană, datorită
aderării ţării noastre la uniune*. Instabilitatea legislativă, datorată unor cauze subiective, dar şi obiective, a
reprezentat unul dintre motivele nesiguranţei în realizarea investiţiilor, în special, a celor de natură externă. în
România, alegerile din patru în patru ani au reprezentat o alternanţă a diferitelor partide la guvernare şi, în
acelaşi timp, au reflectat şi continuă să reflecte viziuni diferite, „noi reforme” şi implicit modificări legislative.
Analizând comparativ numărul de legi promulgate anual constatăm în ultima perioadă (cu precădere în
anii 2005-2009) o reducere a acestuia, ceea ce ar trebui să reflecte un început al stabilităţii legislative (Fig. nr.6.
-Numărul legilor aprobate anual în România în perioada 1990-2009).
800 700 600 500 400 300 200 100 0

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008

18The Global Information Technology Report 2007-2008 (http://www.insead.edu)

19 Ioncică, M.- „Economia sen’iciilor. Abordări teoretice şi implicaţii practice”, Editura Uranus, Bucureşti, 2006, p. 30
* în iunie 1995 România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar pe data de 10-11 decembrie 1999, la Helsinki, Consiliul
European decide începerea negocierilor cu şase ţări candidate. România, Slovacia, Lituania, Bulgaria şi Malta

18
 Fig. nr. 6. - Numărul legilor aprobate anual în România în perioada 1990-200920

În ultima perioadă se manifestă o tendinţă de stabilitate legislativă prin scăderea numărului anual de
reglementări votate.
Cunoaşterea factorilor legislativi şi viziunea evolutivă asupra lor permite identificarea şi valorificarea
facilităţilor şi obstacolelor legislative, precum şi evitarea stărilor conflictuale cu mediul legislativ

f. Analiza mediului înconjurător

Mediul natural înconjurător este alcătuit din componente geografice, biologice, hidrologice, climatice
etc. Acesta a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată, în etapa actuală, întrucât este
unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării sistemelor logistice nu
doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie, mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile, ci şi prin nivelul
poluării acceptabile.
Cei care se bucură acum de fructul dezvoltării nu trebuie să înlăture generaţiilor viitoare posibilitatea de
a avea aceleaşi satisfacţii, prin consumarea excesivă a resurselor naturale şi poluarea mediului natural.
Realizarea profitului financiar pe termen scurt şi mediu prin generarea de pierderi în plan ecologic şi implicit
uman nu reprezintă o soluţie care să ofere siguranţă pentru generaţiile viitoare. Mai stringent ca niciodată,
conceptul de dezvoltare durabilă se impune în calculul economic şi identificarea produselor care sunt benefice.
Sistemele logistice au o influenţă contradictorie asupra mediului natural, mai precis asupra habitatului
uman. Magazinele sunt elemente ale civilizaţiei urbane, creând fizionomia localităţilor şi străzilor, iar prin
amenajarea lor şi prin prezentarea mărfurilor educă pe consumator în modul de consumare a produselor şi
creează acestuia nevoia de noi produse. De asemenea, sistemele logistice manifestă şi o serie de acţiuni care,
neglijate organizatoric, duc la poluarea mediului ambiant (de exemplu, o cantitate mare de ambalaje
nedegradabile). Sistemele logistice pot fi implicate efectiv în eco-dezvoltare şi prin participarea lor, alături de
industrie, la economisirea resurselor economice.
Faţă de alte sectoare, sistemele logistice au impact redus asupra mediului. Impactul de mediu în diferite
sectoare de activitate, prin activitatea de distribuţie şi transport impactul asupra deşeurilor solide, poluarea
determinată de activitatea de transport, impactul asupra polării aerului sunt mari (M), însă energia consumată şi
zgomotele antrenate de activitatea desfăşurată în aceste sisteme logistice au un impact mai redus asupra
mediului (m). Referitor la comerţul cu amănuntul, impactul datorat transportului, achiziţiei şi consumului de
energie sunt mari (M), însă antrenează efecte mai reduse asupra mediului în ceea ce priveşte deşeurile solide.
Majoritatea sistemelor logistice percep îmbunătăţirea mediului ca pe un cost împovărător. Managerii
acestor companii sunt prizonierii unor viziuni pe termen scurt şi nu conştientizează încă beneficiile „producţiei
curate”, însă activitatea sistemelor logistice nu mai poate fi gândită în afara parametrilor impuşi de concepţia de
dezvoltare durabilă.

B) Analiza mediului extern a sistemelor logistice - metoda S.W.O.T.

O altă metodă de audit, analiza SWOT reflectă o calare a iniţialelor celor patru factori, în două
dimensiuni: analiza factorilor interni (mediului intern), respectiv a punctelor tari (Strenghts) şi a punctelor
slabe (Weaknesses) şi analiza factorilor externi (mediului extern), concretizaţi în oportunităţi (Opportunities) şi
ameninţări (Threats).
Pentru formularea strategiei economice care va fi adoptată de către sistemul logistic, analiza SWOT prezintă
importanţă deosebită, întrucât aceasta combină concluziile potenţialului sistemului cu cele ale analizei mediului

Analiza conjugată - matricea unică PEST(LE)-SWOT

Elemente comune analizelor mediului (PESTLE şi SWOT)
Analiza Atuuri Slăbiciuni Ocazii/Perspective/ Surse de ameninţare
SWOT Surse de oportunitate Obstacole / Pericole
Analiza
PESTLE
Analiza Existenţa cotei unice Nivel ridicat al
politică de impozitare percepţiei corupţiei.

20http://www.cdep.ro/pls/dic/legis_acte_parlam

19
 Analiza Atuuri Slăbiciuni Ocazii/Perspective/ Surse de ameninţare
SWOT Surse de oportunitate Obstacole / Pericole
Analiza
PESTLE
Political Cel mai mare număr
de taxe şi impozite
(113 ) din 181 de ţări.
Creşterea fiscalităţii.
Analiza Ponderea mare a IMM- Numărul mare de Posibilitate finanţării Criza economică.
economică urilor în rândul firmelor de falimente a prin fondurile Creşterea ratei
Economic comerţ firmelor de structurale şi de şomajului, sporirea
Dezvoltarea infrastructurii comerţ coeziune inflaţiei, reducerea
de afaceri, de exemplu e- Metode de Existenţa parcurilor puterii de cumpărare,
comerţ management industriale. blocajul pieţei
Ponderea firmelor de tradiţionale. Număr redus de imobiliare, datorat
comerţ în PIB mai mare sufocării creditului.
proceduri necesare
decât ponderea populaţiei Competiţia externă.
pentru a pomi o
ocupate în comerţ. afacere. Timp redus
Potenţial mare de necesar demarării unei
creativitate. afaceri.
Existenţa clienţilor
tradiţionali
Analiza Unele firme de comerţ Fluctuaţia mare Finanţarea Migraţia forţei de
socială reprezintă alternative de de personal. învăţământului. muncă. Scăderea
Social petrecere a timpului liber, Inexistenţa unui numărului populaţiei
formule de agrement. parteneriat sau îmbătrânirea.
Existenţa unor instituţii de slaba colaborare populaţiei. Număr
învăţământ care pregătesc între firme şi redus de iniţiative
forţă de muncă pentru universităţi. antreprenoriale
firmele de comerţ. .Categorii ale
Pregătirea individuală. populaţiei afectate de
sărăcie şi excluziune
socială.
Analiza Amplificarea utilizării Infrastructură Transfer de tehnologii. Neacordarea
tehnologică mijloacelor informatice neadecvată şi Amplificarea utilizării priorităţii de către
Tehnological insuficientă computerelor şi a guvern tehnologiei
.Calitatea slabă a intemetului. informaţiei şi
inovării. Utilizarea de energie comunicării. Număr
verde în vederea mic de companii care
păstrării facturilor la efectuează cheltuieli
energie şi ruperea pentru cercetare
dependenţei de sursele dezvoltare.
de alimentare vechi, Categorii ale
dar şi reducerii populaţiei afectate de
poluării. excluziune digitală.
Analiza Acces dificil la Legislaţie destinată Ineficienţa cadrului
legislativă finanţare şi la sprijinirii tinerilor în legislativ.
informaţie în iniţiativele lor
Legal domeniul antreprenoriale.
afacerilor.
Analiza Impact nesemnificativ al Probleme de Poziţia geografică. Schimbările
mediului firmelor de comerţ cu poluare a climaterice şi
înconjurător amănuntul în ceea ce mediului degradarea mediului.
priveşte utilizarea înconjurător.
Environmental resurselor, poluarea apei, a Impact
aerului, zgomotul. semnificativ
datorat în ceea ce
priveşte
transportul,
energia, deşeurile.

20
 Pornind de la rezultatele pe care le oferă această analiză conjugată se recomandă introducerea unui ghid
de evaluare a sistemelor logistice şi conferirea unor semne distinctive celor care îndeplinesc anumite criterii, de
exemplu:
 promovează produse autohtone şi/sau ecologice (de exemplu: Programul Fabricat în România);
- susţin campanii pentru a elimina barierele care îi determină pe clienţi „să nu cumpere sustenabilitate;
- introduc inovaţia;
- utilizează energie verde;
- valorifică produse, prin folosirea energiei alternative în vederea reducerii poluării, păstrării facturilor
la energie şi temperarea creşterii preţurilor produselor;
- iniţiază programe de reciclare a deşeurilor;
- dezvoltă formule de parteneriat cu furnizorii, cu universităţile;
- folosesc eco-etichete, de tipul floarea UE, lebăda nordică, îngerul albastru german;
- îşi asumă responsabilitatea socială, etc.
Având în vedere noile orientări pe plan mondial şi necesitatea de a răspunde nevoii de sustenabilitate,
sistemele logistice româneşti ar trebui să conceapă strategii prin care să valorifice cât mai mult oportunităţile
existente.

CONCLUZII:
Comerţul reprezintă un domeniu de activitate deosebit de complex, cu o structura interioară
extrem de vastă pornind de la simpla distribuţie până la asigurarea unor pachete de produse şi servicii
menite a satisface nevoi şi exigenţe care întrunesc în ansamblul lor componente foarte diferite.
Pornind de la o asemenea accepţiune, în cadrul sistemelor logistice, principalele aspecte care ţin de
îmbunătăţirea managementului vizează amplasamentul firmei, mărimea şi structura cifrei de afaceri,
metodele de vânzare utilizate, natura serviciilor prestate clienţilor firmei, politica de preţ, politica de
adaos comercial, clientela vizată, politica de comunicare, gradul de autonomie a firmei, alternativele
de transport şi de stocare a produselor, structura organizatorică, eficacitatea mijloacelor utilizate,
efortul investiţional, precum şi rentabilitatea firmei de comerţ.
Stocurile reprezinta cheia in proiectarea si operarea supply chain-ului. Cresterea preturilor la
combustibili obliga companiile sa se gandeasca la pastrarea unui nivel mai ridicat al stocurilor la
indemana dar nu toate sunt pregatite sa faca acest pas. Transportatorii, furnizorii terti de servicii
logistice si casele de expeditii aplica cele mai recente tehnologii pentru a-si optimiza retelele in
perioade cu preturi crescute ale carburantilor. De asemenea, companiile tind spre a creste stocurile
tampon si de a expedia incarcaturi mai mari. Toate partile tintesc spre cresterea densitatii produselor
de-a lungul supply chain-ului.
Noua tendinta in industria logistica este livrarea pe cale maritima pe distante scurte.
Transportul de-a lungul coastelor si transportul fluvial ajuta furnizorii terti de logistica, transportatorii
si casele de expeditii sa reduca costurile cu carburantii si sa-si imbunatateasca reputatia. O consecinta
logica a acestui fapt este flexibilizarea procesului de productie. Companiile cauta tari cu costuri
scazute cat mai aproape de casa.
Sistemul logistic trebuie să se afle într-o stare de echilibru la interacţiunea cu factorii

21
enumeraţi mai sus pentru a exista şi prospera.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cişmaş, L.- „Consumul în teoria economică. O abordare microeconomică şi macroeconomică”, Editura
Mirton, Timişoara, 2004
2. Tănăsoiu Georgiana Lavinia - ,,CAI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A MANAGEMENTULUI FIRMELOR DE
COMERŢ”,Galati, 2010
3. ,,Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013”
4. KPMG in Romania - ,,Incidența fiscalității în industria de transport și logistică”
5. Mihaela ŞTEŢ - ,,EFECTELE FISCALITĂŢII ASUPRA COSTURILOR LOGISTICII DE
DISTRIBUŢIE”, Buletinul AGIR, Supliment 1/2012
6. Dimitrios Folinas - ,,The effects of economic crisis to logistics outsourcing”, Int. Journal of Business
Science and Applied Management, Volume 7, Issue 3, 2012

22