Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
38 Capitolul 3 Test 8
38 Capitolul 3 Test 8
1. Pentru Principatele dunărene, războaiele duse între Rusia, Austria și Turcia în secolul al XVIII-lea au însemnat:
a) impunerea unui nou statu-quo teritorial; b) folosirea lor ca monedă de schimb de către sultani;
c) crearea unui nou echilibru european; d) vânzarea de către turci a unor teritorii române ști.
2. Domn fanariot care a fost asasinat de turci în 1777 în complicitate cu austriecii pentru că s-a împotrivit cedării Bucovinei către Austria:
a) Alexandru Ipsilanti; b) Alexandru Mavrocordat; c) Grigore Ghica al II-lea; d) Grigore Ghica al III-lea.
3. Edictul de toleranță care asigura liberul exercițiu pentru religiile necatolice a fost elaborat de către:
a) Inochentie Micu; b) Maria Tereza; c) Iosif al II-lea; d) Diploma Leopoldină.
5. Actele elaborate de cancelaria otomană cu privire la un stat vasal, semnate de marele vizir și având pecetea sultanului, se numeau:
a) rușfeturi; b) firmane; c) capitulații; d) haraci.
6. Daruri neoficiale care, uneori, se ridicau la sume foarte mari și erau oferite cu diferite ocazii și, cu timpul, unui număr tot mai mare de demnitari otomani:
a) firmane; b) mucarer; c) peșcheșuri; d) rușfeturi.
9. Problema menținerii echilibrului politic pe continent, în condi țiile decăderii Imperiului Otoman și ale ascensiunii Imperiului Habsburgic și Țarist:
a) „Criza Continentală”; b) Problema Orientală; c) Redeșteptarea popoarelor; d) Garanția colectivă.
10. În Țara Românească, evoluția spre monarhia feudală are loc în timpul domniei lui:
a) Matei Basarab; b) Vasile Lupu; c) Mircea cel Bătrân; d) Mihai Viteazul.
11. La începutul secolului al XVIII-lea, în Țările Române se instaurează regimul fanariot; institu ția domniei î și pierde caracterul na țional, domul fiind
considerat un înalt funcționar al Porții.
12. În perioada fanariotă, Moldova și Țara Românească și-au pierdut dreptul de a dispune de armată; pe plan extern, Poarta reprezenta cele două
țări românești în relațiile cu alte state.
13. Mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu a pus capăt „secolului fanariot” și a dus la restabilirea domniile pământene; noul conflict
ruso-turc declanșat la sfârșitul celei de-a treia decade a secolului al XIX-lea a marcat începutul protectoratului rusesc asupra Principatelor
Dunărene.
14. Constantin Brâncoveanu a continuat politica externă activă a succesorului său, Șerban Cantacuzino; domnitorul muntean și-a creat un
adevărat cabinet diplomatic pentru a stabili legături cu imperiile cre știne vecine.
15. Boierii români au reacționat față de regimul fanariot din Principate prin redactarea a numeroase memorii adresate puterilor cre știne vecine; în
1772, un memoriu al Partidei Naționale revendica unirea Moldovei cu Țara Românească.
16. După instaurarea dominației otomane, a început să se afirme sistemul numirii domnilor direct de către Poartă, fără consultarea boierimii;
numirile domnilor au devenit simple acte de administrație ale Porții, domnul depunând omagiul și jurământul de credin ță sultanului.
17. În timpul regimului fanariot, obținerea domniei în Principate era puternic influen țată de plata unor sume considerabile; pe parcursul secolului al
XVIII-lea, principala funcție a statului devine cea fiscală.
18. În perioada 1673-1678/1683, Poarta a încercat să introducă în Țările Române o nouă formulă politică, protofanariotismul, sultanul impunând slujbași
greci în dregătoriile Țărilor Române; această măsură a premers regimul fanariot, instaurat oficial abia la începutul secolului al XVIII-lea.
19. Domnitorul moldovean Șerban Cantacuzino a inițiat rela ții diplomatice cu Imperiul Habsburgic și cu Rusia; în 1683 are loc ultimul asediu
otoman al Vienei, despresurată cu ajutorul polonezilor condu și de Jan Sobieski.
20. Oltenia a fost ocupată de Imperiul Habsburgic în 1718; prin tratatul de la Passarowitz, ea a fost returnată Țării Române ști.
22. A. Diploma Leopoldină care constituie baza juridică a administrației austriece în Transilvania;
B. Ultima reunire a Adunării Țării dedicată desființării șerbiei;
C. Instaurarea regimului fanariot în Tara Românească
a) ACB b) CBA c) ABC d) CAB
26. A. Dieta din Cluj respinge discutarea Supplex-ului, pe motiv că subminează ordinea constituțională a Transilvaniei.
B. Izbucnește un nou conflict ruso-austro-turc, încheiat prin tratatele de la Și ștov și Ia și.
C. În Transilvania se desfășoară răscoala condusă de Horea, Clo șca și Cri șan.
a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) CBA.
27. A. Debutează un nou conflict ruso-turc, încheiat prin Tratatul de pace de la Adrianopol.
B. Raialele de pe malul stâng al Dunării, Giurgiu, Turnu și Brăila, sunt restituite Țării Române ști.
C. Poarta numește, cu acordul Rusiei, primii domni regulamentari în Principate.
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) BCA.