eli aoe nes saep, Prectta sf caltatea euprafelelor pesclor aulovcheatelor » ses yy a ey , , 4, Indi standard al preciziel si calltati supratejelor pleseior 8.2. Metode de cercetare gi obfinere a preciziel de prelucrare a until Jot de piese . 8.3, Calltatea suprafetelor prelucrate NS odd ietre oit a n PCS 8.4, Dependente dintre pretizia dimensional #1 rugozitaten supratelet 1. Melode st procedee opitme de fabrieare $1 recondifionare a 8-1 Sudaren ¢{ miesrcaren pelt sudare a pioeNl get ai Uae me 9.2. Metalizarea prin pulverizare termic #1 tnciréated. pleselor aulovebiciiclor . 289 9.9, Lipirea si frezarea plesclor autovehiculelor e i pleselor autovehieulelor . . 242 He ees 2 ay, ee S08 0-4: Acopertres clectroltticd a1: chimilcd/a. ploaon: mitdl os J60E «sj aly). tus SRS 9.5. Procedee tehnologice de mirire a durabilitayii pleselor auto... ++ 361 9.6. Reconditionarea piesclor prin deformare plastich .... .. . + re 80 9.7. Echilibrarea pleselor si ansamblurllor . 2... 444.50 « - + 516 10, Tehnotogia de fabricare gf de reconditionare a plesclor de lip arbore ss +... «285 10.1, Probleme generale 2 eee ee 10.2, Conditii tetmice, materiale, semifabricate .. 1. . 4s a ee 10.3. Procese tebnologice tip de preluerare mecanick . ‘ 10.4, Fabricarea si reconditionarea arborelul cotit 10.9. Fabricarea si reconditionarea arbd 10.6. Fabricarea si recondifionat 10.7, Fabricarea si recondition 10.8. Fabricarea si reconditio 10.9. Fabricarea si recondific 11.1, Forme constructive, el 11.2. Condifii tehnice, mater 11.3. Procese tehnologice tip 11.4, Fabricarea si reconditic 11.5. Fabricarea 11.6. Fabricarea 11.7. Fabricarea 12, Tehnologia de fabrieare si re 12.1, Probleme generale « 12.2. Condijif tehnice, mate 14, Tehnologia de 14.1. Condigit 14.2. Procese tehnolos 14.3. Recondiffonarea 15. Tehnologit specifice de rep 15.1, Continutul procesul 15.2. Pregitirea ansambhor Sree eatage pea COnSta fn sf * Ina, | sudurilor, Inlocuh 4 ated Unei Lures a Dot 54 vial canclat. ‘Deeg inloctieste, Ty eazy tersloniri teviiaag nN ns BP OS ee ~ FABRICAREA $1 RECONDITIONAREA PIESELOR DE TIP Bucsa N11. FORME CONSTRUCTIVE, CLASIFICARE ia de-autovehicule nstructia do aut de, cu fans sterioare, ¢ ie “tne, bucfo Pentin difette weenie deal elementult de injectie, jieloare) eke (Orie puact de vedere tehnoloile, earasterttie ent piesele de acest ip Jpedicrares supralelelor interiare de setolahe (Prelucrarea alezajelony, jmicrre cave de apt se ints te aproape pentaa tate ees din constructia “pet se are in vedere cried pattenlartaitor scomotrice alezajele se sate In irae scamte (id <08); mormale (Os Saco ese aati C io) adincd Ut Oo aind seamal de’ ianes ieee nae Pieselor do acest tip tehnologia de gee sable Tn Toasted dimensuale pest apeenen ok yee ‘ia impoust. 112. CONDITHI TEHNICE, MATERIALE, SEMIFABRICATE Condifétehnice. Yn funetie de rolul leer, piesele de tip bucse, trebuie sii diate care se menfioneazi ite supraleelor exterioare se exeeuttt dup treapta. de Precizie 7...9,iara aihulefelor interioare dupa treapta do precizie 4.7 (ISO). "Toate ‘celelalte dimensinni se executit i 08. ..0,15 mm, Abaterea de la coucentricitatea s interi 4 de suprafata exterioari nu trebuie si fie mai 0 de la perpendicularitatea Stprafofeifrontale fat de axa i interi i 02 mm la o raz vhteroan, 1Setitatea suprafetel exterioare este Hawt Sh nm, a supra- Fou Ra = 3.2, ,08 ah, aang aia sarcini axial Ja cele la care exist © sarcin&’ axiali esto Ry = 459tn a le Mo wwrnates 1 Me 2 O folongy, nit OGice TIP . EEN OP ANICA 1 2 1. ae ELUCRARE ‘MECAN ADIN rarelore 4 atorele principale 11.3.1. Appeescqaului tehnologie s fla este mai mica. La aceste: iui seula-portsculd i iubsistemnulul ApLUL CA su a “ah Mt seule ‘ gpanuli si 5 inrgutatite de evaciare fetel de. pretierat ica prolucrari buCSelof este deed do asigurang sar aer ina tehnologica specified Bi Pereaeiae > Sr ated a pl ; prpendieaactai stprfestor frotale ie axa de at ie tii Aeasoae Asai prefer extorioare 4i intetioare eae inet | diate iat cae ie Leen ce din doud prado sain oud @peeat ept bark Cr ae ee eae site eee supratetelo itera els ee erin gy picluciores Litas pele ae ca din dota See end one E CADE bard ae Gear emea suprafata interioara pe erncaies suprafefat exterioare (a digian giuiiiettate (36). i out preierifea eegallor ze, ueliscee iti a ae Procedee : Pentru prelucrarea alezaje jsp le Ji a suprafetelor Intrioae cate mat Ee | 1 prc rior feats const tfc saet pre ete dct cele exter sect pnrarenaupralellge injeleintrioare a ncirea (lirgirea) alezarea, strunjitea interioari, brosarea, rectificarey Gaueliaiaphouadees Hance aplica diferentiat. it age toe siet ial 11.3.2. Burghierea, adincirea si alezareq. alt | Burghierea se utilizeaza 1a prelucrarea din Plin @ alezajelor procum gi ta pigitea lor. Burghiele elicoidale se utilizeaz in mod obisnuit pind la 40. 50 mm diametru si mai rar pina la 100 mim. | ‘xiale sint mari, datorita ¢ lor dificile de aschiere din care a js Mari cu d > 305).35 (burghiere dubla), prelucrarea alezaj fie 4 alezajelor py d i Sau profilarii ue Ia Iinbundttirea precidies sila m: 460 Jelor brute ale § relucrate in’ preal lezajului. Prelue ‘rirea productivi cu burghiu, eu adincitorul cond; Ee fistiezarea siurilor (alexajelor) se mplica’in ved atconate $4 ugozitAtil supratatelor fenccee aimereorde prolucraritor anteriuare Gate aa aalge ntie trebuie Sing mates A wnformiaten adaoanel ad piace aaa piecu Medien schimp din cauizn costulul tidicel al atvec i cpiadannerans, ra Prove aceon se foloseate in Hnlaaren alcati ent seve tele particularitaut ale prelue oe ALAYiCL preeiziel Faeiut a11 Adincire 1 aterare Behite ain tie, (ile _Prelucrrit_alezajelor prin burghhiere, oarea | 0 gl tnd ‘purghiere thonobrose sau snultiiroys Jn eau in care precisiatmpusl este mare prelucraren aleajut compte ste opera um af ite, adincre,alczare, chiar tezate de deurosare Tinlsare (tig. 11:2). ome axel alezajulul, ta burghere se ghldeto8 baryhiul eu bucye de conduesre sau ue apleh burghieren eit rotirea. plese, ca? In eae npare fee menul de autocentrare a scale, me lexecutarea giurilor adinei ridied cele mai marl probleme (Ge ex: executaren gitrilor de ungere hn arborele Sot ‘Sat In corpul biel). fa acest cay se folosesescule spec slale,apa-numitels burshle pentra tue ainl, Ele Bot fi eu ayshiere Intrerupta sau continua, Priuile fn time Dil prelucsini se retrag cin tip in timp penteu eva ‘cuarea asehiilor. Burghielo eu asehiete continu shat previzule cu canale pentru lichidul de réelre $i evar cuarea agehiilor Prelucrarea "La preltcrarea prin alezare se folosese alezoarele care se ‘cu un adaos de prelucrare mai mic. In scopul evitarii fa paar Se a) a Se | sort brn onus a pe | ise se poate ofectua pe aceteasi masini-unelte ca si| Prelucrarea 11.7 Rectificarea alezajelor se poate realiza prin douk metod | | | Aah seiae eet alezajelor de dimonsiunt mar, seh do orice tip, masini de giurit, iy te, Hil ae 'e obtin cl itajonte substan al prec nege "8.43.2 hm, Tota eaxiallate,” perpendicalattaten ees ee Pe Alexa pre Strunjivea interioued dest mal costisttgase oe wut erivile cu adincitoare si alezoare se dovedese a tit eratiomaler mt ctnd pret. ste malt folositd la prelucrarea piesolor gow caren reunites inte “arcasi (¥. eap, 13), : Precizia obignut ez afar de brogar ca tiapts de preciie cuprinse fntre6...7 GSO} sage yen ese Halezajetor se arati in tabelul 11.2 gf figue Particularitifile unor procedee de prelucrare a alezajslor ain Parlieularitajil procedeului do preluerare | pretucrarea | 11.4 | Strunjirea alezajelor so poate executa in doui moduri: 1) e i Strunjire 11.4, a, B) elnd se asigurs mat uyor presizia Ue posite gi reetilink faist 2) Ca coe neat eae Tea de avais (fig. 11.4, ¢), caz In care se asigurd mal ugor precizia de formi. Primul mod de prelucrare este propriu strunjirilor obis- sit far al dole elatlingte a preducrepe magne de ee St alocat osaontale, Exist cal ma far tnt en seta xecut s migearon do rotate 9 migcaren do avans (Ci 11d, Deoarec la srunr intrtoart steal de prindorea cufftalat re: Tinta o rigidtate mat sehoutt bn aeopal inbuniupreiel de prelucrare sis eat suprafoe floss ssteme do gid Save a barel potest (ig 14). Poatru eresterea productivi la preluciil psn trie se poate usa Te prin ivizren asintsied a dost do prelueare (Ui Tis a) fe bra divizaton simatteh a adaosul de relucra (iig'115, bn eave exe aval Tongtadinal va dab taf de Srinjirea et un eat ss eaten sel ari i in ade pi rectificare| fid in miscare. any a pried sto se poate lucra cu avans longitudinal din mai multe: rie ela sts ee se a at ee ttt fe cite fe toda se aplica la rectificarea_ meshes ee do dimensiuai nu cen en er Tea i ‘carea de rotatie si. o miscare planetara An jural axei alezajul : ars: Se prelucreazi (fig. 11.7, 8). Avansul axial poate {i realizat de dise (cel mai adesea) sau de piesi, jar cel radial de disc. 463« Fig. 11.4, DifeviteTinoduri de ‘cence 464tate, P: ce pe masini I Srosarea 8 deservirea, in sel ctv arrsarea se aplich cu. succes la proluerarea bucselor chi eaneburi. tum ar fi rotile dinfate baladoare (ig, 11.6), bielelor, lagirelor pa- liere ete. 11.3.5. Rectificarea alezajelor Rectificarea alezajelor este mareataé de restrictia impusi de conditia de acces a discului de rectificat a cirni diametru tre: fie 0,6...0,9 din diame- jului. Aceasta conditie determina uncle dificultiti_ de ordin tehnic privind asigurarea Vilezei periferice cerute de diseul abraziv (v > 25 m/s) Din acest motiv la alezaje de diametru mic este necesara realizarea unor turafii foarte mari ale diseului de reetificat (uneori 15 000... 80 000 rot/min), Datorita faptu- lui ci discul este mic si uzura 11.3.4. Brosarea alezajelor alezajelor este tin proceden en mare aplicabilitate i i : s le 1 prod si de masa deoarece sigur o inalta precizie de preluerare ot recizia dimensional corespunde treptelor de pre jozilatea supratetelor este cuprinsi intie Ry = 0A. speciale de brogat de constructie relaliv simy ib brosele sint scumpe si se pot amortiza Tn mare de piese. oem doilea caz fiind si cea mai indicat metoda. Pentru ridiearea tii Ia brosarea pieselor scurte se pot brosa mai multe piese in 30 — Fabricarea s1 repararea autovehieulelor rusfere — e818! Dow GZ Les Y, y Le 2 < K< salut xinel ro}i dinates» 465 Fig, 11.6. Broyarea aleza‘ ig. 118, Rocticres aleijelor tn ma- Sat de rectificat fara centre. este mai rapidd produetivitaten este si ea setizu terioard este mai costisitoare decit rectificarea terio Ca performanfe de precizie economica prin rectificarea | cone trope de preczi 7...9 (ISO) si rugozitaten Ry = 0, in cazul pieselor-tratate termic, deci cu duritate 1 este singura metodi utilizabila Pentru netezirea sup) si naepte de precizie 6. ..7 (ISO) si rugoaitali Ra we 1 1pgerte metode de rectificare sint prezentate, in tabi si 118, ibs 11.3.6. Honuirea alezajelor vy jqonuirea este un pi iaatdou spocitic de netozi ~cabilitate tipick 1a Tealizarea oglinzij ej] rilor cu oglinzii cil ind i (fig. 11.9), “ 466ire nu se poate imbunstkts preeiaia 4 in pald si de forma si in spectal rugozitaten aupeaitiet uta Drocizin iottpeespunds treptelor 4: «7 (ISO) lar migoaitatea eae de fei dine :0,,Adevom, Conicitaten af ovalitaten serngeh erie BEN Monte ented tog. O44 jn Uimitele 0,005. . .0,02 m lezajului in urma honuti {cars ea este 0 operatie deosebit de Horta sau rodarea (lepuirea) sf ceste de rit poate. Productiva 5i mat iefting dectt rectifi- 11.37. Lepuirea alezajelor nirea (redarea) este un procedeu de netezire util aot ‘parte precise precum si In prelucrarea vial ate ee ee mse aplicd et dificultate. Lepuirea interioara se face én ajutorul unei buese Hystice din fonts (fig. 11.10) rectificata la exterior avind diametrul cu 0,01, mm mai mic decit diametrul alezajului de lepuit. Prelucrarea se face en 9 sta abraziva de lepuit (praf abraziv in amestec cu seu sau Vaselind) aplicata suprafata actival a sculei. Ca material abraziv se foloseste praful de corund Suu praful de emeri cu granulafie find (80. . .120 pentru degrosare si 150...210 pentru finisare) oxidul de crom si mai rar praful de diamant. In timpul ope= fajiei de Jepuire scula are o migeare de rotatie in timp ce piesa este deplasata prin misctri rectilinii alternative. Lepuirea se poate face mecanic sau manual. Prin lepuire se mareste precizia dimensionala (treapta de precizie 6...7 ISO) ise obtine o rugozitate foarte fink Ry = 0,1... .0,012 um). In general abaterile Ge form’ se corijeaza in foarte miei misuri, adaosul de prelucrare trebuind si fie de 0,005. ..0,025 mm pe diametru, Lepuirea alezajelor este o prelucrare neproductiva $i de aceea se aplicd limitat doar in cazuri_speciale (exemplu, pucsa elementului pompei de injectie). 11.3.8. Exemple de procese tehnologice tip Procesul tehnologie de prelucrare al pieselor din clasa buese depinde de forma semifabricatului si de marimea seriei de fabricatie. In tabelele 11.3 si 114, se indicd orientativ traseul tehnologic pentrn prelucrarea bucselor din diferite semifabricate, urmind ca o analizi mai detaliat& si se prezinte pentru cazurile particulare ce vor fi tratate tn continuare. [35], [44]. OLE (Ae i | PR ULLAL Fig, 11.10, Sculé pentru lepuit interior: J,=,dorn conic; 2 — piesh de fixares 3 — bucpa elastien ; &— hea de lepults & — phate1, Avani esa 3, stra ea a. Bora = Bxecutarea canalulul de -gitudinal 1 Masind *Pralgaaia axcelt ab)yanumirea operat : 1 fines rea fesiturton [enbels suprarete, epitared: rosarea OreSneluriior i| Se preseaza buc | preseree best $0 pe un ax cana ounen cong | in vederea pretaeeien tn ae eanalet lot ~ !o exterior Th aceasta speratie se pra strunjire toate suprateiee Soetoro Strunjirea aS | Sercletetor : ‘Sung automat 2| éxferioare muiticatite Depresarea Buc 5] se! de pe axul canelat Durificarea canelurilor din operatia 2 cu brosé de durificat __| Presd cu brosa de durificat” elu Syed saproe. ES ; olor trontate Schifa din operatio 1, ‘Morterarea care] lanl rg, Operatia se uct dozen, | mica coneituled lake vartonté ge [cos fehnologe tip mmvormn Thdleatilor sl Th Functle de retatratae Trotonirt< [Bamana ce pace eamnor | sen ances Alustare Se tegese muchile (gradul Jeoneluriior | Bane Se controleazd cotele exteroarecooxiall- | Bala sTaparatura tatea suprafefelor intertoare cd cele | de cohtr ernie, 4 exterioaresiparamen’ canelurior | eae ’ ty] Spdlare si contro! final 469