CAPITOLUL I DETALII GENERALE ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL 1.1 Denumirea. 1.2 Informatii generale... 1.3 Cauze 1.4 Sfarsitul... CAPITOLUL II PARTICIPAREA ROMANIEI LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL, 2.1 Informatii generale 2.2 Viata Politica... 2.3 Viata Economica. CAPITOLUL II] CONSECINTE ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL 3.1 Consecinfe Economic 3.2 Consecintele asupra Romaniei dupa primul Razboi Mondia 3.3 Traumele Sociale.. CAPITOLUL IV Refacerea economica si avantul economieiCAPITOLUL I DETALI GENEARELE ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL 1.1 Denumirea Termenul ,primul razboi mondial” a fost folosit pentru prima data in septembrie 1914 de biologul si filosoful german Ernst Haeckel, care a sustinut c& shu exist nici o indoiald ca cursul gi caracterul acestui rizboi european de temut ... va deveni primul razboi mondial in sensul deplin al cuvantului” citand un raport de serviciu in The Indianapolis Star, la 20 septembrie 1914. fnainte de Al Doilea Razboi Mondial, anii 1914-1918 au fost, in general, cunoscuti ca anii Marelui Razboi. Europenii contemporani |-au caracterizat, de asemenea, ca fiind ,, razboiul care trebuia s& puna capat razboiului” sau ,razboiul pentru a pune capit tuturor rizboaielor”, datorit’ perceptiei lor asupra sc&rii si devastarii sale, atunci neegalate. Dupa ce a inceput cel de-al Doilea Razboi Mondial in 1939, termenul a devenit mai standard la istoricii Imperiului Britanic, inclusiv la canadieni, utilizind mai des termenul ,,Primul Razboi Mondial”. in octombrie 1914, revista canadiand Maclean a scris: ,Unele razboaie se autonumese. Acesta este Marele Razboi”. Cu toate acestea, istoricul John Holland Rose deseria in 1911 razboaiele din 1793-1815 impotriva Frantei ca Marele Rézboi. Aceasti a fost validata de cartea lui Gareth Glover din 2015, Waterloo in 100 fapte,in care afirma: ,,Aceasta declaratie de deschidere va provoca o serie de nedumeriri fad de multi care au crescut cu numirea Marelui Rizboi aplicat ferm la primul rzboi mondial din 1914-18. Dar pentru oricine trdia inainte de 1918, titlul Razboiului cel Mare a fost aplicat in Razboaiele Napoleoniene in care Marea Britanie a luptat aproape continu impotriva Frantei timp de 22 de ani intre ani 1793-1815.” 1.2 Informatii generale Primul Razboi Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale. A fost un razboi global declangat in Europa, care a durat de la 28 julie 1914 pana pe 11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni, mobilizati intr-unul dintre cele mai mari rizboaie din istorie. Peste noua milioane de combatanti si sapte milioane de civili au murit ca urmare a razboiului, o rata a accidentelor exacerbata de progresultehnologic si industrial al beligerangilor si impasul tactic cauzat de razboiul de transee. A fost unul dintre cele mai mortale conflicte din istorie si a provocat schimbari majore politice, inclusiv revolutiile din 1917-1923 la multe dintre natiunile implicate. Declangarea rizboiului a fost provocati de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, mostenitor al tronului Austro-Ungariei, de catre nafionalistul iugoslav Gavrilo Princip la Sarajevo la 28 iunie 1914. Aceasté crima a declansat o criz& diplomatica atunci, cand Austro-Ungaria a dat un ultimatum Regatul Serbiei si, ca urmare, aliantele intemationale formate de-a lungul deceniilor anterioare au fost invocate. In cdteva s4ptimani marile puteri se aflau in razboi, iar conflictul se rispandea in curand in intreaga lume. Pana la sfarsitul razboiului sau imediat dupa aceea, Imperiul German, Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar si Imperiul Otoman au incetat si mai existe, iar monarhiile acestora au fost abolite. Frontierele nationale au fost redesenate, cu restabilirea sau crearea a noua natiuni independente, iar coloniile germane si teritoriile otomane au fost impartite intre puterile victorioase. in timpul Conferintei de la Paris din 1919, cele patru mari puteri (Marea Britanie, Franfa, Statele Unite gi Italia) si-au impus termenii intr-o serie de tratate. Liga Natiunilor a fost creata cu scopul de a impiedica repetarea unui astfel de conflict. Acest efort nu a reusit, iar depresiunea economicé, nationalismul reinnoit, statele succesoare slabite gi sentimentele de umilinta (in special pentru Germania) au contribuit in cele din urmé la declangarea celui de-al Doilea Razboi i londial 1.3 Cauze in ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand, arhiducele Austriei si mostenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student nationalist sarb-bosniac. Acesta a facut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, sustinuti de Mana Neagr, o societate secreta fondata de nafionalisti pro-sarbi, cu legaturi in armata Serbiei. Asasinatul a amorsat tensiunea grava, care deja exista in Europa. Rebeliunile de la Sarajevo provocate de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand au fost instigate de minoritatea sarba, care era nemulfumita de anexarea in 1908 a Bosniei si Herfegovinei de catre Imperiul Austro-Ungar, ca si de invadarea si ocuparea violenta a provinciei de catre acelasi imperiu, in 1878. Desi acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru Primul Razboi Mondial, cauzele reale trebuie cdutate in deceniile premergatoare, inrefeaua complexa de aliante si contrabalansari care s-au dezvoltat intre diferitele puteri europene, in urma infrangerii Franfei i a proclamarii Imperiului federal german (AI II-lea Reich), sub conducerea ,,cancelarului de fier”, Otto von Bismarck, in 1871. Cauzele Primului Razboi Mondial constituie o problema complicata din cauza multitudinii factorilor implicati, intre care: nafionalismul, disputele anterioare nerezolvate, precum lipsa surselor de materie prima si de piefe de desfacere pentru industria central-europeana, sistemul de aliante, guvemnarea fragmentara, intarzieri si neintelegeri in comunicatia diplomatica, cursa inarmarilor ete. 1.4 Sfarsitul Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistitiu separat la data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat si Imperiul Otoman. fn 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistitiu si termenii pacii. Termenii au fost aranjati, prin telegraf, cu autorittile Antantei de la Paris si au fost comunicati Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat. Armistitiul cu Austria a intrat in vigoare incepAnd cu ora 3, in dupa amiaza zilei de 4 noiembrie. Ungaria a semnat un armistitiu separat, in urma prabusirii monarhiei habsburgice. Dupa izbucnirea Revolutiei germane, a fost proclamata o republic, la 9 noiembrie, marcnd sfarsitul Imperiului German, Kaiserul s-a refuugiat a doua zi in Olanda, care i-a acordat azil politic (a se vedea Republica de la Weimar). O zi mai trziu (11 noiembrie), la Compiégne, in Eranta, la ora 05.00, intr-un vagon de tren a fost semnat armistitiul. La ora 11, in aceeasi zi, a incetat focul si armatele au inceput s& se retraga. Datorit ordinelor confuze si a incercérilor criminale ale unor ofiferi de a se evidentia in ultimul moment, peste cadavrele bietilor soldati, in aceste sase ore teribile, dupa ce totul fusese incheiat si semnat la masa tratativelor, au murit inutil aproape 3 000 de soldati si au fost riniti alte peste 6 000. George Lawrence Price este considerat ca fiind ultimul soldat ucis, cu un glonte german in frunte, la ora 10.59. Starea de rizboi intre cele doud tabere a persistat pentru ined gapte luni pand la incetarea final, consacrata prin semnarea Tratatului de Ja Versailles cu Germania (28 iunie 1919) si a urmatoarelor tratate cu Austria (la St. Germain), Ungaria (la Trianon), Bulgaria (la Neuilly) si Imperiul Otoman (la Sévres). Astfel, unele surse ofera ca dat finala a razboiului anul 1919; in contrast, cele mai multe comemorari ale razboiului se concentreaz asupra armistifiului din 1918.CAPITOLUL II PARTICIPAREA ROMANIEI LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 2.1 Informatii generale Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial cuprinde totalitatea misurilor si actiunilor de ordin politic, diplomatic si militar desfagurate de statul roman, singur sau impreund cu aliafii, intre 13/28 julie 1914 si 28 octombrie/I 1 noiembrie 1918, in vederea atingerii scopului politic principal al participarii la rizboi - realizarea statului national unitar roman. La izbuenirea Primului Razboi Mondial, pe plan intern, Romania era o fara in care chiar daca institufiile regimului democratic erau prezente, functionarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea structurd arhaicd gi anacronicd, bazati pe o agriculturd de subzistenti, traditionala si cu un nivel redus de productivitate. Din punct de vedere militar, Romania venea dupa o victorie fara glorie in Al Doilea Razboi Balcanic, euforia victoriei fAcdnd si se treaca cu usurinta peste lipsurile manifestate in domeniul conducerii m instruirii trupelor si mai ales a inzestrarii cu armament si tehnicd de lupta moderne. re, organiza La sfarsitul Primului Razboi Mondial, Imperiul Austro-Ungar a fost desfiinfat; astfel a fost posibilé formarea Romaniei Mari prin Unirea Banatului, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania. 2.2 Viata Politica La izbucnirea Primului Razboi Mondial, Romania era o tara aflata la finalul unei etape, de mai bine de 50 de ani, a unui proces de modemizare structurala. Acest proces a afectat toate domeniile vietii sociale, dar in mod diferit, astfel incat in primii ani ai secolului XX societatea romaneasca cunostea un nivel de dezvoltare diferit a segmentelor componente. Aceste inegalitati si discrepante isi aveau originea in permanenta oscilare a societitii roménesti in alegerea modelului de dezvoltare social, in care s-auconfruntat dou mari tendinfe: un model inspirat din experienta Europei Occidentale, bazat pe industrializare si urbanizare, menite si determine schim| radicale in fiecare aspect al societatii romanesti, iar un al doilea model bazat pe traditia RomAniei de tara agricola si care punea accentul pe mentinerea structurilor sociale si valorilor culturale traditionale Izbuenirea rézboiului a gasit la putere guvernul Partidului National Liberal, condus de Ion I. C. Bratiany, instalat la inceputul anului 1914, care succeda unei guvernari conservator-junimiste de patru ani. 2.3 Viata Economica Perioada premergatoare Primului Razboi Mondial, a fost o perioada hotaratoare pentru dezvoltarea economica si social a Romaniei, in care industrializarea a luat avant si a inceput s4 se dezvolte elementele de infrastructura specifice unei economii avansate. Economistul Nicolae Xenopol 0 caracteriza ca 0 epoca exceptionala”. Productia material a Roméniei inregistra in ajunul rézboiului o serie de parametri record: recoltele de cereale sporese de Ia media anilor 1896-1900 de 4,2 milioane de tone Ia 6,2 milioane de tone ca medie pentru anii 1911-1915; productia industriala a intreprinderilor mari a crescut de La 230 milioane de lei la 584 milioane de lei; in acelasi interval, 1900-1913, valoarea exportului urca de Ia 280 milioane de lei la 671 milioane de lei si a importului de la 217 milioane de lei la 590 milioane de lei, iar balanta comercial a fost activa, cu exceptia a doi ani, a avut un excedent total de peste 1.000 milioane de lei aur. Legaturile economice cu marile puteri europene au devenit mai complexe, insd relatiile de schimb nu se desfigurau pe picior de egalitate. Piefele straine pentru exportarea producfiei agricole, furnizorii externi de produse manufacturiere pentru industrie si pentru piata de consum, precum si capitalul extern au devenit indispensabile pentru sdndtatea economicd a Roméniei, ceea ce sporea dependenta {arii de marile puteri din Europa Occidentala.CAPITOLUL III - CONSECINTE ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL, 3.1 Consecinte Economice La sfargitul primului rézboi mondial, Europa a cunoscut un al doilea val de construetii nationale. Najiunile Europei Centrale si Orientale au constituit state nafionale, profitand de fardmijarea Imperiului Rus, a celui Austro-Ungar gi a celui Otoman. Astfel, a fost extins Europa liberala care fusese incurajaté de faimoasa ~Declaratie in 14 puncte” a presedintelui Wilson in care se regisea si ideea respectirii dreptului popoarelor de a dispune de ele insele. Razboiul a impus insa statelor europene 0 economie tot mai planificat, in cadrul careia un scenariu de dezvoltare prevedea consecinfele unor actiuni concentrate. Capitalismul bazat pe libera concurenta a fost mentinut, dar in formula neoliberalismului economic, care insemna interventia limitativa a statului in economie. Refacerea economica a Europei a durat pand in 1924, Guvernele au acordat prioritate industriei, Vechile industri - cdrbune, bumbac, construefii navale - au intrat in declin, in timp ce industriile automobilului si a electricita}ii au cunoscut o mare dezvoltare. Agricultura a fost afectaté de imensele distrugeri materiale si de pierderile umane. Prefurile s-au prabusit in condiiile in care produsele agricole curopene nu mai puteau face fafa concurentei produselor similare provenite din Statele Unite, Canada si Argentina. Transporturile si telecomunicatiile au fost de asemenea afectate de distrugerile din timpul razboiului. Aspectul economic cel mai socant a fost instabilitatea monetara. Toate monedele europene s-au devalorizat in raport cu dolarul. Inflatia a atins apogeul in Germania: in julie 1914 un dolar valora 4 marci, iar in noiembrie 1923 era echivalent cu 4.200 de miliarde de marci. Refacerea stabilitatii economice a impus stoparea anarhiei la nivelul cursului devizelor. Pentru prima oard in istorie, o conferinfa international, la care Statele Unite nu au participat, reuniti la Genova in 1922, a reglementat problemele monetare ale Europei. S-a hotarat c fiecare far trebuia s4 ajunga la stabilizareapropriei monede. Fiecare moneda trebuia si devind din nou convertibila, prin intermediul etalonului de schimb (Gold Exchange Standard), care inlocuia etalonul- aur (Gold Standard). Imediat dupa primul razboi mondial, 0 crizd economic a bulversat societatea curopeana. Consecintele sale au fost: mai intai cresterea agitatici sociale, favorizata de dezvoltarea sindicalismului si a comunismului revolutionar de tip bolsevic, care s-a manifestat aproape in toate statele europene, si cresterea dependentei Europei de Statele Unite, cat si de coloniile sale. Agitatiile sociale au provocat in unele {ari europene reactia puterilor conservatoare, care a determinat instaurarea unor regimuri autoritare, in alte {ari europene, democrajia a fost menfinuta datorit& unor reforme. De pild’, reforme agrare importante au avut loc in Romania (1921), Finlanda (1922), Bulgaria (1923) si Cehoslovacia. Anglia, prima far industrializati din istorie, a pierdut in razboi o parte fnsemnata a flotei. in plus, legaturile sale economice cu coloniile (India, Egipt, Irlanda) erau puse in dificultate de lupta de eliberare nationala din aceste regiuni. Somajul industrial a fost important in toata perioada interbelica. Anglia, care avea un sistem economic imbatranit, a abandonat in cele din urma ,,liberul schimb”, treednd la protectionism vamal. Economia Franjei a fost de asemenea grav afectaté de rizboi si de numeroasele datorii cdtre Statele Unite si Anglia. Franta a pierdut in aceasta epoca rolul de ,,c’imatar mondial” pe care-| jucase inainte de razboi. in general, dupa 1918, influenta economic a Europei a fost mult diminuata. De acest fapt au profitat Statele Unite, principala putere industriala si financiard din afara sa. Totusi, Europa dispunea inc’ de imense imperii coloniale si de 0 mare capacitate de productie si inovatie. 3.2 — Consecinte asupra Romaniei dupa Primul Razboi Mondial Prima mare conflagratie mondial& disputatd intre marile puteri ale lumii, Antanta sau Tripla injelegere format din {ari precum Fran{a, Imperiul Britanic si Imperiul Rus, ulterior Romania aléturdndu-se acestei aliante in anul 1916 siPuterile Centrale sau Tripla Alianja format din Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman si Bulgaria, a avut un impact deosebit asupra viitorului omenii Pierderile de vieti umane, numeroasele distrugeri la nivelul statelor din toate punctele de vedere au conturat unul dintre cele mai distrugatoare conflicte din istorie. Din pacate Roménia nu a facut exceptie din acest sfingeros context, I ntrand in anul 1916 alaturi de Tripla intelegere declardnd razboi Austro-Ungariei cu speranta de a recupera Transilvania. Daunele Armatei Romane in ‘boiul de intregire teritoriala au fost analizate si prezentate, dar o atenfie mai mare a fost acordata in perioada dintre cele dowd rizboaie mondiale. S-au vehiculat diverse cifre, dintre care pe cdmpul de lupta au fost ranigi grav sau decedati peste 160 de ofigeri si aporximativ 6000 de soldagi cu grade inferioare. Alaturi de acest deznodamant nefast au fost adaugati circa 480 de ofiteri si alti 28000 de militari tinuti prozonieri, necunoscandu-se informafii precise cu privirea la situagia lor. Confirmarea acestor date este potenfate gi prin documentul prezentat de delegatia romana a Comisiei de reparafii din luna februarie a anului 1921 in care este precizat ca pierderile armatei romanesti au fost de aproximativ 300.000 de militari cazuti la datorie si circa 80.000 de raniti grav. Din categoria civililor au decedat peste 700.000 de oameni, moartea lor survenind din cauza bolilor, a mizeriei si a numeroaselor suferine cauzate de armatele straine 3.3 - Traumele sociale Experientele razboiului au condus catre un tip de trauma colectiva nationala pentru toate {rile participante la conflagratie. Optimismul inceputului de secol disparuse in totalitate, iar cei care au luptat in razboi au devenit cunoscufi ca 'generatia pierduta", pentru ca ei nu au mai fost niciodata capabili sa-si revina dupa grozaviile suportate pe front. in timpul acestui rizboi, pentru prima oara in istoria conflagratiilor, au murit in lupté mai multi oameni decat de boli, numarul celor cazuti la datorie fiind nemaiintalnit pnd in acel moment. in cinstea celor ucisi in lupta au fost ridicate monumente in mii de orase si sate.Trauma sociala s-a manifestat in nenumarate feluri. Unii oameni au fost revoltati de nationalismul pe care il considerau vinovat de marile pierderi de vieti omenesti si distrugerile materiale si de aceea s-au orientat spre o politica bazata pe internationalism prin intermediul organizafiilor internatonale precum Liga Natiunilor, O alta orientare politica, pacifismul a devenit tot mai important in perioada interbelica. A existat si o alté categorie de oameni, care au actionat diametral opus, considerand ca doar o politica de mana forte si forta armata pot asigura protectia intr-o lume haoticd si inumana care nu respecta niciuna dintre valorile recunoscute ale civilizatiei. S-a manifestat tot mai acut un sentiment profund de deziluzie si de cinism. Nihilismul s-a dovedit inca una dintre tendintele politice influente in acea perioada. Multi oameni considerau ca razboiul a marcat sfarsitul lumii asa cum fusese ea cunoscutd pana in acel moment, aducand colapsul capitalismului si imperialismului. Miscarile sociali: i i toata lumea s-au intarit foarte mult, plecdnd tocmai de la prezumtia de mai inainte, bucurandu-se de o popularitate nemaiatinsa pana atunci. Aceste simf4minte erau mai pronuntate in zonele cele mai incercate de razboi, asa cum erau cele din Europa Centrala, Rusia si Franta. Artisti precum Otto Dix, George Grosz, Emst Barlach si Kathe Kollwitz i au expus propriile experiente sau cele ale societatii in pictur si sculpturi sumbre. Scriitorii, precum Erich Maria Remarque, au descris in romane pline de tragism grozaviile razboiului. Astfel de lucrari au avut un impact urias asupra societatii, ducdnd la controverse aprinse si aruncand lumini noi asupra conflictului. in Germania, nationalistii, in frunte cu nazistii, considerau ca cea mai mare parte a acestor lucrari de art sunt produsul unor degenerati, care nu faceau decat si submineze coeziunea societiti CAPITOLUL IV Refacerea economica si avantul economiei Sub aspect economic, primii ani postbelici sunt marcati de eforturile tuturor statelor de revenire la normalitate. TSrile Europei, care constituisera principalul teatru de razboi, cu economii caracterizate, in ansamblu, prin capacitati de productie reduse si inflatie monetar’, cu disponibilitati de m&rfuri insuficiente siconsum scézut al populatiei, erau preocupate de refacerea si relansarea economiilor lor. Statele Unite ale Americii, dar si alte {4ri, cum au fost Canada si Japonia, cunosc o insemnat crizd de supraproductie, ca urmare a sporirii capacitatilor lor industriale in anii r&zboiului, stimulata de exporturile in Europa, crizd atenuat ins prin eforturile de retehnologizare a industriei, cu scopul trecerii la productia de pace. Din ani 1922-1923, situatia economica incepe sa se echilibreze, fireste cu nuante particulare de la o tard la alta. Se poate aprecia ci, dup’ perioada suprematiei tehnice engleze si cea a suprematiei tehnice germane, acum se afirma suprematia tehnicd americana. Progresul tehnic, legat, la inceputul secolului al XX-lea, in principal, de disponibi- lita financiare, este influentat, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, intr-o masurd crescdnd3, de exodul personalitatilor stiintifice cdtre laboratoarele cele mai echipate, exod care incepe sa aiba ca punct final Statele Unite ale Americii. C&tre sfarsitul perioadei, fenomenul este accentuat de persecutiile rasiale din Germania nazist8. Avansul tehnic, astfel cdstigat, al SUA are ca rezultat intarirea pozitiei lor in ierarhia mondiala stiintifica. Tn acelasi timp, vastele disponibilitati financiare americane accelereaza aplicarea industriali a rezultatelor cercetérii stiintifice, cu efectele corespunzatoare in planul vietii economice. Motorul electric, motorul cu ardere interna, modernizarea utilajelor si rationalizarea muncii, impreuna cu noile conceptii de management, si de marke- ting, isi pun amprenta, convergent, asupra evolutiei si rezultatelor intregii activitati economice. Anii 1924-1929 reprezinta o perioada de stabilitate relativa si de dezvoltare economicé. Indicele productiei industriale, cu baza 1925 = 100, creste substantial pana la sfarsitul perioadei mentionate; in SUA, la 114, in Anglia la 113, in Franta la 130 5.a. Urmare a sporirii cererii de utilaje, productia mondial de ofel cunoaste un salt deosebit, de la 74 milioane tone in 1913 la 120 in 1929. Din productia mondiala de ofel, 50% era obtinuta in SUA, 15% in Germania, 8% in Anglia, 8% in Franta, 3,3% in Belgia, 2% in Luxemburg, 1,9% in Japonia s.a.m.d.De asemenea, una din importantele dimensiuni ale dezvoltarii economice o constituie cresterea, in unele fri, a productiei de energie electrica intre anii 1925 si 1937. Astfel, productia respectiva a crescut, in SUA, de la 82.000 milioane kWh la 114200, in Marea Britanie de la 11.274 (numai uzine de distribuire generala) la 32.344, in Germania de la 20.328 la 49013 (fara provincia Saar) in perioada la care ne referim, motorul electric si energia electric si-au pus amprenta cu deosebitd putere asupra dezvoltarii economice generale si cu accente deosebite asupra dezvoltirii industriale si a urbanizarii. Automobilul, noul idol al epocii, antreneazé dezvoltarea a numeroase ramuri industriale. De remarcat ins decalajul substantial, constituit in acest domeniu, intre SUA $i farile europene. Inspirat din ideile lui Taylor, Henry Ford, in 1919, la Detroit, modificd structural conceptia privind constructia de automobile si inaugureaza productia in flux continu. Rezultatul acestora fl constituie reducerea duratei de asamblare a unui automobil de la 12 ore si 30 minute la o ord si 30 minute, transformarea automobilului intr-un bun accesibil pentru categorii mai largi de cumparatori, dar si un grad de profitabilitate substantial marit si pentru industriile care concur la fabricarea automobilului. Procesul de productie agricola este si el considerabil modificat, indeosebi prin folosirea tractorului, care are efecte deosebite asupra productiei obtinute. Sin acest domeniu, realizarile SUA sunt mai mari decat ale tZrilor europene. Astfel, in 1930, in Europa erau 130 mii de tractoare si la un tractor reveneau 1277 ha teren arabil, in SUA erau 1020 mii de tractoare si reveneau 217 ha teren arabil la un tractor. Concentrarea productiei si a capitalului, initial industrial, ulterior financiar, a reprezentat un proces izvorat din nevoia de a limita sau elimina elementele de conjunctur’ si risc ale pietei. Sub forma de concentrare orizontalé si/sau vertical’, procesul respectiv este cunoscut cu mult inainte de primul razboi mondial. Originalitatea lui in perioada la care ne referim este determinata de tentativele fAcute pentru a asigura controlul si pe pietele internationale. Concentrarea productiei si a capitalului, care are ca punct de plecare »ingelegerea”, respectiv cartelul, urméreste, in principal, stabilirea cotelor de productie si, uneori, si a prefurilor. Altfel spus, cartelurile vizeaz’ transformareapietei bazatd pe libera concurenté, consideraté teoretic ca perfect, in piatd bazata pe concurenta imperfect, adic piatA controlat&, in diferite grade de intensitate, de mari agenti economici. Fenomenul de concentrare a productiei si a capitalului cunoaste dezvoltari deosebite in perioada dintre cele dou razboaie mondiale, el incepand inca din anii 1924-1929 s& devina semnificativ atat in planul pietelor nationale, cat si in cel al pietei mondiale. De exemplu, firma IG Farben, constituita in 1923, ajunge, in 1938, sa controleze 4/5 din ramura industriei chimice germane. in Anglia, cu firma mentionata poate fi comparata firma Imperial Chemical Industries Ltd, fondata in 1926. in Franta, fara a fi atinse dimensiunile firmelor amintite, se apreciaza in literatura de specialitate cd piata industriei chimice este impartita intre Saint-Gobain, Alain Froges Camargue si Ugine-KuhImann. in SUA, in aceeasi perioad, viata economica este dominata de giganti ca Ford, General Motors, US Steel, Dupont de Nemours, care la réndul lor sunt influentati sau chiar controlati, intr-o masurd sau alta, de mari puteri bancare, ca, de exemplu, Banca Morgan Petrolul reprezinté terenul relativ nou al intelegerilor privind piata internationala. in 1927, principalele companii petroliere mondiale au incheiat o intelegere privind repartizarea surselor de petrol din teritoriile ce au apartinut fostului Imperiu Otoman. fn 1928, Royal Dutch Shell, Standard Oil si Anglo-Iranian incheie un acord prin care se angajeaza sd practice pret unic si isi impart pietele de desfacere, cu exceptia celei din Statele Unite ale Americii. Aproximativ o jumétate de secol, cele trei firme mentionate, impreund cu alte patru subordonate lor prin parghii financiare, vor controla efectiv piata mondialé a petrolului. Desigur, fenomenul la care ne referim cunoaste dezvoltri similare si in alte ramuri de activitate economica. Perioada anilor 1924-1929 este puternic marcati si de problemele monetare. in tarile europene, inflatia, in grade diferite de la o tara la alta, este un fenomen general, mai mult sau mai putin controlat de guverne. Urmare a acestui fapt, asistam, la nivel european, la un val de reforme monetare cu scopul declarat de stabilizare monetara si inlaturare a efectelor inflatiei.Astfel de reforme au loc in 1924 in Germania si Austria, in 1925 in Marea Britanie si Cehoslovacia, in 1927 in Italia, Belgia si Polonia, in 1928 in Franta, Danemarca si Norvegia, si in 1929 in Roménia. Prin reformele monetare au fost adoptate si aplicate, in imprejurarile date ale uneia sau alteia dintre tari, masurile prin care se consfintea de fapt renuntarea la principiul Gold Exchange Standard, adic etalon aur, si inlocuirea cu Gold Bullion Standard, adic etalon aur-devize. Singura exceptie a constituit-o Marea Britanie, care renunté la etalonul aur in 1931. Fluctuatiile monetare afecteazi profund schimburile economice internatio- nale si au ca rezultat o transformare fundamental si in natura creditului international, prin aparitia unor mari capitaluri flotante, care se angajeazi numai pe termen scurt si in functie de snatatea monetara a economiilor diferitelor tari. Se poate aprecia ci instabilitatea pietei monetare internationale este slibiciunea major a anilor''20 si cd fenomenul se va accentua in perioada depresiunii economice din anii 1929-1933, precum siin anii urmatori, pané la cel de-al doilea rizboi mondial.