REPUBLICA MOLDOVA

(CHIȘINĂU)

Republica Moldova este situată în partea

centrală Sud-Estică a Europei, la vest fiind
mărginită de râul Prut, care formează hotarul
cu România, iar la nord, sud și est se
învecinează cu Ucraina. Majoritatea
teritoriului este constituită de podișul deluros
dintre  Prut  și  Nistru.  Dunărea formează
pentru 569 de m hotarul de sud a țării.

 POZIŢIONARE
a) Europa centrală Sud-Estică;
b) Coordonate geografice: 45°27’ - 45°27’ Nord (350 km), 26°39’ - 30°05’ Est (150 km);
c) Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc
este navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar
dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe.

 PUNCTE EXTREME
a) Nord : Naslavcea - 48°20’ lat. N
b) Sud : Giurgiulești, pe Dunăre - 45°28’ lat. N
c) Vest : Criva, pe Prut - 26°30’ long. E
d) Est : Palanca, pe Nistru - 30°06' long. E
e) Cel mai înalt punct : Dealul Bălănești - 430 m
f) Cel mai jos punct : lunca Nistrului - 2 m

 SUPRAFAŢA TOTALĂ: 33.845 mii km2

 UTILIZAREA TERENURILOR
a) teren arabil: 53%
b) culturi cerealiere: 14%
c) pășuni: 13%
d) păduri si teren forestier: 9%
e) altele: 11%
 RELIEFUL

În Republica Moldova se evidențiază următoarele

forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu
excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului
este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ
uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei,
în care domină sedimentele recente orizontale .
Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul
arabil.

CLIMA

Clima Republicii Moldova este temperat

continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi
medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar
în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C.
Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele
de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații
se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord.
Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie
atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor.
Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C.
Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în
țară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie
este de -5°c , iar în sud de -3 °C. Stratul de zăpadă este
foarte subțire și se păstrează deobicei numai două luni și jumătate în nord și o lună
în sud.
Verile sunt forte călduroase și uscate. În luna iulie temeratura medie în nord
este de 20 °C , iar în sud de 22 °C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi
de 30 - 38 °C. Precipitațiile sunt rare, majoritatea acestora cad în timpul furtunelor
însoțite de grindină și descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente.
Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei
temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese.

HIDROGRAFIA

Teritoriul țării este traversat de peste 3200 râuri,

râulețe și pâraie permanente, 90% din care au o lungime
mai mica de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele
mai mari râuri și principalele surse de apă - Nistru are o
lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime de 967,
izvorăsc din munții Carpați din Ucraina și pentru
Moldova sunt râuri de frontieră. În granițele sale
actuale, Republica Moldova are 569 m din malul stâng
al Dunării la confluența sa cu Prutul. Cel mai important
curs de apă intern este Răutul ce are o lungime de 286
km și un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria
slabă și neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a
majorității cursurilor de apă cu debit mic.

VEGETAŢIE
Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice :
din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre
arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină.
Republica Moldova este situată între două zone de
vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost
acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră.
Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova
este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost
arată, scăzând semnificativ suprafața de pășune, cea
mai mare parte a pădurilor a fost tăiată în secolul
XIX, iar mlaștinele au fost drenate.
Suprafața de pădure-verde aflată în rezervații naturale și a zonelor protejate este de
428,5 mii de hectare (2005). Pădurile ocupă o suprafață de 12,5% la sută. Vârsta
medie a pădurilor este de 40 de ani. Pădurile seculare care s-au mai păstrat ocupă
suprafețe mici—6000 ha (2% din suprafața pădurilor). Predomină pădurile foioase
specifice Europei Centrale. Componența lor floristică este destul de diversă și
numără peste 100 de specii de arbori și arbuști.
FAUNA
Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea,
căprioara, cerbul și mistrețul), 270 specii de păsări și zeci de
mii de specii de nevertebrate. Varietatea condițiilor de mediu
din trecut și abundența de alimente a contribuit la formarea
unei faune sălbatice felurite în Moldova. Cu toate acestea,
datorită creșterii utilizării terenului pentru agricultură și
datorită extinderii orașelor, fauna este în prezent mult mai
saracă. Peste 45 de specii de mamifere (urși, bouri, zimbri,
elani, tarpani, biberi etc.) și numeroase specii de păsări au
dispărut în secolele trecute. În pofida acestui fapt, fauna din
prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate.
Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și
în Balcanii de Est.
În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi,
ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi,
gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari.
Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ
este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului.
Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat.
Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul,
dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de
casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența
unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca sau călugărița.
SOLUL

Solul constituie principala bogăție naturală a

Republicii Moldovei. Fondul funciar al Republicii Moldova
la 1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile
agricole ocupă circa 2 mln ha (59%), inclusiv: terenuri
arabile – 1820,5 mii ha (72,7%), plantații pomiviticole –
303,0 mii ha (12,1%), pajiști – 356,1 mii ha (14,2%).
Învelișul de sol include trei tipuri zonale: solurile brune, care predomină pe Podișul
Moldovei Centrale (în zona Codrilor), solurile cenușii răspândite în regiunile
deluroase, și cernoziomurile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini
mai joase. Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie
spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar
soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice
ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor
solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile
deluviale și aluviale (dinamomorfe).
Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime
mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de
humus în funcție de subtip.