 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă emisă în 2015 de către ONU reprezintă un

pachet de obiective (Obiective de dezvoltare durabilă) ce doresc să fie îndeplinite

până la finalul anului 2030. Aceste obiective au un caracater global și vizează
aspecte precum eradicarea sărăciei, rezolvarea problemei foametei, egalitatea de
gen, educațiea de calitate, etc. fiind vizate în principiu zonele în curs de dezvoltare
de pe Glob.
 Mai trebuie menționat faptul că în anul 2000 au fost lansate 8 Millenium
Development Goals (predecesoarele Obiectivelor dezvoltării durabile), care
trebuiau îndeplinite până în 2015, dar nu s-au întâmplat prea multe – unele aspecte
s-au ameliorat, dar nu putem spune că s-au aspecte precum sărăcia extremă sau
foametea.
 Aspectul punctual pe care vreau să mă axez și care este într-o oarecare manieră
menționat în tot acest context al Agendei 2030 (sloganul Leaving no one behind)
este situația comunității rome [din Europa Central-Estică] (subiect sensibil care
naște atitudini și comportamente negative, răutăcioase și rasiste).
 De ce tocmai situația comunității rome? Deoarece această comunitate este una
dintre cele, dacă nu chiar cea mai, marginalizată/exclusă/negativ
percepută/„hăituită” minoritate de pe continentul european (și foarte multe
persoane susțin că își merită această soartă prin prisma felului lor de a fi – dar ceea
ce nu se înțelege este faptul că noi suntem suma mediului în care ne-am născut și a
crescut, acest aspect reprezintă o discuție mai vastă). Și ulterior ar apărea întrebarea
„așa, și ce avem de câștigat?”.
 Dacă luăm cazul României, dar cred că este valabil și în cazul altor țări vecine în
care comunitatea romă este una dintre cele mai mare minorități, situația lor este o
problemă pe care noi ca popor și România ca guvern/instituții
educaționale/sociale/culturale nu ne-o asumăm. Și nu vom reuși să rezolvăm multe
dintre aspectele negative pe care România le are (precum sărăcia extremă care este
în procentaj de 40% - enorm de mult - ) deoarece de cele mai multe ori romii se
regăsesc în aceste situații problematice. În mod paradoxal, guvernanților dar și
opinei publice li se pare mai ușor să-i blameze decât să-i ajute în mod real (această
atitudine ar putea fi ilustrată prin exemplul: le-au făcut cartiere și ei le-au distru,

1
 urcând calul în apartament, de ce să-i mai ajutăm dacă oricum nu acceptă/apreciază
ajutorul).
 Mi-ar plăcea să iau în calcul și comunitățile din țările vecine Ungaria și Bulgaria,
dar probabil voi fi nevoită, din motive materiale cel mai probabil, să mă restrâng
doar la România.
 Având toate aceste aspecte explicate rapid în calcul, mi-am pus întrebarea (și cu
siguranță nu sunt prima) de ce aceste Obiective de dezvoltare durabilă nu
funcționează pentru comunitatea romă? (nu că pentru țările în curs de dezvoltare ar
funcționea foarte bine). Presupun că problema s-ar afla la nivelul lipsei de
comunicare dintre tot ceea ce înseamnă aceste obiective/politici/măsuri și
comunitatea romă în sine. Pentru că pe aceștia nu-i întreabă nimeni niciodată ce se
întâmplă sau ce ar trebuie să se întâmple sau cum văd ei toate chestiunile acestea.
Acest lucru nu se întâmplă și prin prisma faptului că se presupune că este greu de
comunicat cu ei, mulți fiind analfabeți, eventual reticenți/violenți sau nefiind
efectiv capabili să înțeleagă ce li se explică.
 În același timp, nu se ține cont de particularitățile soci-culturale ale romilor, aspect
foarte important atunci când încerci să intri în contact cu o minoritate etnică (spre
exemplu, din moment ce aspectele lor socio-culturale intră în conflict cu ceea ce le
propui sau impui, în mod evident lucrurile nu vor funcționa sau cel puțin nu vor
rezista în timp).
 Pe scurt în privința dialogului cu comunitate romă ar fi vorba de cum sunt percepute
cele 17 obiective ale Agendei 2030 de către aceasta (explicate pe înțelesul lor, etc.)
și faptul că neîmbunătățirea considerabilă a condițiilor de trai vin prin prisma
neconsultării directe.
 Un alt aspect pe care aș vrea să-l cercetez ține de prioritizarea și selectarea unor
Obiective de dezvolvare durabilă pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în cadrul
comunității rome. Spre exemplu, unul dintre cele 17 obiective este despre
„comunități și orașe sustenabile” – în mod ușor evident acest obiectiv nu este
important pentru comunitatea romă în condițiile care nu există apă curentă sau
acces la hrană în mod constant. Și prin prisma dialogului direct cu romii aș vrea să
aflu ce și cum i-ar ajuta în mod real.

2
 În cadrul Uniunii Europene există Comisia Europeană pentru Cooperare și
Dezvoltare Internațională (contribuitor major la elaborarea Agendei 2030) care este
unul dintre cei mai mari actori de pe scena dezvoltării internaționale, dar care totuși
lasă impresia că nu s-ar implica suficient de mult în problema comunității rome de
pe teritoriile europene. Aici aș vrea aflu dacă într-adevăr această Comisie ar putea
face mai mult pentru comunitatea romă dacă da, cum, iar dacă nu, de ce nu.
 Îmi propun ca teza să fie în principal un mijloc de comunicare între Agenda 2030
și comunitatea romă (din Europa Central-Estică, cel mai probabil doar dintr-o zonă
a României) și eventual între Comisia Europenă mai sus menționată și din nou,
aceeași minoritate etnică.
 Ca rezultate și mai concrete, îmi propun ca teză să ajungă să reprezinte în forma
finală un fel de policy pentru această situație controversată a minorității rome.
Consultarea și interacțiunea directă cu această comunitate să devină dovada faptului
că romii pot ajunge să aibă condiții de viață îmbunătățite și care să le reflecte
demnitatea umană.
 Metodologia folosită: metodologie mixtă (observația structurată, studiul cantitativ
al documentelor, interviul, chestionarul).
 După cum am menționat anterior, din motive materiale cel mai probabil nu voi
putea să mă refer și la Ungaria și Bulgaria, ci doar la România. Indiferent dacă va
fi vorba despre toate cele trei țări sau doar despre România, cercetarea va fi făcută
doar pe o anumită zonă (precum zona de Nord-Est a țării) deoarece aș avea nevoie
de mult mai mult timp pentru a face pentru întreg teritoriul.