[MRILE DE CREDIT 663 Emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el se obliga sA plateascd o ma de bani la scadenta. eneficiarul are calitatea de creditor; el este indreptatit sa primeasca plata ori plata face la ordinul sau. Emiterea biletului la ordin este determinata, ca si in cazul cambiei, de existenta intre tia unui raport juridic (raportul fundamental)’. | Specificul raporturilor juridice care se nasc din emiterea biletului la ordin determina si jticularitatile acestui titlu de credit. 1440. Caracterele biletului la ordin. Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la este un titlu de credit, la ordin, formal si complet, care incorporeaza o obligatie tract, autonomé gi neconditionata, de plata a unei sume de bani de c&tre semnatarii inu{i solidar pentru executarea obligatiei. Subsectiunea a Ill-a Conaitiile de ford ale biletului la ordin 1441. Precizari prealabile. Biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie sa imbrace “oma sctisa gi s4 cuprindé mentiunile prevazute de lege. - 1442. Forma scrisa a biletului la ordin. Ca si cambia, biletul la ordin este un inscris ‘ub semnatur privati. Se admite si folosirea formularelor tipizate, cu conditia ca mnatura sa fie manuscrisa>, 1443. Mentiunile obligatorii ale biletului la ordin. Biletul la ordin trebuie s& cuprinda ientiunile prevazute de art. 104 din lege. a) Denumirea de bilet la ordin. Legea cere ca denumirea de bilet la ordin sa fie trecuta ‘insusi textul titlului si sa fie exprimata in limba folosité pentru redactarea acestui titlu. | b) Promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani determinata. inscrisul 7 ‘ebuie s cuprinda promisiunea (angajamentul) emitentului de @ plati o suma de bani, ‘are este mentionata in titlu. Deci spre deosebire de cambie, in care tragatorul da ordin alei persoane (trasului) s& pléteascd o suma de bani, in cazul biletului la ordin, neexistand un tras, chiar emitentul se obliga sa plateasc& suma de bani aratata in titlu. Promisiunea de plata se exprima in cuvintele ,,vo/ piti” sau expresii echivalente. Obligatia de plata asumata de emitent trebuie sa fie necondifionata $i sa priveasca 0 suma de bani determinata in tittu. ) Indicarea scadentei. Inscrisul trebuie s4 arate scadenta obligatiei de plata asumate de emitent. Modalitafile de stabilire a scadentei sunt reglementate de art. 36-40 din lege. Dacd nu se arat& scadenta In tnscris, plata se va face ,la vedere” [art. 105 alin. (2) din lege]. | d) Locul unde trebuie facuta plata. Inscrisul trebuie s4 arate locul unde emitentul ttebvie s& fac plata. In absenta unei mentiuni speciale, locul pl&tii va fi locul emiterii ) Numele aceluia caruia sau fa ordinul céruia trebuie facuta plata. inscrisul trebuie _ $4 mentioneze persoana care va primi plata. Aceast& persoana este beneficiarul aratat * Obligatia emitentului de a plati la scadent& suma de bani mentionatai in titlu ia nastere din semnarea ‘ul, iar nu’ din raportul fundamental (C. Ap. Bucuresti, s. a Via com., dec. nr. 212/R/2007, in C. Ap. Sucurest, Culegere, Il, 2007, p. 26); C.A. Craiova, s. com., dec. nr, 230/2009, in RDC nr. 7-8/2010, p. 171 2Ase vedea T.C. Medeanu, Biletul la ordin in cadral relaflor comerciale, in RDC nt. 11/2000, p. 103 si urm. 3A se vedea Normele tehnice nr. 10/1994 ale Bancii Nationale a Romaniei privind cambia si biletul la ordin.674 TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROMAN 1473. Cecul de calatorie. Caracteristica acestui cec consta in faptul ca tragatoru subordoneaza plata cecului existentei pe titlu in momentul prezentarii a unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (art. 42. din lege). Cecul de calatorie este alcatuit din doua parti: talonul gi cecul propriu-zis. inscrs cuprinde ordinul bancii dat agentului sau ori corespondentului sau dintr-o anumi localitate de a plati suma de bani (cifra rotunda) clientului (c4létorului), a cdrui semnaturs a fost depusa pe talon la eliberarea formularului de catre banca. Beneficiarul cecului (calatorul) prezinté cecul pentru incasare agentului sau corespondentului bancii. Cu aceast ocazie, beneficiarul va depune o a doua semnat de aceasté daté pe cecul propriu-zis. Platitorul verifica identitatea beneficiarului compararea celor doud semnaturi, dupa care plateste suma de bani mentionata in tll 1474. Cecul circular. Acest cec este un titlu de credit la ordin, emis de o societ bancara sau de alta institutie de credit, anume autorizate pentru sume ce le disponibile de la primitorii cecurilor In momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare locurile aratate de emitent (art. 79 din lege). Societatea bancar& sau institutia de credit, autorizate s4 emita cecuri circulate trebuie sa depuna la Banca National a Roméniei 0 cautiune in condiliile prevazute| art. 79 din lege. Cecul circular trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: denumirea de ,cec circula in cuprinsul titlului; promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita ‘uma ¢ bani; numele si prenumele primitorului; aratarea datei gi locului emiterii cecului; sent tura emitentului. Acestui cec ii sunt aplicabile toate dispozitiile legii cambiale referitoare la gir, protest si regres, afara de cazul cand legea dispune altfel (art. 83 din lege). a664 ‘TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROMAN in inscris de c&tre emitent, care va avea dreptul sa pretindé suma de bani ort persoana care, la ordinul sau, va primi plata (giratarul). 4% f) Data s/locul emiterii biletului la ordin. Inscrisul trebuie s& arate data si locul emitet fitlului, si Data va fi determinata prin aratarea zilei, lunii gi anului emiteriititlului. Locul se determina prin aratarea localitati’ unde a fost emis titlul. In absenta unel menfiuni, locul emiteri titului este socott locul ardtat lang& numele emitentului [ar 105 alin. (4) din lege]. g) Semndtura emitentului. Inscrisul trebuie s& poarte semnatura emitentuli. Legea cere ardtarea numelui emitentului, respectiv numele gi prenumele, in clar, ale persoanel fice sau denumirea persoane juridice ori a entititi care se oblig,precum si coddl emitentului, respectiv numarul unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului (art. 104 pct. 8 si 9 din Legea nr. 58/1934). inscrisul trebuie s& cuprind& semnatura emitentului, respectiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau, dupa caz, a reprezentantului legal a imputernicitului emitentului persoané fizic’, persoana juridicd sau entitate care utiizeazé astfe! de instrumente (art. 104 pot. 7 din Legea nr. 58/1934)". 1444, Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale biletului la ordin. torité caracterului s4u formal, tiful cruia ji ipseste vreuna din menfiunile aratate de art 104 din lege nu va avea valoarea juridicd a unui bilet la ordin, afar de cazurile expres at de lege”. ‘Articolul 105 din lege consacra anumite remedii pentru evitarea consecinfelor ne labilit&ti titlului, determinata de lipsa unor mentiuni ale inscrisului. ‘Astfel, nearatarea scadentei nu afecteazéi valabiltatea titlului. In acest caz, ordin este socotit platibil ,a vedere”. Apoi, in absenta mentionarii locului plai care este considerat $i locul domiciliului emitentului. in sférsit, in lipsa locului emitertttului, biletul la ordin se socoteste semnat ina aratat langa numele emitentului. Subsectiunea a IV-a Principiile aplicabile girului, avalului si platii biletului la ordin 41445. Precizari prealabile. Biletului la ordin ii sunt aplicabile dispozitille legale p cambia, afara de cazurile cénd legea dispune altfel. intrucat dispozitiile referitoare 1 at, 104 pet. 7 din Legea nr. 58/1934, in forma anterioarai modifcarilor aduse de O.U.G. nr. 928 Legea nr, 163/2009, a dat nastere la interpretari in practica judecdtoreasca. S-a decis ca, deoarece, potrivit art. 104 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin trebuie $8 _semnatura emitentului", nu se aplicd dispozitile art. 8 din aceeagi lege, care prevad o& orice ser ‘cambiala trebuie s& cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga” (CSU, S.U., dec. nr in Curierul Judiciar nr. 5/2003, p. 83). Pentru 0 opinie contrara, a se vedea V.M. Ciobanu, Nota lad Joc. cit, p. 83. Biletul la ordin nu este nul dacd se menfioneazd denumirea prescurtata a emitentuli, se aulorizata si stampila emitentului (CSU, s. com., dec. nr, 574/2000, in PR nr. 4/2001, p. 86) i nie care se ortografiazA gresit denumirea emitentului, dar poarté semnatura reprezentantului ‘emitentulul $i ar acestuia (C. Ap. Bucuresti, s. a Vi-a com., dec. nr. 212/R/2007, in C. Ap. Bucuresti, Culegere, 11, 2007; 2 Asupra biletului la ordin in alb, a se vedea M. Vasile, Consecintele juridice ale emiteni bilefuluiWRILE DE CREDIT 3i plata cambiei au fost analizate pe larg, vom face numai unele precizari privind | eaizarea acestor operatiuni in cazul biletului la ordin. 1446. Girul biletului la ordin. Girul este un act juridic prin care posesorul biletului la ‘tin (girantul) transmite altei persoane (giratar), printr-o declaratie scrisa si semnata pe i151 prin predarea titlului toate drepturile izvorate din titlu. | Girul biletului la ordin este reglementat de dispozitiile art. 13-23 din lege. 4447. Avalul. Avalul este actul juridic prin care o persoand (avalistul) se obliga s& yanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii biletului la ordin (avalizatul)'. ; Avalul este reglementat de dispozitiile art. 33-35 din lege?. Avalul trebuie sa arate peittu cine este dat. Daca avalul nu mentioneaza pentru cine a fast dat, el se considera temitentului (art. 106 alin. final din lege). 1448. Plata biletului la ordin. Regulile care guverneaza plata biletului la ordin sunt Je stabilite de art. 41-46 din lege pentru plata cambiei. Beneficiarul biletului la ordin are acfiune impotriva emitentului, precum gi contra emnatarilor biletului la ordin (girant, avalist) etc?, Trebuie aratat ca, deoarece in cazul biletului la ordin, plata se face de catre emitent, saw de o alta persoand (trasul) ca in cazul cambiei, legea nu mai prevede formalitatea nténii biletului fa ordin la acceptare. Deci, la scadenta, biletul la ordin se prezinté sient direct pentru plata. Potrivit legii, emitentul unui bilet la ordin este tinut in (art. 107 din lege). Deci, emitentul este obligat, la scadent’, sA plateascd suma prevazuta in titlu. - Exceptional, daca biletul la ordin are scadenta la un anume timp de la vedere, posesorul titlului trebuie sa prezinte emitentului biletul la ordin pentru vizé intr-un termen de un an de la data emiterii titlului. Formalitatea vizei are drept scop numai stabilirea ‘ale exigibilitatii obligatiei. Refuzul emitentului de a pune viza datata pe titlu se constata prin protest, a carui data seveste ca punct de plecare pentru termenul de la vedere [art. 107 alin. (2) din lege). Prezentarea biletului la ordin la plata se face, ca si in cazul cambiei, in original sau grin trunchiere. in privinta trunchierii sunt aplicabile dispozitile art. 461, 462 si 463, cu exceptia conditiei ‘eleritoare la acceptare prevazute de art. 46" alin. (3) din leg in cazul refuzului de plata, protestul se intocmeste in conditiile prevazute de art. 66-73 "in Legea nr. 58/1934. Prezentarea la plata prin trunchiere produce aceleasi efecte pe care legea le recu- foaste biletului la ordin original. Neplata la scadenta a sumei de bani prevazute in biletul la ordin deschide pose- sorului titlului dreptul fa actiunile directe sau de regres, ca gi la executarea nemijlocité a _ biletului la ordin'* (art. 47-55; art. 57-65 din lege)’. * Avalul poate fi dat atét de un tert, cat si de unul dintre semnatari titului; el nu poate fi dat de emitent (C.Ap. Bucuresti, s. com., dec. nr. 491/1999, in Culegere, p. 47). Ase vedea A. Vargolici, Biletu! fa ordin in | 2}, avalul acestula $i intrarea emitentulul in insolvenfa In perioada de completare a bifetulul la ordin in alb, in | Deeptul nr. 7/2015, p. 95 gi urm, 2 Ase vedea ICCJ, s. com., dee. nr. 2860/2004, in RDC nr. 7-8/2006, p. 248. 3C. Ap, Bucuresti, s. a Vi-a com., dec. nr. 1587/R/2007, in C. Ap. Bucuresti, Culegere, I, 2007, p. 160. " * Posesorul bifetului la ordin are posibilitatea de a opta pentru introducerea unei actiuni directe sau executarea titlulul, Odata ce a optat pentru executarea titlului prin investirea fitlului cu formula executorie, el nu mnaipoate s& foloseasca acfiunea directa (ICCJ, s. com., dec. nr. 782/2004, in RRDA nr. 2/2005, p. 87). Ase vedea silCCy, s. com., dec. nr. 4085/2008, in Dreptul nr. 9/2007, p. 273.666 TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROMAN, Sectiunea a IV-a Cecul Subsectiunea I Consideratii generale 1449. Precizari prealabile. in mod obignuit, cecul este considerat ca facand pate din categoria titlurilor de credit, alaturi de cambie si biletul la ordin. in realitate, cecul ar care guverneaza cambia i biletul la ordin sunt aplicabile si cecului. Ca instrument de plata, cecul creeaza posibilitatea unei persoane, care are la o banca anumite fonduri, de a efectua plafi prin intermediul acestei banci. Prin folosirea cecului platitorul evita platile in numerar. Beneficiarul cecului poate sA incaseze suma de mentionaté tn titlu, de la banca desemnata, sau sa gireze titlul pentru plata datorillor sale: Ca si cambia si biletul la ordin, cecul a facut obiectul unei legi uniforme adoptala d Conferinta de la Geneva din 1931. Romania nu a aderat nici la aceasté conventie; dal principiile legii uniforme se afld la baza reglement&rii noastre privind cecul. Intr-adevér i Legea nr. 59/1934 asupra cecului? cuprinde regulile adoptate prin conventie, cu unele completri inspirate de legea italiana a cecului®, Legea nr, 59/1934 asupra cecului a fost modificata si completata prin O.U.G, m. 3 20084, aprobaté cu completari prin Legea nr. 127/2009® apoi prin Legea nr. 76/2012° Legea nr. 187/20127. Subsectiunea a Il-a Nofiunea si caracterele cecului 1450. Definitia cecului. Legea nr. 59/1934 nu da o defini menteaza ins& elementele cecului, care pot sta la baza unei definitii (art. 1 din lege). Cecul este un inscris prin care o persoand, numita tragator, d ordin unei bancila care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o sum de bani altei persoane, numité beneficiar®. * Cu privire la réspunderea penala pentru nerespectarea reglementérii biletului la ordin, a se vets Victoria Minodora Popovici, Cu privire fa incadrarea juridic’ a faptei care consté in emiterea unui bile a de c&tre un emitent fard ca acesta s8 aiba disponibilul necesar in contul bancar, in Dreptul nr, 10/1999, p.7 sium, T. Haj, Natura juridicd a réspunderii pentru fapta de a emite bileto fa orcin fara sa existe acon necesaré in contul bancar, in Dreptul nr. 8/2000, p. 144 si urm.; Gh. Vizitiu, ingelciunea In contracte cane ciale prin folosirea biletului la ordin, In RDC nr. 10/2000, p. 166. 2M, Of. nr. 100 din 01 mai 1934. Legea a fost modificata si completata prin O.G. nr. 11/1993 (M. OF ny 20h din 23 august 1993). ‘Asupra reglementari ceculu, a se vedea P. Demetrescu, Cambia, Blot la ori. Cecul, . 183 sum 3 Conform Circularei nr, 24/1995 a Bancii Nationale a Romaniei, incep&nd cu 1 julie 1995 in locul ceil de numerar” prevazut de Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 31/1993, se va utliza ,cecul reglementat de Legea nr. 59/1934 (M. Of. nr. 148 din 1995). “M. Of, nr. 284 din 11 aprilie 2008. 5M. Of. nr. 294 din 06 mai 2009, ©M. OF. nr. 365 din 30 mai 2012. 7 M, OF. nr. 787 din 12 noiembrie 2012. ® Ase vedea: T.R. Popescu, op. cit, p. 449; O. Capatina, B. $teféinescu, op. cit., vo. Il, p. 98.URLEDE CREDIT 667 in definitie rezulté ca cecul implica, la fel ca si cambia, trei persoane: tragatorul, sibeneficiarul’. De remarcat ca in calitate de tras poate fi desemnata numai o societate bancara. ea prevede insa ca cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec, chiar dac& iinu este 0 societate bancard (art. 3 din lege). 1451. Caracterele cecului. Cecul este un titlu la ordin, complet si formal. El incorpo- 0 obligatie abstracta de a plati neconditionat ,la vedere” o suma de bani mentionata itu €a gi la cambie gi biletul la ordin, emiterea cecului este determinaté de existenta intre j'a unui raport juridic (raportul juridic fundamental). Fiind un titlu de valoare, cecul (luce efecte juridice independent de raportul juridic fundamental. Subsectiunea a Iil-a Premisele emiterii cecului 1452. Precizari prealabile. Emiterea cecului implica existenta unor permise juridice. itegii, cecul nu poate fi emis decat daca tragtorul are un disponibil la tras, iar intre i tras exist o conventie privind emiterea de cecuti (art. 3 alin. (2) din lege}. 1453. Existenta disponibilului la banca. Tragatorul poate emite cecul numai daca la banca (tras) un disponibil banesc pentru efectuarea platii de cdtre banca. Acest Disponibilul trebuie s@ existe prealabil emiterii titlului si sa aiba cel putin valoarea lui. Potrivit legii, disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bani lichid&, certa si i§ asupra céreia tragatorul are dreptul s4 dispund prin cec [art. 3 alin. (2) din lege}. " Emiterea cecului fara acoperire constituie infractiune gi se sanctioneaza in conditille 84 pct. 2 din lege®, Fapta constituie infractiunea de ingelaciune* 41454. Existenta conventiei privind emiterea cecurilor. Dreptul tragdtorului de a ite cecuri are ca temei conventia incheiata intre client si banca. AceastA conventie rezinta raportul fundamental care explica si justifica emiterea titlului de c&tre tragator. Prin conventie, banca autorizeaz& pe client (tragator) sé trag& asupra ei cecuri, igandu-se s& efectueze din disponibil platile, la ordinul tragtorului. Conventia poate fi expres sau tacit. Ea poate constitui o clauzd a contractului ind serviciul de casa pentru client sau a unui credit in numerar acordat de banca. a de cecuri fara autorizarea bancii reprezinta infractiune si se sanctioneaz& legii (art. 84 pt. 1 din lege). ibsectiunea a IV-a de valabilitate a cecului _ 1455. Precizari prealabile. Avand caracter formal, cecul trebuie sa imbrace forma sd si sé cuprinda menfiunile obligatorii prevazute de lege. 4 Asupra deosebitilor dintre cec i cambie, a se vedea |. Turcu, Cecul, in ROC nr. 1/1993, p. 42. 2Ase vedea siC. Ap. Bucs s.aV-a com. dec. nt. 207/2007, in C. Ap, Bucuresti, Culegere, |, 2007, p. 126. 2A se vedea: D. Ciuncan, Ingeléiciunea prin cecun, in Dreptul nr. 3/1994, p. 89 si urm.; T.C. Medeanu, wjonarea emiterii cecurilor f8r8 acoperire, 1n Dreptul nr. 2/2001, p. 164 si um.; C. Sima, Din nou despre infctunile prevazute de Legoa nr. 59/1934, In Dreptul nr. 4/2001, p. 131 si urm.;: T. Medeanu, B. Medeanu, ea cu cecurl prevaizutd de art. 84 din Legea nr. 59/1934, in RDC nr. 2/2004, p. 46 si urm, ‘in acest sens, ICCJ, Sectiile Unite, dec. nr. 1X/2005, in RRDA nr. 2/2006, p. 133.668 TRATAT DE DREPT COMERCIAL, ROUNL In privinta conditilor de fond, legea nu cuprinde dispozitii speciale. In consecinls, conditiile de fond cerute Pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun. 1456. Forma scrisa a cecului. Conditia formei scrise rezulté din dispozitille art. din lege, care se referd la ,textul inscrisului”. inscrisul cecului este tiparit sub forma unui formular tipizat aprobat in conditile legi Emiterea cecului const in completarea formularului de catre tragator cu menfunl cerute de lege gi semnarea inscrisului. 1457. Mentiunile obligatorii ale cecului. Cecul trebuie sa cuprinda menjiunie 4 prevazute de art. 1 si 3 din Legea nr. 59/1934. a) Denumirea de cec. Aceast4 denumire trebuie inserata In textul Inscrisului per atrage atentia asupra semnificatiei juridice a inscrisului. Legea cere ca denumirea sa exprimata in limba folosita pentru redactarea inscrisului. b) Ordinul neconditionat de a platio sum de bani. Inscrisul trebuie s4 cuprinda or Ordinul trebuie sé fie neconditionat si sé priveascd o suma de bani determin: Suma de bani trebuie mentionata in cifre cu indicarea monedei in care se face plata. Potrivit legii, in inscris nu poate fi mentionata dobanda. Orice stipulatie in ace se socoteste nescris (art. 7 din lege). ‘ c) Numele celui care trebuie sA plateasca (tras). Inscrisul trebuie sa arate pe care, in calitate de tras, va trebui s4 pl4teasca suma de bani mentionata in titlu. Asaio am aratat, calitatea de tras o poate avea numai o societate bancara. Deci, in inscris mentionata denumirea (firma) societatii bancare platitoare a cecului. d) Locul unde trebuie facut plata. Inscrisul trebuie s& indice locul unde tras face plata. In absenta unei atare mentiuni, locul platii va fi locul menfionat lang denur trasului. Daca langa denumirea trasului se mentioneaz mai multe locuri, cecul platibil la primul loc aratat. Daca in inscris nu este mentionat niciun asemenea loc, cecul este platibil la unde trasul are principalul centru de activitate. e) Data si locul emiterii cecului. inscrisul trebuie s& cuprinda ziua, luna § emiterii, precum si locul unde a fost emis cecul. Daca inscrisul nu mentioneaza locul emiterii, legea considera cd cecul a fost s la locul aratat langa numele tragatorului. f) Semnatura tragatorului. Potrivit legii trebuie s& cuprinda numele tragat respectiv numele si prenumele, in clar, ale persoanei fizice sau denumirea pe juridice ori a entitatii care se obliga. Inscrisul trebuie s& cuprinda si codul tragatorului, respectiv numéarul unic de ficare, preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale tragatorulul. Semnatura tragatorului const in semnatura olografa a persoanei fizice ave tatea de trag&tor sau, dup caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului tragat persoand fizic4, persoana juridica ori entitate care utilizeaza astfel de instrument [a alin. (2) din Legea nr. 59/1934}. nu + Ase vedea Nommele tehnice nr. 9/1994 ale Bancii Nationale a Romaniei (M. Of. nr. 119 bis din 14 iunie ? Cu privire la cazurile de incdlcare a dispozifilor legale privind data emiterii cecului, a se vedea T.C. Medeanu, Erori in tranzactile cu titluri de veloare si deficienfe in cercetarea jnfracfunlor materie, in RDC nr. 9/2004, p. 126 si urm, * Orice semndturaé a unui cec trebuie s& cuprinda, in clar, numele si prenumele persoanei denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga, precum si semnatura olografa a pet respectiv a reprezentantior legali sau a imputemiciflor persoanelor jurdice care se obliga of a repre sau imputemicitlor ator categorii de entititi care utilizeaz’ astfel de instrumente (art 11 din Legea nr. 5Din cele aratate, rezulté c& cecul nu cuprinde doua dintre mentiunile obligatorii ale ibiel. _ Astfel, legea nu cere indicarea in inscris a numelui si prenumelui beneficiarului cecului. yesoana beneficiarului, pe cand cecul fara mentiune privind persoana beneficiarului ‘considerat cec la purtator (art. 5 din lege)’. ‘Apoi, cecul nu cuprinde scadenta obligatiei de plata. Acest lucru se explica prin faptul potrivit legii, cecul este platibil ,la vedere”, adica la prezentarea titlului. De aici rezulta si Orice alta mentiune cuprinsa in inscris cu privire la scadenta este considerata esorisa. 1458. Consecintele nerespectarii cerintelor legale privind menfiunile obligatorii seste una dintre menfiunile prevazute la art. 1 din lege nu \afisocotit cec, afard de cazurile cAnd legea dispune altfel. _ Asa cum am aratat, in absenta mentiunii privind locul platii sau locul emiterii cecului, lgea ofera anumite remedii, pentru salvgardarea valabilitAtii titlului. $-a admis ca predarea filei de cec in alb, emitentul si-a dat acceptul ca beneficiarul i completeze cecul*. Emiterea unui cec cu data fals sau caruia ji lipseste elementele esentiale prevazute lege constituie infractiune gi se pedepseste in condilille art. 84 din Legea nr. 59/19343. Subsectiunea a V-a Transmiterea cecului 1459. Precizari prealabile. Intruct cecul este un titlu platibil ,la vedere”, beneficiarul ere imediat plata. Dar beneficiarul poate si sa transmita titlul catre alta persoana. in privinta modalitati transmiterii cecului, legea distinge dupa cum cecul este la ordin, purtétor sau nominativ’. | 1460. Transmiterea cecului la ordin. Potrivit legii, cecul stipulat platibil unei ; anumite persoane, cu sau fara clauza expresa ,la ordin”, este transmisibil prin gir (art. 15 "din lege). Deci, daca in inscris tragatorul |-a desemnat pe beneficiar, cecul va putea fi ‘rensmis prin gir, indiferent daca exista sau nu o mentiune expresa ,la ordin", Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat. El trebuie s& necondifionat gi integral. Pottivit legii, girul trebuie scris pe cec (pe spatele inscrisului) gi s4 fie semnat de itre girant. Girul este valabil chiar daca beneficiarul (giratarul) nu este mentionat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). Daca cecul mentioneaz& numele si prenumele beneficiarului si cuprinde clauza ,nu laordin”, cecul va fi transmisibil prin cesiune, in conditiile dreptului comun. 1461. Transmiterea cecului la purtator. Cecul poate fi stipulat platibil la purtator. El este socotit la purtator si in cazul cand s-a prevazut cA este platibil unei persoane cu ‘Ase vedea T.R. Popescu, op. cit, p. 450. 2 Tn acest sens, ICCJ, s. com., dec, nr. 5086/2005, in RRDA nr. 2/2008, p. 139. A se vedea si | 7. Medeanu, B. Medeanu, Implicafile juridice ale emiteni cecului in alb, in RDC nr. 4/2004, p. 95 gi urm.; M. Vasile, Consecintele juridice ale ceculu in ab, in RRDA nr. 2/2006, p. 117. + Art. 84 a fost modificat prin Legea nr. 187/2012. “Ase vedea O. Capating, B. Stefanescu, op. ci, vol. Il, p. 95-96.670 TTRATAT DE DREPT COMERCIAL ROMAN, mentiunea ,sau la purtator’, precum gi in cazul cand cecul nu il mentioneaza pe bene- ficiar (art. 5 din lege). in toate cazurile, cecul la purtator se transmite prin simpla tradifiune a titlulu. 1462. Transmiterea cecului nominativ. Cecul nominativ cuprinde numele benefz ciarului, precum si mentiunea ,nu la ordin” ori o expresie echivalenta. Un atare cec se transmite prin cesiune, in conditiile dreptului comun'. Subsectiunea a Vi-a Avatul cecului poate fi pentru intreaga suma ori numai pentruo fae din suma mentioneta fi in ttlu. Avalul poate fi dat de o terté persoana sau chiar de un semnatar al cecului. Nuse admite ins& avalul din partea trasului, adicd a bancii care urmeaza sa efectueze pl (art. 26 din lege). Un aval din partea trasului ar echivala cu 0 acceptare a cecului, ceed ce legea interzice (art. 4 din lege). 1464. Conditiile de forma ale avalului. Avalul se da pe cec. El se exprima prin cuvintele ,pentru aval’ ori prin expresii echivalente. Pentru a produce efecie, avalul trebuie sa fie semnat de avalist. Potrivit legii, avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa p fata cecului, afara de cazul cand semnatura este a tragatorului. a in toate cazurile, in mentiunea avalului trebuie s& se arate pentru cine este dat. [nip unei atare mentiuni, avalul se socoteste dat pentru trégator [art. 27 alin. (3) din lege}. 1465. Efectele avalului. Avalistul este tinut in acelagi mod, ca si persoana pent care a dat avalul (art. 28 din lege). Obligatia avalistului este valabila chiar daca obligatia pe care a garantat-o este nil pentru orice alt motiv decat un viciu de forma. In cazul cand avalistul a platit cecul, el dobandeste drepturile rezultand din o ‘impotriva persoanei pentru care a garantat, precum gi impotriva acelora care sunt {i fata de aceasta din urma in temeiul cecului [art. 28 alin. (3) din lege]. Subsectiunea a VIl-a Plata cecului 1466. Pozitia juridica a trasului. Intrucat cecul este platibil la vedere, adi prezentarea titlului, el nu este supus acceptarii din partea trasului, aga cum se cafe (art. 4 din lege). Orice mentiune de certificare, de vedere sau alta echivalentd, scrisa pe tity sise de tras are numai efectul confirmarii existentei disponibilului pentru plata cecului, 0 mentiune impiedica pe trgator sa retraga disponibilul tnainte de expirarea termenu prezentare a cecului la plata. Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept 1 Ase vedea T.R. Popescu, op. cit, p. 95. Pentru o opinie diferita, a se vedea O. Capatind, B. op. cit, vol. Il, p. 95-96. ‘Ase vedea si ICU, s. com., dec, nr. 2170/2005, in RRDA nr. 5/2008, p. 176.Tieior, Aceast& pozitie juridica a trasului nu afecteaza plata sumel fata de posesorul Hxilui. Intr-adevar, emiterea cecului presupune existenta unui disponibil, din care trasul plata. Din cele aratate rezulta ca, nefiind debitor de drept cambial, trasul nu raspunde pentru cecului. Potrivit legii, aceasta rspundere revine tragatorului (art. 13 din lege). 1467. Prezentarea la plata si plata cecului. Potrivit legii, cecu! este platibil la ®. Orice stipulatie contrara se socoteste nescrisa (art. 29 din lege). Deci, plata cecului ce la prezentarea de c&tre posesor a cecului la tras (banca), pentru plata. intrucat cecul este un instrument de plata, legea prevede anumite termene de pre- la plata, Cecul emis gi platibil in Romania trebuie sa fie prezentat la plata in termen de 15 zile ‘adata emiterii. in cazul nerespectarii termenului, beneficiarul pierde dreptul de regres triva girantilor si garantilor (art. 30 din lege). - Cecul emis tntr-o tara strainai si pkatibil in Romania trebuie sd fie prezentat la plata in men de 30 de zile, iar daca este emis intr-o tara din afara Europei, in termen de 70 de in toate cazurile, termenele se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii lul. in cazul in care prezentarea cecului la plata a fost impiedicata de un caz fortuit ori forla major, posesorul titlului trebuie s4 aduca, fra intarziere, la cunostinta girantului uu cezul fortuit sau de fort majora. " Prezentarea unui cec la plata se poate face tn original sau prin trunchiere (art. 32" in Legea nr. 59/1934). Prin trunchiere se infelege procedeul informatic constand in urmatoarele operatiuni: ispunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original, reprodu- ‘ea imaginii cecului original in format electronic si transmiterea informatiei electronice F cblinute catre institutia de credit platitoare. Prezentarea la plata a unui cec prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si ntarea la plata a cecului original, cu conditia ca cecul sa fi fost emis cu respectarea yma ale cecului. Potrivit art. 36 din lege, trasul care plateste un cec care poate fi girat “ele dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnatu- + girantilor. Plata efectuata de tras poate fi integrala sau partiala, posesorul cecului neputand ‘eluza o plata parfiala. Platind cecul, trasul poate cere posesorului predarea ‘inscrisului cu mentiunea chitat”. In caz de plata parfiala, trasul poate cere s& se faca pe inscris mentiunea de ceasta plata gi sa dea o chitanfa. Prin plata cecului, toti obligatii (semnatarii) cecului sunt liberatt. Potrivit legii, neprezentarea cecului pentru plata in termenele mentionate are drept consecint& pierderea dreptului de regres tmpotriva girantilor si a garantilor, daca trasul mu a facut plata (art. 30 din lege). Deci, nerespectarea termenelor de prezentare a lui la platé nu duce la pierderea dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului + Ase vedea O. Capatina, B. Stefanescu, op. cit, vol. Il, p. 94-95. ? Institutile de credit pot recurge la procedeul trunchierii numai dac& intre ele existé o conventic © prealabilé in contextul unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor la un sistem de plaii.672 TRATAT DE DREPT COMERCIAL ROMAN, plata sumei de bani mentionata tn titlu. Acest drept poate fi valorificat, in condifiile legii, cadrul termenului de prescriptie. 1468. Consecintele neplatii cecului. in privinta consecin{elor neplatii cecului exists unele deosebiri fata de reglementarea aplicabila cambiei. jin cazul in care trasul (banca) refuza plata, beneficiarul cecului nu are o acfiune directa impotriva trasului. Acest lucru se explica prin aceea cd, aga cum am aratat, trast (banca) nu este un debitor de drept cambial, ci indeplineste numai o functie de platior (solvens) pentru tragator. Refuzul de plata din partea trasului deschide calea actiunilor de regres; posesoril cecului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obi: gati de regres (art. 43 din lege)! Pentru exercitarea actiunilor de regres, legea cere ca cecul sa fi fost prezentat plata in termen util (termenul 15 zile) si refuzul de plata al trasului sa fie constatat in condifiile legii, prin intocmirea protestului de neplata. Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe insusi originalul cecului, ori pe ae plicatul acestuia. Potrivit legii, protestul poate fi inlocuit, daca posesorul consimte, printr-o decla de refuz de plata scrisa gi datata pe titlu gi semnata de tras. Protestul sau constatarea echivalenta trebuie indeplinite inaintea expirarii termenului de prezentare. Refuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se in forma electronica, de catre institutia de credit platitoare in conditiile art. 32° din lege. in cazul in care intocmirea protestului ori constatarea echivalenté nu poate fi faculd. 7 in termenele prescrise datorita unui caz fortuit ori de forta major, posesorul ‘itl trebuie s& aduca, fara intarziere, la cunostinta girantului sau acest caz [art. 51 alin. Q) din lege). Trebuie aratat ca, potrivit legii, posesorul pastreaz& drepturile sale contra trd torului, chiar daca cecul nu a fost prezentat in timp util pentru plata sau nu s-a fa protestul ori constatarea echivalenta protestului. a3 intrucdt toti cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar, posesorul cecul dobanda legala, calculata de la prezentare; cheltuielile facute cu urmarirea. Obligatul de regres care a facut plata cecului poate cere de la girantii sai: int suméa platité; dobanda legal la aceasté suma, socotita din ziua cand a platit s cheltuielile facute. impotriva pretentiilor formulate impotriva sa, debitorul poate opune aceleasi exh ca si in materia cambiei (art. 55 din lege). Actiunile de regres ale posesorului cecului impotriva girantilor, trégatorulul sa celorlalti obligati de regres se prescriu intr-un termen de 6 luni. Acest termen curge data expirarii termenului de prezentare a cecului pentru plata (art. 73 din lege). Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altoray prescriu in termen de 6 luni, calculat din ziua in care obligatul a platit cecul sau dir in care actiunea in regres a fost pornita impotriva sa. "Pentru amanunte, a se vedea P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 249 i um.Haile). Deci, posesorul cecului are deschisa si calea executérii nemijlocite a cecului, in tidllle legit (art. 54 din lege)’. Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la indemana actiunea ala si actiunea de imbogattre fard cauza, care se exercita in condifii aseméinatoare Je prevazute de lege in materia cambiei (art. 56 si 57 din lege). Subsectiunea a Vill-a Diferite feluri de cecuri _ 1469. Precizari prealabile. Legea nr. 59/1934 reglementeaz& anumite specii ale sui, stabilind unele reguli cu caracter particular. Fac parte din aceasta categorie: cecul |, cecul pktibil in cont, cecul netransmisibil, cecul de c4latorie si cecul circular’, 4470. Cecul barat. Acest cec este un inscris care cuprinde pe fata sa doua linii yalele executate de tragator ori de posesorul cecului (art. 38 din lege). " Bararea este general sau speciala. Bararea este generala cand intre cele doua linii nu se indicd nimic ori se face niiunea ,societate bancara” sau o expresie echivalent4. Acest cec cu bararea generalai poate fi plait decat unei societati bancare sau unui client al trasului (art. 39 din lege). Bararea este speciala daca Intre cele doua linii se inscrie denumirea unei societati incare. Un atare cec cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat societatii bancare rise In cec sau, daca aceasta este trasul, unui client al acestei societati bancare. ea permite ins societatii bancare indicate s4 recurgé pentru Incasare la o alta jetate bancara (art. 39 din lege). Trebuie ardtat cd bararea general poate fi transformata in barare speciala, nu si ‘ners. Stergerea liniilor inscrise se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuté. ' Trasul gi societatea bancaraé care nu respect dispozitiile legale privind acest cec pund pentru paguba cauzat pana la concurenta valorii cecului fart. 39 alin. (5) din 1471. Cecul platibil in cont. Acest cec este un inscris in care sunt inserate transversal fe fata cecului cuvintele ,,platibil fin cont’, ,numai prin virament” sau alta expresie echi- yelentd. Printr-o asemenea mentiune, tragatorul sau posesorul titlului interzice plata in “jumerar a cecului. in consecinta, trasul va efectua o operatiune de scripte (credit in cont, iament ori compensatie), care echivaleaza cu plata (art. 40 din lege). Stergerea unei atare mentiuni se socoteste ca si cand nu ar fi fost facuta. 1472. Cecul netransmi: Un cec cu clauza ,netransmisibil” nu poate fi platit t primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent (art. 41 din fege). Deci, primitorul nu poate gira cecul decat unei societati bancare pentru incasare, +} fraca aceasta s&-| poata gira mai departe. Clauza netransmisibilitatii trebuie pusa chiar de societatea bancara, la cererea cientului. * Cecul este ttlu executoriu (art. 640 C. pr. civ.). El poate fi pus In executare, fra a fi necesardi investirea ufornula executorie. ‘Ad. 54 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat prin Legea nr. 76/2012, in sensul inlocuirii ,opoziti’ fa xecutare", cu ,contestatia fa executare”. A se vedea supra nr. 1333 si 1334. Pentru alte specii de cecuri, a se vedea |. Turou, Cecul, in RDC nr. 2/1993, p. 71. 3A se vedea T. Medeanu, B. Medeanu, Cocul barat, cecul certificat si cecul avalizat — mijloace de | eenio a pagubini benefiiarior acestora, in RDC nr. 6/2004, p. 85 si urm.