Sunteți pe pagina 1din 2

TEOREME:

Oricat de puternice ar fi metodele de reprezentare, doar o multime numarabila poate fi


reprezentata finit

● Din definitie clasa R este (propietati de inchidere, minima) unica.


● Pentru orice AFN exista un AFD echivalent.
● Clasa limbajelor acceptate de AF este inchisa in raport cu operatiile de: reuniune,
concatenare, Kleene Star, complementare, intersectie (si diferenta)
● Un limbaj este regulat daca si numai daca este acceptat de un AF
● Propietati algoritmice:
- w ap Sigma*, M -> A.F., w ap L(M)
- M -> A.F., L(M) == Phsi ? (vid)
- M -> A.F., L(M) == Sigma*?
- M1, M2 -> A.F., L(M1) inclus in L(M2)?
- M1, M2 -> A.F., L(M1) == L(M2)?
● Lema de pompare: Fie L limbaj regulat infinit. Atunci exista sirurile x, y!=e, z
a.i, xy^nz ap L oricare n ap N
● Alta forma: Fie L limbaj regulat, atunci exista n dependent de L si x, y!=e, z a.i. |xy| <
n si xy^kz ap L oricare k >=0
● Un limbaj e regulat daca si numai daca e generat de o gramatica regulata
● Lema: Pentru GIC prin derivari stanga se ajunge la acelasi rezultat ca prin derivari
oarecare
● Clasa LIC este clasa L(APD)
● Lema: Oricare LIC este acceptat de un APD
● Lema: Pentru orice limbaj acceptat de un APD pot construi o GIC care sa-l genereze
● LIC sunt inchise in raport cu: reuniune, concatenare, Kleene Star
● LIC sunt inchise in raport cu intersectia si diferenta cu LR
● Intersectia dintre un LIC si un LR este LIC
● Lema de pompare (LIC): Fie G GIC, atunci exista o constanta k dependenta de G a.i.
oricare w ap L(G), |w| > k, w =uvxyz cu v!=e sau y!=e, uv^nxy^nz a L oricare n >= 0
● Limbajul a^nb^nc^n, n>=0 nu este LIC
● Limbajele LIC nu sunt inchise in raport cu intersectia si complementarea
● Propietati algoritmice:
- w ap Sigma*, G GIC, w ap L(G)?
- G GIC, L(G) == Multimea vida?
● Lema: M1 o M.T. cu banda nelimitata si M2 M.T.Standard atunci:
- daca M1 se opreste pentru w atunci si M2 se opreste
- daca M1 nu se opreste atunci nici M2 nu se opreste
● Orice functie calculabila, limbaj acceptat/decis pe o M.T, cu banda nelimitata este
calculabila respectiv acceptat/decis pe o M.T.S.
● Lema: Daca M1 M.T. cu k benzi si M2 M.T.S atunci:
- Daca M1 se agata si M2 se agata
- Daca M1 nu se opreste atunci nici M2 nu se opreste
● Orice functie calculabila/ limbaj acceptat/decis de o M.T. cu k benzi este calculabila
respectiv acceptat/decis de o M.T.S.
● Orice functie calculabila/ limbaj acceptat/decis de o M.T. cu mai multe capete de c/s
respectiv banda bidimensionala este calculabila respectiv acceptat/decis de o
M.T.S.
● Lema: Daca M1 M.T.N si M2 M.T.S:
- M1 se opreste pentru w atunci M2 se opreste pentru w
- M1 nu se opreste pentru w atunci nici M2 nu se opreste pentru w
● Orice functie calculabila/ limbaj acceptat/decis de o M.T.N. este calculabila respectiv
acceptat/decis de o M.T.S.
● Orice Limbaj Turing Decidabil este Turing Acceptat
● Complementul unui Limbaj Turing Decidabil este Turing Decidabil
● Nu orice Limbaj Turing Acceptat este Turing Decidabil
● Complementul unui T.A. nu este neaparat T.A.
● Nu pot decide pentru o M.T. si un sir w daca M.T. se opreste pentru w
● Nu pot sa decid pentru o M.T. fixata si un sir w daca M se opreste pentru w
● Un Limbaj Turing este Decidabil daca si numai daca el si complementul sau sunt
T.A.
● Un Limbaj e T.A. daca si numai daca e limbajul de iesire a unei M.T.
● Un limbaj este T.A. daca si numai daca este Turing Enumerabil/enumerat
● Un limbaj e T.A. daca si numai daca este generat de o gramatica (banuiesc ca d-aia
0)