Studiu de caz

În cadrul acestei aplicaţii ne propunem să utilizăm modelul multidimensional al datelor şi

instrumente de analiză OLAP pentru managementul activităţii de vânzare din cadrul firmei S.C.
Componente de Asamblare S.A, firmă ce produce şi comercializează componente de asamblare
în special pentru industria auto . Într-o primă fază s-a creat o bază de date ce permite
gestionarea informaţiilor primare ce se folosesc în cadrul activităţii de vânzare din cadrul firmei.
Pe baza acestei baze de date s-a creat ulteror un depozit de date ce permite modelarea şi
vizualizare datelor în dimensiuni multiple şi care reprezintă sursa de date pentru o analiză
OLAP. Analiză cu ajutorul cubului OLAP, permite managerilor firmei de a lua cele mai bune
decizii pentru sporirea vânzărilor de componente. Înstrumentul soft utilizat a fost utilitarul
Microsoft Access.
Realizarea aplicaţiei cuprinde mai mulţi paşi şi anume:
1. Crearea bazei de date în Microsoft Access
În scopul creării bazei de date s-au folosit următoarele tabele:

PRODUS(codprodus, denprodus, um, preţ)

SOCIETATECLIENT (codclient, denclient, codfiscal, adresă, email, tel)
ANGAJAT (marcaangajat, nume, prenume, dep, comision)
VÂNZARE (codvânz, codfactura, marcaangajat)
FACTURĂ (codfactură, rândfactură, datavânz, angajat)
RÂNDFACTURĂ (nrrândfactură, produs, cant)

unde codprodus, codclient, marcaangajat, codvânz, codfactură, nrrândfactură reprezintă chei

primare.
Modul de legătură între tabele se urmăreşte pe ecranul 1:
 2. Crearea modelul multidimensional al datelor (depozitul de date)

Având drept sursă baza de date creată anterior, s-a construit depozitul de date, ce permite
modelarea şi vizualizarea datelor în dimensiuni multiple. Modelul este definit prin dimensiuni şi
fapte.
În acest caz, dimensiunile luate în considerare sunt:
1. Dangajat – ce caracterizează persoana care se ocupă de un anumit contract;
2. Dprodus – care descrie produsele ce sunt comercializate;
3. Dsocietateclient – prezintă atribute legate de clienţii firmei;
4. Timp – ce poate avea două nivele de ierarhizare lună şi an.
Fiecare dimensiune are un tabel asociat numit tabel dimensiune.
Faptele au de asemenea un tabel asociat reprezentat în acest caz de tabelul Situaţievânzări.
Faptele sunt valori numerice care reprezintă subiectul analizei noastre viitoare. Ele sunt implicit
definite prin combinaţia elementelor dimensiunilor. Măsurile considerate în cazul nostru sunt:
valoare vânzări şi valoare comision.
Tabelul fapte conţine, de asemenea, coduri de legătură cu tabelele dimensiune: codvânz,
codfactură, marcaangajat, codprodus.
Legătura dintre tabelele dimensiune şi tabela fapte este o structură de tip stea. Ea conţine
tabelul central care este tabelul de fapte, cu un volum mare de date şi o mulţime de tabele
dimensiune dispuse în jurul lui.Modelul pentru problema de management a activităţii de
vânzare în cadrul firmei S.C. Organe de Asamblare S.A. este următorul (ecranul 3)
3. Analiza modelului multidimensional prin operaţii OLAP
Modelul construit este quadruplu, el permiţând analize penru diferite combinaţii ale
acestor dimensiuni, precum şi obţinerea de vizualizări ale datelor existente sau calculate.
S-au realizat o serie de analize în cadrul Microsoft Access cu ajutorul cubului OLAP,
analize specifice managementului activităţii de vânzare în cadrul unei firme
Spre exemplu dacă managerul de pe un anumit nivel ierarhic din cadrul firmei este
interesat de performanţele angajaţilor săi, atunci el va realiza o analiză ce arată valoarea
vânzărilor efectuată de un anumit angajat, structurată pe produse şi pe firmele cărora le-a
vândut aceste produse. În ecranul 3 se poate urmări acest lucru.
 Dimensiunile selectate sunt codprod şi codsocietate, iar ca filtru (o altă dimensiune)
marcaangajatului. Faptele reprezintă în acest caz valoarea vânzărilor.
O astfel de analiză se poate realiza pentru fiecare angajat în parte. Comparând
rezultatele se poate evidenţia care sunt angajaţii cu cele mai bune performanţe, respectiv cele
mai slabe şi şi lua în consecinţă măsurile de rigoare (recompensa celor mai buni sau penalizarea
celor mai slabi).
Dacă privim această analiză din punctul de vedere al angajatului, acesta ar putea fi
interesat de identificarea acelor produse a căror vânzare îi aduc cele mai mari comisioane.
Astfel, se poate realiza pentru fiecare produs o analiză care să arate valoarea comisionale
obţinute de toţi agenţii de la fiecare societate, ca în ecranul 4:
Marcaangajat şi codsocietate reprezintă dimensiuni, codprodus – dimensiune filtru, iar
valoarea comisionului faptele.
 Managerii ce lucrează pe vânzări sunt direct interesaţi de valoarea totală a vânzărilor,
pentru a vedea care este evoluţia firmei (recompunere dimensiunea timp –roll-up). În exemplul
următor s-a realizat un tablou complet al vânzărilor, în funcţie de produs şi de societatea care a
achiziţionat acele produse:

Codsocietate, codprodus şi datavânz reprezintă cele trei dimensiuni, iar valvanz, faptele.
 Managerul poate fi interesat nu numai de valoarea vânzărilor în general, ci de valoarea
vânzărilor într-o anumită perioadă (descompunerea dimensiunea timp pe nivele ierarhice – roll
down). Astfel în exemplul următor, s-a evidenţiat care este situaţia vânzărilor pe anul 2008:

Pentru a realiza această analiză s-a procedat ca şi în exemplul precedent, numai că s- a

folosit ca filtru data, iar anul ales a fost 2008.
Un manager trebuie să ştie care sunt vânzările pe fiecare produs în parte, pentru a
putea decide a mări sau micşora producţia dintr-un anumit produs. În acest sens, s-a realizat o
analiză OLAP în care putem observa pentru fiecare produs în parte care au fost vânzările,
structurate pe societăţile cliente şi agenţii ce au realizat respectivele vânzări. Dimensiunile luate
în calcul au fost: codprodus, codsocietate, respectiv codprodus – filtru, iar faptele – valoarea
vânzărilor.