Două tipuri principale de decalaj de analiză a decalajului.

Analiza decalajului (analiza GAP).

Ce este analiza decalajului sau analiza decalajului
Două tipuri principale de decalaj de analiză a decalajului.
Analiza decalajului (analiza GAP).

Ce este analiza decalajului sau analiza decalajului Analytics în afaceri are diferite forme care
sunt aplicabile anumitor domenii.
Metodologia de calcul este bine dezvoltată, iar pentru anumite tipuri de calcule greșite ale
eficienței întreprinderii, există tipuri optime de evaluare.
Când vine vorba de prezicerea impactului diferiților factori asupra profitabilității unei
întreprinderi și a probabilității de a atinge obiectivul indicatori financiari, una dintre cele mai
frecvente și aplicate este analiza GAP.
Principiul tehnicii gap
Tehnica de analiză GAP presupune că există sau se formează un decalaj strategic între
nivelurile așteptate și cele reale în anumiți parametri ai funcționării întreprinderii. Ca indicator
optimist, se stabilește un obiectiv strategic, pe care conducerea organizației dorește să-l atingă
atunci când face afaceri. Indicatorii efectivi sunt înțeleși ca succesele efective ale întreprinderii în
direcția analizată, domeniul de activitate.
Trebuie avut în vedere că ne referim la un nivel stabil atins cu politica actuală de
funcționare, și nu la indicatori de vârf care depind de factori aleatori. Figurat vorbind, metoda
analizei GAP este un „atac” care vizează eliminarea discrepanței (decalajului) care există între
rezultatele dorite și cele reale ale întreprinderii.
Esența metodei decalajului pe un exemplu specific
Analiștii de afaceri au adesea probleme atunci când li se cere să efectueze o analiză GAP.
Exemplul de utilizare a metodei gap pentru instituțiile de creditare este foarte ilustrativ și
suficient de ușor de înțeles. De obicei, impactul unei ajustări a ratei asupra marjei de dobândă
rezultată, cunoscută și sub denumirea de NII (venit net din dobânzi), este cuantificat pe termen
scurt. Ca parte a analizei GAP, acesta poate fi reprezentat ca diferența dintre „Venituri din
dobânzi” și „Cheltuieli cu dobânzi”.
GAP = RSA - RSL,
unde RSA se referă la active care sunt sensibile la modificările ratei dobânzii de pe piață,
iar RSL se referă la pasive.
GAP este exprimat în valori absolute - unități valutare.
RSA-urile includ:
 de ieșire ;
 împrumuturi, în condițiile de emitere a cărora este prevăzută o revizuire a ratei
dobânzii;
 titluri de valoare pe termen scurt;
 împrumuturi acordate la dobândă „floating”.
RSL-urile includ:
 contracte de depozit cu posibilitatea de revizuire a ratei;
 titluri de valoare cu rată variabilă;
 IBC de intrare;
 depozite cu dobândă flotantă.

 Ce înseamnă valoarea GAP rezultată?
După cum puteți vedea din exemplul de mai sus, analiza GAP a băncii presupune
obținerea unei diferențe cantitative între active și pasive. Valoarea rezultată poate fi pozitivă,
neutră sau negativă. Vă rugăm să rețineți că un scor pozitiv nu este o garanție de succes. Cadrul
arată că este mai sensibil la rata dobânzii decât pasivele.
Dacă valoarea este mai mare decât 0, atunci în timpul creșterii ratelor dobânzilor,
compania va primi venituri suplimentare, în caz contrar, marja dobânzii va scădea. Cu un GAP
negativ, banca are un stoc mai mare de pasive decât active, care sunt foarte sensibile la curs. În
consecință, o creștere a indicatorului mediu de piață duce la o scădere a VAN, iar o scădere a
ratei va marca o creștere a profitabilității. Cazul în care GAP este egal cu zero este pur ipotetic și
înseamnă că modificările ratelor dobânzilor de pe piață nu afectează VAN.

la sistemul de reglementare al întreprinderii

Atunci când analiștii stabilesc un GAP pozitiv, managerul ar trebui să crească volumul
activelor pe termen lung cu o rată fixă a dobânzii. În paralel, managerul este obligat să mărească
portofoliul de datorii pe termen scurt cu un răspuns ridicat la interesul pieței. Această strategie vă
permite să obțineți mai mult pe contracte profitabile și să pierdeți mai puțin din datorii.
Când GAP capătă o valoare mai putin de zero, măsurile de atenuare a impactului
volatilității ratei dobânzii pe piață ar trebui să fie de altă natură. Sunt ușor de definit prin analogie
cu acțiunile pentru un GAP pozitiv. Atunci când tehnica gap-ului arată o valoare apropiată de
zero pentru portofoliu, merită să acordați mai multă atenție schimbărilor sezoniere în
comportamentul bazei de clienți și, pe baza previziunii, să vă pregătiți să nivelați factorul
destabilizator.
Subtilitățile aplicării tehnicii gap în practică
Alegerea răspunsurilor băncilor în funcție de situația pieței nu este singurul caz în care se
aplică analiza GAP. Există destul de multe cerințe funcționale pentru sistem în proiectele reale,
cu toate acestea, nivelul de influență a ratei dobânzii asupra elementelor individuale ale activelor
și pasivelor nu este uniform. Unii dintre ei reacționează la schimbările pieței mai puternic, alții
mai puțin.
O direcție importantă este utilizarea analizei GAP pentru a evalua rezultatele
modificărilor anterioare și formarea unei baze de date statistice unice. În viitor, acest lucru va
face posibilă evidențierea celor mai eficiente pârghii de influență asupra sistemului și creșterea
recomandărilor departamentului analitic pentru managementul întreprinderii.
Având în vedere toate cele de mai sus, pot fi identificate următoarele principii cheie de
reglementare:
1. Menținerea unui portofoliu diversificat pe sectoare, termeni și tarife. Pentru a face
acest lucru, colectați numărul maxim hârtii valoroaseși contracte de împrumut
ușor de comercializat.
2. Crearea de planuri speciale pentru operațiuni cu fiecare categorie de pasive și
active, cu diferite situatiiîntr-un anumit segment de afaceri.
3. O verificare detaliată a poziției pe piață. Nu întotdeauna o schimbare a tendinței
de mișcare a ratelor este începutul unei schimbări ciclice pe piață. Poate fi o mică
ajustare, iar o reacție de panică va duce la o pierdere de profit și va agrava
dezechilibrele existente.
 Adesea, atunci când își stabilesc obiective strategice, oamenii sunt confuzi de un decalaj
serios între ceea ce „visează” și ceea ce sunt cu adevărat. A lua prea în serios un astfel de decalaj
duce la „pământenism” atunci când alegeți obiectivele și la incertitudine în atingerea lor. Cu
ajutorul analizei decalajului, puteți găsi o cale de la starea curentă la cea dorită.
Luați în considerare una dintre cele mai eficiente metode analiza strategica- analiza
decalajului sau analiza GAP ( cuvânt englezesc„gar” înseamnă „decalaj”). Cu acesta, puteți
organiza căutarea pașilor pentru atingerea unui anumit obiectiv.
Cum se aplică această metodă de analiză la problema creșterii vânzărilor? Dacă ca
obiectiv strategic compania a ales acest parametru, apoi realizarea lui poate fi abordată în diferite
moduri:
 Pe de o parte, în volumul actual al pieței, ne putem crește vânzările prin
interceptarea vânzărilor de la concurenți. Nu trebuie să uităm că concurenții
pretind în același mod cota de piață a companiei dvs. și trebuie să vă protejați de
ei.
 Pe de altă parte, poate că există încă un grup mare de consumatori care nu sunt
acoperiți de bunurile/serviciile noastre. Dacă presupunem că toți consumatorii
posibili au folosit bunurile/serviciile produse de compania noastră și de
concurenți, atunci volumul total al vânzărilor se numește potențialul absolut al
pieței și poate fi luat drept „super scop”.
Enumerăm principalele motive care ne împiedică să acoperim întreaga piață potențială:
 În primul rând, există grupuri de consumatori care nu sunt mulțumiți de produsele
existente, întrucât nu au anumite funcții. Așa că poate că oamenii nu beau cafea pentru că
au hipertensiune arterială din cauza cofeinei pe care o conține. În acest caz, puteți extinde
gama de produse eliberând, de exemplu, cafea decofeinizată.
 În al doilea rând, multe bunuri nu ajung la consumatori, deoarece pur și simplu nu le pot
achiziționa la momentul potrivit din cauza deficiențelor din rețeaua de distribuție
(programul de livrare nu este păstrat, produsele nu sunt comandate la timp). În acest caz,
este necesar să ne gândim cum să organizați corect vânzarea mărfurilor.
 În al treilea rând, mulți consumatori nu știu cum să folosească cel mai bine produsul.
Apoi, sarcina noastră este să indicăm o astfel de cale (vezi reclama Orbit: „Ia două
tampoane de gumă de mestecat”).

Ceea ce am făcut mai sus este analiza decalajului:

 Am examinat situația actuală - acesta este volumul de produse pe care compania
noastră le vinde acum.
 Am definit un „super-obiectiv” - satisfacerea tuturor cererii ipotetice de pe piață.
 Am ales criteriul după care am considerat calea dintre starea actuală și cea dorită -
am analizat motivele nevânzării mărfurilor.
 Am identificat un set de acțiuni de dorit - protejarea poziției actuale, captarea
cotei de piață a altcuiva, lansarea unei game suplimentare de produse,
îmbunătățirea rețelei de distribuție, stimularea utilizării produsului. Astfel, ne-am
propus teme strategice în cadrul cărora se pot căuta soluții concrete.
Luați, de exemplu, efectuarea unei analize a decalajului pentru o companie farmaceutică.
Pentru a face acest lucru, vom folosi analiza decalajului pentru a găsi soluții strategice folosind
următorul tabel de analiză a decalajelor.
 Pași pentru efectuarea unei analize a decalajului
Analiza decalajului include următorii pași.
1. Determinarea valorii curente. Analiza decalajului începe cu o prognoză a stării
companiei pentru perioada planificată folosind metoda evaluărilor experților sau
folosind metode predictive matematice. Această etapă vă permite să evaluați ce
poziție ar putea ocupa compania dvs., să calculați totul beneficii posibile pe care a
primit-o ca urmare a luării unor decizii.
2. Determinarea valorii maxime disponibile. În procesul de evaluare a decalajului
existent, este necesar să aflăm dacă acesta poate fi acoperit deloc? Dacă decalajul
este prea mare pentru a acoperi propriile resurse, este înțelept fie să reevaluați
viitorul dorit, fie să-l descompuneți în mai multe etape de tranziție, fie să extindeți
procesul pe o perioadă mai lungă de timp.
3. Alegerea criteriului după care va avea loc revizuirea. În cadrul acestei etape, este
necesară defalcarea generală în componente corespunzătoare fiecărei domenii
semnificative de activitate funcționale, sectoriale, teritoriale și de altă natură,
pentru care se va efectua ulterior planificarea.
În această defalcare, seturi de nevoi sunt identificate și grupate în categorii majore.
Astfel, fiecare secțiune de planificare este un grup de nevoi care are un impact asupra reducerii
decalajului dintre prezent și viitor. Printre grupurile de nevoi posibile se pot număra: informație,
comunicare, marketing financiar, administrativ, tehnic etc.
 4. Un set de planuri (inițiative) de realizat. Sursele pot fi angajați ai diverselor
servicii, canale de distribuție, concurenți, agenții guvernamentale. Sursele bazate
pe piață identifică oportunitățile pe baza dorințelor și nevoilor consumatorilor.
Sursele concentrate pe cercetare și dezvoltare identifică oportunități de a crea noi
produse pe baza cercetare fundamentală. În același timp, metodele de generare a
ideilor pot include „ brainstorming”, sondaje, chestionare etc.
Exemplu: efectuarea unei analize a decalajului pentru compania Moscow Confectioner.
Vom folosi metoda analizei decalajului pentru a dezvolta o strategie de captare a pieței pentru
companie. Să presupunem că din 12 milioane de oameni care locuiesc la Moscova, 75% sunt
consumatori potențiali ai produselor companiei (cu excepția copiilor mici, diabetici și a
persoanelor care au grijă de sănătatea lor), iar dimensiunea potențială a pieței este de 9 trilioane.
freca.
În consecință, presupunem că fiecare consumator poate cumpăra produse de cofetărie
pentru 1000 de ruble pe an. În consecință, avem potențial lipsă de 3988 de miliarde de ruble. sau
ne lipsesc 8940 de milioane de consumatori. Pentru a vă crește cota de piață, trebuie să vă
concentrați pe mai multe domenii și să desfășurați o serie de activități.
Un exemplu de dezvoltare a unei strategii pentru compania Moscow Confectioner, bazată
pe rezultatele unei analize a decalajului
Analiza GAP, sau analiza decalajului, care este utilizată pe scară largă ca metoda
eficienta analiza strategică poate fi folosită și pentru a diagnostica problemele unei firme.
Esența metodei este de a studia problema, care se manifestă ca un decalaj (din engleză.
decalaj- un decalaj, decalaj) care apare în timpul implementării planului de schimbare, între acei
indicatori și rezultate care au fost planificate a fi atinse și ceea ce s-a întâmplat în realitate.
Motivele acestui decalaj pot fi foarte diferite. Astfel, un cercetător american L.
Alexandru, după ce a studiat 93 de organizații pentru a determina care probleme creează cel mai
adesea un decalaj între planurile de schimbare și implementarea lor efectivă, a identificat
următoarele drept cele mai comune:
- implementarea schimbării a durat mult mai mult decât era planificat inițial;
- în procesul de implementare a schimbării au apărut probleme serioase care nu au
fost prevăzute sau analizate anterior;
- coordonarea activității șefilor sarcinilor separate de schimbare nu a fost suficient
de eficientă;
- în timpul implementării schimbărilor au apărut amenințări de criză, care au
necesitat deturnarea tuturor forțelor și capacităților pentru a le depăși;
- aptitudinile și abilitățile lucrătorilor implicați în schimbare s-au dovedit a fi
insuficiente;
- nivelul de pregătire și înțelegere a intenției schimbării nu a îndeplinit cerințele;
- factorii necontrolați au afectat negativ implementarea modificărilor

Mediul extern(de exemplu, schimbări competitive, economice, politice și alte motive).

Sarcina utilizării metodei este de a anticipa situațiile care dau naștere unor astfel de
lacune în avans, mai degrabă decât de a experimenta mai târziu dezamăgirea generată de
eșecurile în implementarea schimbărilor. Astfel, cu ajutorul analizei GAP, se poate găsi calea
optimă de la starea actuală la cea dorită și se identifică constrângerile impuse, printre altele, de
starea proceselor, funcțiilor și structurilor organizaționale.
 Folosind exemplul unei probleme de marketing, să luăm în considerare modul în care
acest tip de analiză poate fi folosit pentru a studia și rezolva problemele de vânzări și ce
concluzii se pot trage în acest sens pentru a diagnostica dificultățile și problemele pe care
managerii sunt susceptibili să le întâmpine în implementarea schimbărilor. .
Provocarea este de a alege cea mai bună alternativă pentru schimbările care vor sta la
baza strategiei firmei de creștere a vânzărilor. În același timp, rămâne de răspuns întrebarea, care
strategie este de preferat: creșterea vânzărilor prin extinderea pieței sau prin captarea cotei de
piață? Dacă compania a ales ca obiectiv strategic acest parametru (creșterea vânzărilor), atunci se
pot folosi două opțiuni pentru a-l atinge.
În primul rând, în volumul actual al pieței, puteți crește vânzările prin interceptarea unei
părți din volumul vânzărilor de la concurenți. Dar nu trebuie să uităm că concurenții în același
mod pretind că își măresc cota de piață și trebuie să fie protejați de.
În al doilea rând, poate că există un grup mare de consumatori care nu sunt acoperiți de
bunurile sau serviciile oferite de firmă. Dacă pornim de la faptul că toți consumatorii posibili au
folosit bunurile sau serviciile produse de companie și concurenții săi, atunci volumul total al
vânzărilor se numește potențialul absolut al pieței și poate fi considerat ca un fel de misiune.
Obstacolele în calea implementării planului de acoperire a întregii piețe potențiale pot fi
următoarele circumstanțe.
1. Prezența unor grupuri de consumatori care nu sunt mulțumiți de produsele existente ca
neavând anumite funcții. În acest caz, diferențierea produsului, extinderea liniei de produse poate
ajuta.
2. Dificultate în accesul consumatorilor la bunuri, întrucât nu le găsesc la momentul
potrivit din cauza neajunsurilor din rețeaua de distribuție (nu se ține programul de livrare,
produsele nu sunt comandate la timp etc.).
3. Conștientizarea insuficientă a consumatorilor cu privire la toate posibilitățile
importante de utilizare a produsului (acest neajuns este adesea eliminat prin publicitate).
Descrierea de mai sus este analiza GAP, care arată că aceste circumstanțe sunt foarte
probabil să provoace un decalaj între indicatorii așteptați, planificați ai rezultatelor modificărilor
și starea reală a lucrurilor după finalizarea modificărilor. În cazul generalizat, analiza GAP
include următorii pași.
1. Determinarea valorii curente. Analiza începe cu o prognoză a stării de fapt în
companie pentru perioada planificată folosind metodele pe care le-am discutat în acest capitol
(analiza SWOT este deosebit de utilă aici). Această etapă vă permite să evaluați ce poziție ar
putea ocupa firma studiată; calcula toate beneficiile posibile pe care le va primi ca urmare a
efectuării anumitor modificări.
2. Determinarea valorii maxime disponibile. În procesul de evaluare a decalajului
existent, este necesar să se afle dacă acesta poate fi depășit în principiu pe baza tehnologiei și
practicii de management existente. Dacă decalajul este prea mare și nu poate fi depășit singur,
atunci este recomandabil să revizuiți planul de schimbare ales, fie să îl împărțiți în mai multe
etape, fiecare dintre acestea oferind îmbunătățiri incrementale (incrementalism), fie să extindeți
procesul de schimbare pe o perioadă mai lungă. perioada de timp.
3. Definirea unui criteriu care va fi utilizat ulterior pentru analiză. Pentru a face
acest lucru, este necesar să se descompună decalajul general în componente corespunzătoare
individuale funcționale, sectoriale, teritoriale etc. direcţii de activitate, care ulterior vor fi puncte
de referinţă pentru planificare. Ca urmare a acestei descompunere, se identifică și se grupează un
set de nevoi în principalele categorii, iar fiecare secțiune a planului strategic este un grup de
nevoi de dezvoltare ale părților individuale și ale domeniilor de funcționare ale organizației (în
special, informare, comunicare, financiar, marketing, administrativ, tehnic și alte aspecte ale
activității).
4. Un set de planuri pentru atingerea obiectivelor de schimbare. În planificare pot fi
implicați o varietate de părți interesate interne și externe ale organizației: ea manageri cheie,
directori, angajati ai diverselor servicii, distribuitori, furnizori, agentii guvernamentale etc. Acest
lucru poate avea ca rezultat un domeniu foarte larg: părțile interesate orientate spre piață
identifică oportunități pe baza dorințelor și nevoilor consumatorilor; Părțile interesate orientate
spre cercetare și dezvoltare identifică oportunități de a crea produse noi bazate pe cercetarea
fundamentală.
Consultați un exemplu de dezvoltare a unei strategii pentru compania Moscow
Confectioner, bazată pe rezultatele unei analize a decalajelor (Tabelul 3.2). Implementarea
acestei strategii presupune o serie de schimbări. Aici sunt ambele probleme „grele”, de exemplu,
echiparea atelierelor echipament modern, și „soft”, de exemplu, dezvoltarea personalului
companiei. În consecință, nivelul de incertitudine în planificare va fi diferit, la fel ca și
amploarea decalajului.
Tabelul 3.2. Dezvoltarea unei strategii pentru compania „Moscow Confectioner” pe
baza analizei GAR (conform A. M. Gershun)
 Desigur, dacă eforturile managementului din planul strategic sunt îndreptate către
implementarea acestor sarcini (vezi Tabelul 3.2), atunci este posibil să se minimizeze decalajul
strategic în avans și să facă întreaga gamă de schimbări mai eficiente, mai puțin costisitoare. .
Având în vedere acest scop, analiza GAP poate fi interpretată ca o schemă de îmbunătățire
organizațională, precum și o metodă de evaluare a stării firmei în ceea ce privește adecvarea
acesteia pentru implementarea acestor îmbunătățiri. În cazuri simple, este suficient să se dezvolte
o succesiune de acțiuni, în cazuri mai complexe, va fi necesară implicarea consultanților interni
și externi, testarea soluțiilor, formularul echipe de proiect, analiza diferite opțiuni etc., i.e.
efectuează o gamă largă de lucrări de diagnostic și management.
Metodele prezentate pentru diagnosticarea problemelor organizaționale sunt în același
timp metode de management al schimbării, deoarece vă permit să identificați problemele și să
determinați gama de sarcini pentru schimbările viitoare. Pe de altă parte, vă permit să determinați
direcția de acțiune a conducerii de vârf a companiei pentru a dezvolta capacitățile strategice ale
organizației și, în final, vă permit să determinați ce schimbări sunt în puterea managerilor și a
organizației ca un întreg, și care nu sunt, și astfel preveniți risipa de resurse și eforturi.încercarea
de a atinge obiective nerealiste. Desigur diverse metode sunt inegale pentru diagnosticarea
anumitor caracteristici ale firmei si a posibilitatilor de schimbare. Unele dintre ele pot fi folosite
cu mai mult succes în rezolvarea problemelor de diagnostic dintr-o anumită clasă, în timp ce
altele pot fi folosite pentru diferite probleme.
sistem de tranzacționare swing
O zi bună, cititori ai blogului de tranzacționare. Decalaj, sau un decalaj de preț, sau o
fereastră (în analiza sfeșnicului) după cum doriți, în funcție de locul în care apare pe trend,
conține informații diferite pentru comerciantul swing. Vă poate indica începutul unei noi mișcări
puternice a prețului acțiunilor, dacă tendința va continua sau se va inversa. Un conținut de
informații atât de ridicat pe care îl poartă decalajul îl face un element grafic valoros.
Pe această pagină, vom analiza ce este un decalaj, cum să analizăm un decalaj și, cel mai
important, vă voi spune care lacune sunt formate de comercianții profesioniști și care de
începători.
Ce este un decalaj?
Acesta este un decalaj de preț pe un grafic în care nu a fost tranzacționat. Poate apărea în
orice interval de timp, dar noi, ca comercianți swing, îl preferăm pe cel zilnic.
Un decalaj pe un grafic zilnic apare atunci când un titlu se deschide deasupra maximului
(sau sub cel mai scăzut) din ziua precedentă. De ce se întâmplă asta? Pentru că vânzătorii sau
cumpărătorii plasează comenzi de cumpărare sau de vânzare în vrac înainte de deschiderea
pieței. De regulă, acest lucru se întâmplă atunci când apar știri importante. Luați în considerare
un exemplu:
AOL înainte de lansarea raportului de câștiguri (castigurile) a avut un maxim al zilei la
27,96 USD. Raportul lor a depășit așteptările și a făcut furori în rândul investitorilor. Ordinele de
cumpărare au început să fie plasate înainte de deschiderea sesiunii de tranzacționare. A doua zi,
AOL a deschis la 28,19 USD și s-a mutat în sus. Rezultatul a fost o diferență de preț de 23 de
puncte, unde nu au existat oferte. Acesta este decalajul.
Umplerea golurilor
Uneori auzim o expresie precum „gap umplut” sau „gap umplut”. Despre ce este vorba?
Când o acțiune se tranzacționează în decalajul de preț anterior, spunem că decalajul s-a
umplut. Vezi un exemplu:
Timp de peste un an, decalajul de preț a servit drept nivel de rezistență până când a fost
spart. Apoi golul a început să se umple rapid.
În analiza sfeșnicului, decalajele de preț sunt numite ferestre. Când golul se umple,
japonezii spun „fereastra se închide”.
Unii comercianți spun că golurile se umplu întotdeauna. Alții neagă. Nu cred ca merita
discutat acest subiect. Vreau doar să spun: există diferențe de preț care se umplu pe o perioadă
lungă de timp, precum și cele care nu se umplu de ani de zile. Poate că acesta din urmă are
nevoie de mai mult timp? Nu este atât de important.
 Tipuri de goluri
În funcție de locul în care apar diferențele de preț pe grafic, există 3 tipuri de diferențe:
1. decalaj decalaj- apare atunci cand pretul paraseste zona de consolidare sau ca finalizarea
unui model grafic. Format din comercianți profesioniști.
2. Gap de spart- apare după o mișcare puternică a prețului, de regulă, între lumânări cu
intervale mari și indică puterea tendinței. Denumită și măsurare. Indică o continuare a
tendinței.
3. Gap din zbor- apare in directie tendinta principalași vorbește despre valul final de
cumpărări/vânzări înainte ca tendința să se schimbe. Format din comercianți începători.

Analiza decalajului: comercianți profesioniști și începători

Am ajuns la subiectul principal de discuție. Când apare o diferență de preț, este important
să înțelegem cine a creat-o. Dacă comercianții profesioniști sunt în spate, atunci poți fi sigur că
tendința va continua. Dacă a fost format din comercianți începători, atunci cel mai probabil
tendința se apropie de o inversare.
În primul rând, amintiți-vă un lucru. Profesioniștii cumpără după ce valul de vânzare a
fost finalizat și vând când valul de cumpărare a trecut. Adică, aceasta este faza inițială a tendinței
după o inversare sau o defalcare a nivelului.
Comercianții începători fac exact invers. Când prețul a crescut de câteva zile, temându-se
că au ratat o ocazie bună, încep să cumpere. În acest moment, comercianții profesioniști vând
deja.
Iată un exemplu de decalaj format de comercianții începători:
După cum puteți vedea, emoțiile domină aici - nu cei mai buni prieteni ai unui
comerciant. Cumpărările se fac după câteva zile de creștere la rând la sfârșitul unui trend
ascendent.
Iată un exemplu invers:
Al doilea decalaj de preț a apărut la începutul trendului și a fost imediat urmat de o
creștere rapidă a prețului acțiunilor.
Acum să luăm regulile:
 Când vedeți un decalaj care a apărut la începutul unui trend, după un val de
vânzări sau când un extremum anterior este rupt, atunci așteptați-vă la o creștere
rapidă a prețului.
 Dacă apare un decalaj după o tendință lungă, acesta semnalează sfârșitul tendinței.
Decalaj este un indicator excelent al direcției de mișcare a prețurilor. Ne oferă mari
oportunități, precum comercianții swing: ei indică apariția tendințelor și atingerea extremelor. Și
se bazează pe psihologia diferiților comercianți. Blog de tranzacționare multumesc pentru
atentie. Lăsați comentarii despre decalajul și analiza acestuia. Comerț inteligent!
Strategia de dezvoltare a companiei este determinată de sistemul de obiective pentru
dezvoltarea acesteia. Strategiile dezvoltate având în vedere aceste obiective sunt puse în practică
printr-un set de proiecte de investitii bazat pe inovare.
Pentru a înțelege structura acestor inovații, este recomandabil să folosiți așa-numita
analiză a decalajului sau analiza decalajului (din engleză. decalaj- gol). Analiza decalaj este
utilizat în cazurile în care rezultatele curente ale companiei diferă de cele planificate (Fig. 1).
Poza 1. Analiza decalajului companiei
 După analiză, se elaborează un plan de acțiune pentru a reduce decalajul. Astfel
obiectivul Analiza decalaj– determinați dacă există un decalaj între obiective și capacități și, dacă
da, cum să îl „umpleți”.
Aplicarea unei analize a decalajelor înseamnă:
- determinarea interesului societatii, exprimat in termeni de planificare strategica;
– clarificarea oportunităților reale în ceea ce privește starea actuală a mediului și starea
viitoare așteptată;
- determinarea indicatorilor specifici ai planului strategic;
- stabilirea diferentei intre indicatorii planului strategic si oportunitatile dictate de situatia
reala a companiei;
– dezvoltarea programelor necesare pentru a umple golul.
Următoarele opțiuni sunt posibile Analiza decalaj:
1. determinarea discrepanțelor în indicatorii de vânzări ai companiei cu indicatorii medii
ai industriei sau liderului industriei;
2. determinarea discrepanțelor în timpul dezvoltării produsului;
3. determinarea discrepanțelor în costul produsului cu parametrii medii din industrie sau
parametrii lideri;
4. determinarea discrepanțelor în calitatea produsului.
Daca interesul strategic al firmei este reprezentat de mai multi parametri in acelasi timp,
se foloseste o vedere extinsa a analizei gap-ului, care presupune evaluarea simultana a
activitatilor din mai multe domenii strategice.
1.3. Matricea BCG(matricea Boston Advisory Group). porțiune semnificativă metode
moderne analiza strategică se bazează pe construcția de matrici bidimensionale, numite
portofoliu .
Cele mai utilizate metode includ:
· Analiza SWOT;
· Matricea BCG sau VKG;
· Matricea McKinsey.

Matricea BCG este un model de tip „rata de crestere – cota de piata” si caracterizeaza
pozitia organizatiei prin pozitionare fata de toate celelalte organizatii care opereaza deja pe o
anumita piata.
Matricele BCG sunt o matrice 2 x 2 care utilizează creșterea cererii pentru produsele sau
serviciile sale (rata de creștere a pieței) și cota de piață a organizației în raport cu concurenții
majori ca principali factori de succes pentru o organizație (vezi Figura 1).
Baza matricei BCG este determinarea de către experți a ratelor viitoare de creștere și a
cotei de piață în comparație cu ponderea principalului concurent sau o comparație a diferitelor
domenii strategice de afaceri în care își desfășoară activitatea organizația.
Verticala matricei arată rata de creștere a pieței unei organizații date, iar orizontală arată
cota de piață. Matricea BCG vă permite să comparați pozițiile organizațiilor sau ale
departamentelor unei organizații, să identificați liderii de piață și să stabiliți gradul de echilibru
între aceștia.
În conformitate cu cele patru combinații, o organizație sau divizie poate ocupa patru
poziții strategice de start pe piață în ceea ce privește oportunitățile de piață și propria
competitivitate.
Orez. 1. Matricea BCG
 „Copii dificili” aceasta este poziția produselor în creștere, adică. cele care sunt în curs de
introducere pe piaţă. Această poziție se caracterizează printr-o cerere mare și o cotă de piață
mică, dar în creștere. Sunt necesare noi investiții cu risc semnificativ pentru a crește cota de
piață.
"Stele"(Star Products) – o poziție care reflectă o cerere mare și o cotă mare de piață, care
asigură generarea de resurse financiare. În același timp, consolidarea și extinderea pozițiilor vor
necesita resurse suplimentare. Vedetele tind să fie vaci de bani pe termen lung, iar acest lucru se
întâmplă dacă piața încetinește.
"Vaci de numerar" reprezintă o poziție de produse extrem de profitabile, care ocupă o
poziție de lider pe piață cu o rată de creștere redusă. Atractivitatea lor se explică prin faptul că nu
necesită investiții mari și oferă fluxuri de numerar semnificative. O astfel de zonă de afaceri
poate aduce foarte venituri mari organizatii.
„Câini”- poziția produselor nepromițătoare, care se caracterizează printr-o cerere scăzută
și o cotă mică de piață, care este în proces de reducere. Fluxurile de numerar în astfel de
organizații sunt zero sau negative.
Cea mai bună variantă a unui portofoliu echilibrat al unei organizații ar putea arăta astfel:
2-3 mărfuri - „vaci de bani”, 1-2 - „stele”, mai mulți „copii dificili” și mai mulți „câini”.
Matricea BCG este destinată unei corporații diversificate cu un număr mare de
departamente între care să optimizeze distribuția resurselor.
Matricea BCG are o serie de neajunsuri:
· nu ține cont de faptul că majoritatea întreprinderilor operează pe piețe cu rate medii de
creștere și au o cotă relativă de piață care nu este nici mică, nici mare;
Unele organizații și unități de afaceri nu pot fi atribuite niciunuia dintre grupurile propuse
în matrice, așa că nu toate organizațiile pot folosi conceptul acestuia;
· Matricea își pierde valoarea și nu poate fi folosită în absența sau reducerea ratelor de
creștere.

https://delovyelyudi.ru/ro/pants/dva-osnovnyh-vida-gep-analiza-gap-analiz-razryvov-
gap-analiz-chto-takoe-gap-analiz/