Tabloul de bord al calității

1 Definirea temei
Tabloul de bord este un instrument venit să sintetizeze informatia necesară conducerii.
Scopul metodei este de a realiza o permanentă si intensă informare a managerilor asupra modului
în care evoluează fenomenele specifice activitătilor conduse.
Noţiunea de “tablou de bord” a apărut în Franţa încă din perioada interbelică.
E. Cohen (1994) consideră că tabloul de bord compară realitatea observabilă într-o anumită
perioadă a unei întreprinderi cu oniectivele fixate anterior. Punerea in evidenţă a abaterilor pentru
indicatorii semnificativi şi analiza acestora permite identificarea derapajelor, a erorilor şi reprezintă
o condiţie prealabilă a corecţiei traiectoriei întreprinderii şi a modificării proiectelor sale –
instrument de informare şi de semnalizare.
H. Bouquin (2001) este de părere că tabloul de bord reprezintă un instrument de pilotaj.
Instrument suport în luarea deciziilor şi în previzionare, tabloul de bord reprezintă un ansamblu de
indicatori, construiţi pentru a permite gestionarilor să cunoască stadiul de evoluţie al sistemelor pe
care le pilotează şi să identifice tendinţele viitoare. Pentru a-ţi îndeplini rolul de instrument de
diagnostic şi de progres, tabloul de bord trebuie să scoată în evidenţă abaterile semnificative
I. Kerviller şi L. Kerviller (2000) spun că tabloul de bord este un instrument de dialog între
managerii diferitelor niveluri ierarhice şi un suport de apreciere obiectivă a performanţelor,
deoarece permite să se observe, în funcţie de evoluţie rezultatelor, dacă au fost luate acţiuni
corective şi dacă acestea au fost aportune. În acelaşi timp, el este un instrument de lucru, deoarece
permite autocorecţia. [1].

Tabloul de bord reprezintă un sistem de indicatori, în mărimi absolute si relative, folosit pentru
evaluarea, controlul si reglarea operativă a activitătii întreprinderii. El selectează, organizează,
consolidează şi dă expresie sinoptică principalelor elemente informationale necesare unui
conducător pentru a asigura, în mod operational, dinamica sistemului condus în concordantă cu
traiectoria trasată prin programul de activitate.
Prin intermediul tabloului de bord se stabilesc obiectivele imediate, se urmăresc si se validează
realizările fată de previziuni. Sunt prezentate, de asemenea, într-o formă precisă si rapidă
incidentele care pot pune în pericol atingerea obiectivelor propuse. Tabloul de bord constituie un
sistem de indicatori care orientează atentia responsabililor asupra punctelor cheie de urmărit în
vederea îndeplinirii obiectivelor fixate .
Oferă responsabililor decidenti posibilitatea de a comunica cu cei condusi în vederea obtinerii
informatiilor cu privire la derularea tuturor activitatilor întreprinderii, de a atrage atentia
responsabililor asupra punctelor cheie ale gestiunii în scopul ameliorării acesteia. Utilizarea
tabloului de bord oferă conducerii întreprinderii posibilitatea de a-si concentra actiunile asupra
anumitor domenii de activitate si de a fixa, pentru acestea, obiective încredintate unor centre de
responsabilitate. Pentru fiecare centru, căutarea unor indicatori performanti nu trebuie să conducă la
publicarea tardivă a tabloului de bord.
Tabloul de bord este unul dintre instrumentele de gestiune care raspunde foarte bine
fundamentarii si sustinerii deciziilor manageriale cu date complementare celor furnizate de alte
mijloace de informare. In vederea urmaririi realizarii obiectivelor la toate nivelele si categoriile de
functii, intreprinderea foloseste mai multe sisteme de informare, printre care si tabloul de bord. In
acceptiune semantica, tabloul poate fi definit ca fiind un tabel sau un grafic compus dintr-o grupare
de termeni, de simboluri, de numere etc., dispuse in siruri si coloane.
Tabloul de bord reprezinta tabloul pe care sunt fixate aparate si instrumente necesare controlului
si manevrarii unui vehicul. In plan economic, tabloul de bord este un ansamblu de indicatori si
informatii esentiale, permitand o vedere de ansamblu, decelarea perturbarilor si luarea deciziilor de
orientare a gestiunii pentru atingerea obiectivelor provenite din strategie. [1].
 Tabloul de bord reprezintă nu numai unul din instrumentele controlului de gestiune, ci şi un mod
eficient de verificare a realizării unei activităţi, cu scopul luării deciziilor necesare în timp util.
Controlul şi verificarea modului de desfăşurare a unei activităţi nu reprezintă altceva decât
otraducere a raţionalităţii economice.
Tabloul de bord este unul din instrumentele de gestiune care, alături de celelalte, răspunde foarte
bine fundamentării şi susţinerii deciziilor manageriale cu date complementare celor furnizate de alte
mijloace informaţionale. [2].
Dashboard-ul este instrumentul care livrează informaţiile esenţiale pentru menţinerea unei
afaceri în mers, pe traiectoria dorită şi în condiţii optime. Deşi menirea tablourilor de bord este de a
face viaţa mai uşoară oricărei companii, implementarea şi design-ul dashboard-urilor necesită
atenţie, deoarece dincolo de aspectul facil al problemei, trebuie urmărită o strategie coerentă.
In general, conceptul de dashboard implica existenta unor puncte de colectare a datelor (cum ar
fi date despre vanzari, clienti etc.), a unui “depozit” in care datele sunt organizate in functie de
anumite criterii, a unor algoritmi de analiza a datelor si de calcul a unor indicatori pe baza acestora
si “ecranul” (dashboard-ul) care permite vizualizarea rezultatelor pentru acest indicatori, in general
pe baza de grafice sintetice, cu posibilitate de drilldown pentru analiza in detaliu. Rezultatele si
rapoartele sunt actualizate pe masura ce noi date sunt introduse, desi e comun ca monitorizarea sa se
realizeze saptamanal sau chiar lunar, uneori frecventa poate fi chiar zilnica in cazul unor indicatori.
Observand exemplele de mai sus se poate observa ca dashbord-urile au un aspect foarte atragator
si simplu insa in realitate in spatele acestor grafice interactive se afla o baza de date foarte
complexa. Fara aceste informatii care se afla la baza dashboard-urilor aceste grafice nu ar avea
valoare din acest motiv se poate deduce faptul ca dashbord-urile au menirea de a concentra si
simplifica o cantitate foarte mare de informatii cu scopul de a se extrage cele mai importante date
care sa ajute la formulare unor concluzii pe care organizatia sa se bazeze in gestionare si controlul
activitatii si in special in formularea deciziilor strategice ale organizatiei.
Valoarea datelor a devenit, în actualul context economic, direct proporţională cu viteza cu care
acestea pot fi accesate. Într-un climat financiar dificil, cum este cel de acum, viteza cu care pot fi
obţinute informaţiile vitale pentru derularea unui business, indiferent de natura şi chiar dimensiunea
sa, este un element-cheie. Dacă nu al succesului, măcar al supravieţuirii într-un mediu concurenţial
dinamic, în care deciziile adecvate şi conforme cu obiectivele de business trebuie luate rapid.
Un răspuns eficient la aceste necesităţi stringente ale lumii afacerilor îl reprezintă, de câţiva ani,
instrumentele de suport decizional de tipul tablourilor de bord (dashboard), care răspund optim
principalei cerinţe–viteza. Cu ajutorul dashboard-urilor, datele cu adevărat relevante pentru fiecare
angajat dintr-o companie pot fi vizualizate de către acesta rapid.
In urmă cu aproape doi ani, specialiştii cotau dashboard-ul ca fiind unealta perfectă pentru
deblocarea şi valorificarea anilor de investiţii făcute de o companie în tehnologia informaţiei. De
atunci, percepţia nu s-a schimbat radical, chiar dacă tablourile de bord au beneficiat de „adaousuri“
şi integrări cu alte unelte novatoare, menite să le ţină în pas cu vremea.
În pofida schimbărilor, a diversificării funcţionalităţilor şi ariilor de acoperire, rolul dashboard-
ului în mediul enterprise a rămas acelaşi şi anume cel de a agrega şi corela volumele de date
generate de aplicaţiile informatice complexe, astfel încât să ofere un suport decizional eficient şi
sigur.
Însă, pentru a acţiona ca o interfaţă eficientă între sistemele de analiză a datelor şi factorul
decizional, dashboard-urile trebuie să fie concepute nu doar ca nişte simple cadrane, grafice, ci
adaptate, pe de o parte comportamentului uman, iar pe de alta cerinţelor de business. Condiţii de
care, uneori, clienţii neobişnuiţi cu utilizarea unor asemenea unelte nu ţin cont atunci când optează
pentru utilizarea unui astfel de instrument. Tocmai din acest motiv, specialiştii avertizează că
proiectarea şi crearea designului unui dashboard reprezintă un demers care necesită experienţă în
acest domeniu, atenţie şi o bună cunoaştere atât a business-ului în sine, cât şi a nevoilor reale ale
utilizatorului final.
 Pentru ca aceste instrumente să funcţioneze optim şi să ofere un suport decizional real,
dashboard-urile trebuie să furnizeze datele cu adevărat importante pentru un anumit domeniu de
activitate din cadrul unei companii.
Specialiştii stipulează existenţa a trei tipuri de tabouri de bord:
 operaţionale,
 tactice,
 strategice.
Dashboard-urile operationale urmăresc procesele operaţionale de bază şi afişează, în majoritatea
cazurilor, date actualizate în timp real. Sunt instrumente destinate mai mult monitorizării şi
managementului decât analizei propriu-zise.
Dashboard-urile tactice urmăresc evoluţiile la nivel de departamente, de operaţiuni principale de
business şi la nivel de proiect, operând peste depozite de date.
Dashboard-urile strategice monitorizează executarea obiectivelor strategice ale companiei, la
fiecare nivel al organizaţiei, şi oferă top-managementului unelte avansate de analiză.
Beneficiile unor astfel de instrumente devin astfel evidente: utilizatorii pot accesa şi utiliza mult
mai rapid informaţiile cu adevărat importante pentru desfăşurarea activităţii lor, iar câştigul este
vizibil în întreaga companie.
Practic, dashboard-urile permit utilizatorilor finali să rămână concentraţi pe datele relevante, iar
monitorizarea constantă a unui set de indicatori de performanţă predefiniţi permite reducerea
timpului de răspuns la nivelul întregii companii. [3].
In sistemele de gestionare a informatiilor, un tablou de bord este o interfata a unui sistem de
informare executiv care (similar cu tabloul de bord al unui automobil) este proiectat pentru a fi usor
de citit. De exemplu, un produs ar putea obtine informatii de la sistemul de operare local dintr-un
calculator, de la una sau mai multe aplicatii care pot fi difuzate, si de la unul sau mai multe site-uri
de la distanta de pe Web si prezintate ca si cum totul ar fi venit de la aceeasi sursa. Tablourile de
bord nu trebuie confundate cu fisele de punctaj.
Beneficiile utilizarii tablourilor de bord digital includ:
 Prezentarea vizuala a masurilor de performanta
 Abilitatea de a identifica si corecta tendintele negative
 Masurarea eficientei / ineficientei
 Abilitatea de a genera rapoarte detaliate care prezinta noile tendinte
 Abilitatea de a lua decizii mai informate pe baza informatiilor de afaceri colectate
 Alinierea strategiilor si obiectivelor organizationale
 Economisirea de timp cand se verifica mai multe rapoarte
 Obţinerea instantanee a vizibilitatii totale a tuturor sistemelor
Noţiunea de “tablou de bord” a apărut în Franţa încă din perioada interbelică. Acesta este un
instrument de pilotaj al întreprinderii deoarece permite managerilor să dispună în timp real o
viziune sintetică asupra principalilor indicatori privind întreprinderea şi mediul de afaceri, în
vederea luarii deciziilor aflate în cadrul competenţei lor.
Cu alte cuvinte, tabloul de bord reprezinta un sistem de informare care perimite cunoasterea in
permanenta si cat mai rapid posibil a datelor indispensabile pentru controlul mersului intreprinderii
pe termen scurt si facilitatea exercitarii responsabilitatilor. Volumul si structura informatiilor
prezentate diferentiaza tablourile de bord in tablouri restranse, cu un volum relativ mic de informatii
zilnice, care implica eforturi reduse pentru culegerea de informatii si transmiterea lor si tablouri de
bord complexe, destinate unei informari mai ample, cu referiri la toate aspectele importante
implicate de activitatea respectivului de management participativ. [1].

2 Domeniu de aplicare
Utilizarea tabloului de bord ofera conducerii întreprinderii posibilitatea de a-i concentra actiunile
asupra anumitor domenii de activitate si de a fixa, pentru acestea, obiective încredintate unor centre
de responsabilitate.
 Managerii doresc să cunoască procedurile ce le permit definirea acţiunilor necesare atingerii
obiectivelor orientării deciziilor şi comportamentelor în funcţie de aceste obiective şi asigurarea
utilizării resurselor disponibile în mod eficace şi eficient în raport de aceste obiective. În acest scop
apelează la diverse instanţe, printre care şi tabloul de bord.
Ca instrument de pilotaj al acţiunilor managerilor, tabloul de bord prezintă următorele
caracteristici:
- este destinat fiecărui responsabil operaţional;
- conţine un număr relativ redus de indicatori (10-25);
- informaţiile nu sunt numai de natură financiară, fiind prezentaţi şi indicatori în etalon natural
sau de calitate;
- se obţine rapid, existând posibilitatea identificării originii informaţiei;
- este uşor de înţele şi simplu de interpretat, indicatorii fiind prezentaţi într-o manieră „vizuală”,
cu ajutorul tabelelor, graficelor, în valori absolute şi rate.
Tabloului de bord îi sunt asociate următoarele caracteristici:
- reprezintă un instrument de informare dinamică: rezultă obţinerea în raport cu obiectivele
prevăzute sau rezultă obţinerea într-o perioadă precedentă de unitatea la care se referă;
- oferă informaţii exhaustive cu privire la starea şi evoluţia sistemului; realizează o informare
semnificativă asupra anumitor puncte cheie în funcţionarea acestuia şi este un inctrument de
conducere alături de buget;
- realizează o informare operaţională asupra activităţii întreprinderii.
La nivel operaţional, tabloul de bord prezintă interes pentru:
- orientarea responsabililor către obiectivul prioritar;
- orientarea acţiunii către realizarea obiectivelor propuse;
- căutarea acţiunilor corective, strângerea de informaţii despre rezultatele obţinute, identificarea
şi înţelegerea abaterilor rezultatelor faţă de obiective.
La nivelul conducerii, tabloul de bord este utilizat pentru:
- pilotarea activităţii întreprinderii;
- animarea consiliului de conducere pentru: urmărirea programelor de acţiune, supravegherea
derulării activităţilor importante ale întreprinderii, corectarea abaterilor apărute cu scopul redresării
activităţii înainte ca rezultatele să devină ireversibile. [4].
La nivel decizional, tabloul de bord este utilizat pentru pilotarea activităţii întreprinderii,
respectiv, pentru animarea consiliului de conducere pentru urmărirea programelor de acţiune,
supravegherea derulării activităţilor importante ale întreprinderii şi corectarea abaterilor apărute cu
scopul redresării activităţii înainte ca rezultatele să devină ireversibile. [2].
Un tablou de bord poate fi prezentat într-o diversitate de moduri. Prin structura sa, tabloulde bord
reţine mai puţine date, este un instrument de prezentare simetrică şi conţine în general cifre sau
grafice fără explicaţii amănunţite asupra devierilor. Un conţinut voluminos de indicatoririscă să îl
facă inutilizabil sau, oricum, lipsit de interes.Considerăm că, atât prezentarea cât şi conţinutul
tabloului de bord, trebuie să asigure consultarea lui de către destinatar, cu multă uşurinţă. Formele
de prezentare ale tabloului de bord se pot completa reciproc ţinând seama de faptul că el poate
cuprinde în afara datelor brute şi cifreregrupate reprezentând abateri sau raţiouri. Evoluţiile,
dinamicile sau alte date, reprezentând indicatorii aleşi, pot fi exprimate şi sub formă de grafice, ceea
ce permite o vizualizare mai rapidă asupra schimbărilor de ritm sau de tendinţă.Cu ocazia
desfăşurării controlului bugetar pot rezulta mai multe abateri, care ar urma să fie aduse lla
cunoştinţa responsabililor. Însă, ei nu trebuie aglomeraţi cu o sumedenie de indicatori, în afară de
cei strict necesari.
Altfel spus, în tabloul de bord se vor prezenta doar abaterile referitoare la punctele cheie ale
activităţii respective. Spre exemplu, în tabloul de bord al direcţiei generale este important să
figureze abaterile de trezorerie sau ale vânzărilor unui produs, în schimb o abatere referitoare la un
consum al unui atelier care nu reprezintă un punct cheie în întreprindere, nu este tot atât de
relevantă la acest nivel de conducere.
3 Principiul metodei; Modul de implementare
Metoda va fi descrisă în detaliu.
Principalii actori ai unui tablou de bord al unei organizaţii sunt :
1. acţionarii,
2. clienţii,
3. utilizatorii / beneficiarii,
4. organizaţia însăşi,
5. partenerii,
6. personalul,
7. colectivitatea.
Obiectivele tablou-lui de bord asupra căruia a fost definită o responsabilitate în vederea
atingerii obiectivelor de performanţă.
Tablou de bord este dedicat :
- a. unei unităţi,
- b. centru de responsabilitate,
- c. proces,
- d. proiect,
- e. funcţie,
- f. produs,
- g. categorie,
- h. piaţă,
Obiectivul de performanţă dintr-un tablou de bord al unităţii îl constituie asigurarea misiunii
economice, sociale şi de mediu a organizaţiei, interesul general.
Tablou de bord, destinat urmăririi evoluţiei valorilor unei game largi de indicatori economici /
financiari, prezintă :
- a. sinteza datelor de care dispune unitatea la un moment dat,
- b. cele mai importante informaţii cu privire la desfăşurarea activităţii unităţii,
- c. informaţii utile în luarea unei decizii,
- d. situaţia acţionarilor,
- e. împărţirea dividendelor,
- f. achitarea obligaţiilor faţă de stat,
constituind astfel un instrument util şi modern de conducere.
Tablou de bord îmbină informaţii privind :
1. activitatea curentă,
2. statistice,
3. previzionale,
4. existenţa unor :
- a. abateri de la planuri şi programe,
- b. evoluţia nedorită a unor fenomene în cadrul unităţii.
Tablou de bord oferă elementele de referire pentru conturarea unor soluţii de remediere şi
a unor măsuri de perspectivă.
Etapele analizei de evaluare :
I. Sondaj de opinie privind percepţiile asupra gradului de modernizare a UAT prin
chestionar pentru utilizatori ai serviciilor publice,
II. Studiu calitativ de construcţie a indicatorilor UAT, prin interviu de profunziune pentru
funcţionari publici,
III. Studiu cantitativ al clientilor sistemului administrativ al UAT, prin anchete de testare
a a relevanţei şi fiabilităţii indicatorilor pe cateva domenii cruciale ale funcţiei publice,
IV. Studiu calitativ privind relevanţa şi măsurabilitatea indicatorilor de vizibilitate,
eficienţă şi consens, populaţia cercetată persoane cu funcţii de conducere în diverse departamente
din UAT,
V. Studiu cantitativ,
Observatorul modernizării administraţiei publice, prin chestionar şi ghid de interviu, aplicare lunar /
trimestrială.
Cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească un tablou de bord constau în :
a. integritate,
b. rigurozitate,
c. agregare,
c. accesibilitate,
d. echilibrare,
e. expresivitate,
f. adaptabilitate,
g. economicitate.
Aceste cerinţe constituie premise ale îndeplinirii de către tablou de bord a funcţiilor sale
principale care-i definesc conţinutul de :
a. avertizare,
b. evaluare-diagnosticare,
c. eliminare a aspectelor negative,
d.generalizare a elementelor pozitive.
Această acţiune începe cu analiza activităţii fiecărui responsabil, a obiectivelor ce i-au fost
stabilite şi a rezultatelor obţinute pentru a se observa care sunt elementele cele mai importante ce
pot influenţa performanţele şi elementele susceptibile să avarieze pe termen scurt, care pot
determina o alterare a punctelor de atins. Determinarea acestor puncte cheie sunt puse înevidenţă cu
ocazia stabilirii responsabilităţilor de gestiune, precizate prin organigrama. Prin aceasta se încearcă,
pe cât posibil, ca întocmirea tabloului de bord să se integreze cât mai bine în cadrul general al
întreprinderii.
Într-o intervenţie anterioară arătam care este rolul factorilor cheie de succes în lanţul de relaţii
creat pe parcursul funcţionării întregului sistem de gestiune, aceşti factori acţionând ca o
constrângere pentru îndeplinirea unor sarcini derivate tocmai din această structură relaţională.
Analiza presupune referiri la natura criteriilor de gestiune, adică ce trebuie să facem şi, indiscutabil,
la criteriile de măsurare a performanţelor, adică ce se aşteaptă de la acţiunea aleasă. Aceste două
categorii de criterii determină, în ultimă instanţă, obiectivele.
Tablourile de bord stabilite la diferite niveluri organizatorice conţinând doar informaţiile
necesare exercitării de către fiecare responsabil a atribuţiilor sale, mai înseamnă şi o adaptare
corespunzătoare a indicatorilor respectivi, uneori fiind necesare în funcţie de tipul
tabloului.Întocmirea unui tablou de bord presupune aşadar în afară de stabilirea organigramei de
gestiune şi determinarea punctelor cheie ca fază distinctă în care se evaluează şi se compară masa
de informaţii disponibile cu cele necesare în funcţie de tipul tabloului.
Ca parte de control al calității, un tablou de bord oferă o personalizare cu privire la rezultatele
metrice pentru ambele dezvoltatori in vederea ingineriei calitatii și a evaluarii calității transparente.
Tabloul de bord ar trebui să sprijine dezvoltatorii pentru a îndeplini obiectivul de calitate a
proiectelor. Analizele de calitate nu trebuie să se bazeze exclusiv pe măsurători automate, dar
trebuie să fie combinate cu o semnificativă cantitate de evaluare umane și interacțiune . [6].
Identificarea punctelor cheie are drept scop menţinerea atenţiei responsabilităţiilor asupra
esenţialului, cu posibilitatea detalierii în caz de nevoie a elementelor caracteristice informaţiei
analizate. Punctele cheie constituie baza de referinţă pentru aprecierea şi luarea deciziilor şi, în
acelaşi timp, repere în funcţie de care se ordonează conţinutul tabloului de bord.
Tabloul de bord trebuie să rămână un instrument de sinteză eficace, cu ajutorul căruia să circule
doar indicatorii caracteristici şi într-un număr limitat. Pentru aceasta, acţiunea de selecţie a
indicatorilor care dau consistenţă conţinutului tabloului de bord şi îi conferă acestuia utilitate
încalitate de instrument de control de gestiune, este una din cele mai importante acţiuni care
premerg întocmirii lui.Selecţia şi alegerea indicatorilor este legată în mid direct de precizarea
punctelor cheie ale întreprinderii. Acţiunea constă în asocierea fiecărui punct unuia sau mai multor
indicatori pretabili naturii şi limitelor deciziilor ce pot fi luate.
 Un indicator este o formaţie, în general cifrată, selectată pentru a informa , la intervale de timp
scurte, asupra indeplinirii unei misiuni. Indicatorii se pot prezenta fie în valori absolute, fie sub
formă de procente, sau de raţiouri. Dacă se au în vedere diferite mărimi, indicatorii pot exprima
abaterile între acestea. De asemenea, ei pot fi exprimaţi în unităţi moentare sau în unităţi fizice. La
un anumit nivel operaţional, responsabililor din sectoarele respective le sunt destinaţi, cu precădere,
indicatorii fizici, consieraţi ca fiind mai expliciţi.

4 Variante ale metodei; Complementaritatea metodei

Balanta Scorecard, o tehnică de control de gestiune dezvoltat de Kaplan și Norton în anii 1990, a
dat naștere la multe verbiaj, și totuși, printre o mulțime de discuții și dezbateri cu privire la metoda
Balanta Scorecard nu există decât rareori cu menționarea asimilara a tehnicii de control de
gestiune, și anume Tableau de bord, care a apărut în Franța în anii 1930. Scopul este de a efectua o
analiză critică atât a Balanta Scorecard și Tabloul de bord.

Pentru ca organizatiile să aibă succes pe termen lung, trebuie satisfăcute aşteptările a trei
categorii principale:acţionarii, clienţii şi angajaţii. Chiar dacă afacerea are succes pe termen scurt,
dacă ignoră aşteptările uneia din aceste trei categorii, performantele sale pe termen lung vor avea de
suferit.
Toate cele trei categorii sunt interdependente.
Atitudinile şi comportamentele angajaţilor au impact asupra gradului de satisfacere a
consumatorilor şi de retinere a acestora. La rândul lor, atitudinile şi comportamentele
consumatorilor influenţează satisfacerea acţionarilor şi păstrarea acestora. În final, satisfactia
acţionarilor influienţează satisfacţia angajatilor prin recompense, stimulente sau prin investiţii în
dezvoltarea profesională a acestora. [8].
Un cadru teoretic pentru analiza critică a Tableau de bord și Balanta Scorecard
 Coerența Teoriei umane, dezvoltata de filozoful francez, Roger Nifle (1986), se bazează pe trei
ipoteze fundamentale:
1 realitate este o actualizare de sens;
2 realitatea este implementata printr-o structură tri-dimensional (subiect-obiect-proiect);
3 realitatea este întotdeauna o experienta umana (consens).
1. Realitatea ca actualizarea sens
Conceptul de sens
Conceptul de sense este de o importanță centrală în coerență Teoria umane. „Sens” este de
definit aici ca o specifica a lumii, sau o speci logică stand la baza atitudinilor, comportamentelor și
reprezentărilor, fie a unui individ sau a unei organizații, oferindu-le o orientare și o coerență între
gândire și acțiune.
2. Realitatea printr-o structura tri-dimensional
Cele trei dimensiuni ale realității: subiect- obiect- proiect.
Pe această bază, este posibil să se deduca principii care pot fi utilizate pentru direcționarea și
controlul unei organizații. Diverse filosofi și-au exprimat ideea de realitate tridimensională .
Bachelard, de exemplu, a menționat că " pentru această temă, cu gândul la obiect trece întotdeauna
prin intermediul proiectului " ( 1995)
Una dintre contribuțiile Nifle de la această discuție este prezentată în Fig . 1 .

Vectorul vertical din Fig .1 semnifica dimensiunea subiectivă. Orice realitate este realitatea unei
anumite persoane ( de exemplu, subiect ). Este, prin urmare, expresia unei intenții, care poate lua o
varietate de aspecte: dorinta, motivatia, tendinta, disponibilitatea, aspirație, etc.
Vectorul care arătat spre stânga exprimă dimensiunea obiectiv; obiectul fiind definit ca cea care
poate fi distinsă de contextul său și, de asemenea, de noi înșine prin atentia pe care ne-am plăti
pentru asta.
Al treilea Vectorul corespunde dimensiunii raționale. Este produsul vectorial a celorlalte două
dimensiuni și reprezintă realitatea desfășurata și dispusa în timp și spațiu .
Dimensiunea rațională oferă realitatea cu aspectul său dinamic. Realitatea nu este fixă într-o poziție
permanenta între subiect și obiect; evoluează continuu prin interacțiunea dintre subiect și object.
Vezi realitate constă dintr-o structura tri-dimensionala subiect-obiect- proiect ce face posibilă
identificarea principiilor de conducerea și controlul organizațiilor.
O critică a Balantei Scorecard și Tabloului de bord francez.
Kaplan si Norton au prezentat Balanta Scorecard ca o inovație majoră . Această afirmație este
surprinzător pentru specialiștii francezi de management, deoarece TDB este, pentru ei, un
instrument familiar, după ce a câștigat acceptare larg răspândită în toată afaceri francez și a
comunității de management ( Malo , 1992) . Argumentele pot fi făcute cat timp ce TDB nu este fără
slăbiciuni, se bazează pe un cadru conceptual care este, în general, mai bogat decât cel care stă la
baza BSC. Atât TDB și BSC au un punct major în comun, care este supra-accentul pe o metaforă
mecanic (de exemplu, tendința de a vizualiza o organizație ca fiind o mașină ca un automobil sau
avion care poate fi pilotat la destinație ).
Asemănări și diferențe între BSC și TDB
O scurtă descriere a BSC
Vom rezuma principalele puncte de construire un BSC în scopul de a se compara cu TDB. Pentru
a construi o BSC pentru o anumita companie si perioadă de timp, conducerea acestei societăți
trebuie să realizeze deja o serie de lucruri. Managementul trebuie să fi determinat una sau mai multe
măsuri (financiare sau operaționale) înregistrate în îndeplinirea obiectivului în perioada dată .
Pentru fiecare măsură, BSC listează inițiativa corelativă luata, nivelul-țintă, precum și nivelul actual
al măsurii pentru perioada. BSC a primit numele de la încercarea de a fi "echilibru financiar și non-
financiar in măsuri de performanță ( Kaplan și Norton , 1996) .[7].

5 Studiu de caz
Un exemplu de utilizare a metodei în organizație.
Echipa manageriala a firmei STAR participa la o sedinta de analiza a performantelor inregistrate
de companie in relatia cu clientii strategici. Aceste performante pot fi analizate si discutate cu
ajutorul tabloul de bord general (reprezentat grafic).

Informatie oferita de tabloul de bord general:

Valoarea vanzarilor realizate catre clientii strategici ai companiei reprezinta 40% (respectiv
500.000 euro) din totalul vanzarilor.
 Informatie oferita de tabloul de bord general:
Firma are un portofoliu de 7 clienti strategici si inca 100 de alti clienti.

Informatie oferita de tabloul de bord general:

Profitul realizat din tranzactiile comerciale cu clientii strategici reprezinta doar 25% din profitul
comercial total al companiei.

Informatie oferita de tabloul de bord general:

Profitul realizat din tranzactiile comerciale cu clientii strategici reprezinta 31% din incasarile
totale ale companiei.
Alte solicitari, derivate din informatia prezentata:
Care sunt termenele de incasare negociate cu fiecare din cei 7 clienti strategici?
Exista situatii de depasire a termenelor scadente?
Asa cum s-a observat si in studiul de caz, informatiile sintetice oferite de tabloul de bord general
pot genera nevoia de alte informatii detaliate. [5] .

6 Concluzii
Tabloul de bord este un instrument de management pentru sintetizarea și vizualizarea
informațiile necesare de către manageri pentru a facilita luarea deciziilor, de asemenea mai multe
niveluri strategice și operaționale .
 Tabloul de bord este un instrument menit să sintetizeze informatia necesară conducerii.
Dashboard-ul este instrumentul care livrează informaţiile esenţiale pentru menţinerea unei afaceri în
mers, pe traiectoria dorită şi în condiţii optime.
Tabloul de bord este destinat urmăririi evoluţiei valorilor uneigame largi de indicatori economici
şi financiari.

Bibliografie
[1] internet:
http://academiacomerciala.ro/cursuri/Contabilitate%20si%20Informatica%20de%20Gestiune/An%2
0III/Sem.%20II%20-%20Control%20de%20gestiune/Control%20de%20Gestiune.pdf
[2] internet: http://documents.tips/documents/tabloul-de-bord-lucrarea.html#pf1
[3] internet: https://ciufulicipet.wordpress.com/importanta-dashboard-urilor/
[4] internet: http://biblioteca.regielive.ro/referate/management/tabloul-de-bord-193111.html#fisiere
[5] internet:
http://www.bizcity.ro/stiri/tabloul-de-bord-instrumentul-de-pilotaj-al-afacerii.html?id=32642
[6]internet:
https://www.cqse.eu/publications/2014-continuous-software-quality-control-in-practice.pdf
[7]internet:
http://scinet.dost.gov.ph/union/UploadFiles/download.php?b=sdarticle_002_177829.pdf&f=../Dow
nloads/sdarticle_002_177829.pdf&t=application/pdf
[8]internet:
http://www.ecr-uvt.ro/informatii_noutati/pdf/Sesiune_de_comunicari_J.M.JURAN'/TBSG.pdf