STUDIU DE CAZ NR.

1
Elevul: A.P,
Clasa: a II-a
Vârsta: 8 ani,
Şcoala :………..

DATE FAMILIALE
Tata – 40 ani, ofiţer (tată vitreg)
Mama – 37 ani, şomeră
Natura familiei: elevul provine dintr-o familie organizată, cu tată vitreg, de condiţie socio-
economică şi culturală modestă
Bugetul familiei: insuficient
Numărul fraţilor: o soră de 6 ani (vitregă) şi un frate, de 5 ani
Eventuale antecedente familiare deficitare: nu există
Relaţii familiale: mici conflicte intrafamiliale datorate unor neajunsuri materiale, dar cu
caracter temporar

DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE

Limbaj şi comunicare:
- înţelegerea mesajului: acceptabilă, reacţionează adecvat la mesaje verbale, dar descifrarea
scrisului rămâne limitată.
- volumul vocabularului: vocabular sărac, lipsit de coloratură stilistică, cu puţine adjective şi
verbe, frecvenţa predominantă a substantivelor faţă de alte părţi de vorbire, (specific copilului
cu deficienţă mintală uşoară).
- exprimare: structuri gramaticale deficitare, enunţuri incomplete, lipsa acordului dintre
subiect şi predicat, dintre număr şi persoană, construcţii de tip SPC (subiect + predicat +
complement), debit verbal normal, uneori blocaje în comunicare în situaţii de stres emoţional
- tulburări de limbaj: dislalie polimorfă discret manifestată în special în momentele
tesnionate, dislexie-disgrafie uşoară.
- vârsta de apariţie a limbajului oral – 3 ani (din informaţiile pe care le deţine mama)
- controlul şi coordonarea mişcărilor: coordonare generală a mişcărilor uşor deficitară
(caracteristică deficientului mintal)
- lateralitate: dreaptă
- schema corporală: formată în mare parte
- orientare spaţială: se orientează în spaţiul apropiat
- orientare temporală: cu lacune (cunoaşte momentele zilei, zilele săptămânii)

Cognitiv :
- percepţie: difuză, superficială a materialului de învăţare, uneori uşor distorsionată, imagini
perceptive lipsite de detalii;
- atenţie : fluctuantă, dificultăţi de concentrare a atenţiei, distributivitate scăzută;

Activitatea:
- implicarea în sarcină: puţin implicat, mari lacune în cunoştinţe, mari rămâneri în urmă la
învăţătură şi la alte activităţi;
- sârguinţa: puţin sârguincios;
- autonomie: nesigur, dependent, fără ininţiativă;
Trăsături de personalitate:
- temperament: tip combinat: uneori putenic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,
agresiv, activ, alteori hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
- emotivitate: emotiv, impulsiv, uneori excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;
- dispoziţie afectivă predominantă: fluctuantă: vesel, optimist – predominant;
- însuşiri aptitudinale: lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp;
- trăsături de caracter:
- atitudinea faţă de sine: uşor egocentrism;
- reacţionează rezonabil, şi încearcă să se corecteze;
- atitudinea faţă de ceilalţi: pozitivă, manifestă şi cere prietenie;

Nivel socio-afectiv şi adaptarea în mediul şcolar:

- stabilitatea conduitei: uşoară instabilitate, cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar
nu grave; se supără şi lasă să se vadă acest lucru;
- conduita în grup: deşi îşi doreşte să se integreze, rareori reuşeşte cu adevărat, din cauza
oscilaţilor emoţionale şi a impulsivităţii;
- rezistenţa la solicitări: scăzută, neajutorat, ineficient;
- capacitate de adaptare: scăzută, cu izbucniri violente, toleranţă scăzută la frustrare.

TULBURĂRILE DE ÎNVĂŢARE
Aceste tulburǎri se caracterizeazǎ printr-o funcţionare şcolarǎ substanţial sub cea
expectatǎ, datǎ fiind etatea cronologicǎ a persoanei, inteligenţa mǎsuratǎ şi educaţia
corespunzǎtoare etǎţii. Tulburǎrile de învǎţare sunt diagnosticate când performanţa individului la
testele standardizate administrate individual referitoare la citit, calcul aritmetic sau expresie
graficǎ este substanţial sub ceea ce este expectat la etatea, şcolarizarea şi nivelul de inteligenţǎ al
copilului. Problemele de învǎţare interfereazǎ semnificativ cu performanţa şcolarǎ sau cu
activitǎţile cotidiene care necesitǎ aptitudini lexicale, de calcul aritmetic sau grafice.
Demoralizarea, stima de sine scǎzutǎ şi deficienţele în aptitudinile sociale pot fi asociate cu
tulburǎrile de învǎţare.

TULBURARE DE ÎNVĂȚARE SAU ADHD?

PROPUNERI ŞI STRATEGII DE AMELIORARE A EŞECULUI ŞCOLAR