41

p μ e γ n ν

γ 4 γ γ
3
+
β 40 5 γ 9 β-
39 α

6 γ
12 γ
7
22 11
γ 38
Ne24 δ
36 8 10 16
β 
n Rn222 γ 15
17 18
Xe133
ν
34 35 37 14 19 n
33 U
IR Po Ra
28 20
γ 31 29 25 23 21
α ββ
26
30 γ 27
6 γ
40 24 22
γ
9
α β
n

HENRI BEQUEREL 2 (7X7+1)

Legenda:

1- sursa saruri uraniu

2- materie condesata(ecran)
3- mana simbolica
4- fotoni γ sursa-aer-tesut-aer
5- fotoni γ: sursa-aer-tesut
6- fotoni γ: sursa-aer
7- radiatie X caracteristica
8- Ne24 Radioactivitatea magica
9- Radiatie β
10- Radiatie β sursa-ecran
11- Radiatie X de franare
12- Imprastiere γ
13- Rn222 din lantul U238
14- Foton interactie Compton
15- Foton imprastiat Compton
16- δ : electroni secundari
17- electron
18- antineutrin
19- neutron
20- foton efect fotoelectric
21- fotoelectron
22- foton X
23- foton γ
24- neutron
25- foton de energie >1,02 MeV
26- pereche elctron-pozitron
27- fotoni γ de anihilare
28- neutron; reactie (n,α)
29- particula α
30- foton γ: sursa-materie condensata-aer
31- neutron; reactie (n,γ)
32- foton
33- foton in infrarosu
34- neutrin
35- neutron
36- foton γ
37- Xe133 din fisiunea spontana a U235
38- Foton γ imprastiat
39- Particule β+
40- Particule α
41- Fond radiatii – cosmic si terestru
 Radiatia
hν 0
primara

Excitarea sau Efectul formarii Procesele

dezintegrarea nucleului Imprastierea Efectul Compton Efectul fotoelectric de perechi primare
(γ,n) (γ,p) fisiune etc. coerenta

e- e- e- e- e- e+ Electroni
Electroni Electroni Electroni Foto Negatroni Pozitroni secundari
Compton Auger Auger electroni

hν hν hν Fotoni
Spectru – X Spectru – X secundari
de linii fotoni Compton de linii

Repetarea tuturor Ionizarea secundara, Anihilarea pozitronilor Procese

proceselor primare Excitarea si radiatia de franare produse de (cu electroni atomici) secundare
electroni

e- Spectru X Fotoni
- + hν Radiatii tertiare
e e Radiatii δ continuu si de anihilare (electroni fotoni)
de linii 0,51MeV
Electroni secundari
si fotoni de acelasi
tip ca cei secundari

SCHEMA INTERACTIEI FOTONILOR CU SUBSTANTA. PROCESELE DE INTERACTIUNE SUNT SCRISE IN

DREPTUNGHIURI , FOTONII DE DIFERITE TIPURI IN ROMBURI SI ELECTRONII IN CERCURI.
 Conversia marimilor radiologice

rad 100 erg/gram

rad 6,242 x 1013 eV/gram
roentgen 87,7 erg/gram de aer
roentgen 1,61 x 1012 perechi de ioni/gram de aer
roentgen 5,47 x 1013 eV/gram de aer
sievert 100 rem
curie 3,7 x 1010 dps (dez/sec)
curie 2,22 x 1012 dpm (dez/min)
curie/m2 220 dpm/cm2
megacurie/mila2 0,386 curie/m2
dez/min/m3 4,5 x 10-13 microcurie/cm3
becquerel 2,7027 x 10-11 curie
becquerel 1 dps
BTU 1,28 x 10-8 grame 235U fisionat
BTU 3,29 x 1013 fisiuni
fisiunea unui gram 235U 1 megawatt-zi
fisune 8,9058 x 10-18 kilowatt-ora
fisiune 3,204 x 10-4 ergi

Conversia marimilor de putere

joule/sec 1 x 107 erg/sec

watt 1 x 107 erg/sec
watt 0,001341 cal-putere
watt 3,1 x 1010 fisiune/sec
1 eV 1,602 x 10-12 erg
1 eV 1,602 x 10-19 J

Multipli si submultipli

1012 tera T 10-1 deci d

109 giga G 10-2 centi c
106 mega M 10-3 mili m
103 kilo k 10-6 micro 
102 hecto h 10-9 nano n
101 deca deca 10-12 pico p
100 1 1 10-15 femto f
10-18 atto a
 Reguli ale degetului mare pentru particule alfa

1. Pentru ca o particula alfa sa penetreze stratul de protectie al epidermei trebuie sa aiba o

energie de cel putin 7.5 MeV . (7 mg/cm2 sau 0.07 mm)
2. Energiile, abundentele radiatiilor alfa si activitatea pe microgram ale celor mai intalnite
materiale:

DPM pe µg Energia Alfa (MeV)

238
Pu 39.000.000 5,50(72%)
239
Pu 140.000 5,15(72,5)
240
Pu 500.000 5,16(76%)
242
Pu 8.700 4,90(76%)
a
U natural 1,5 4,20(37%),4,77(36%)
Oralloy(93% 235U) 160 4,77(~80%)
b
Th natural 0,5 4,01(38%),5,43(36%)
D-38(DU,tuballoy) 1 4,20(~60%)
a
Include 234U in echilibru
b
Include 228Th in echilibru. In functie de timpul scurs de de la separarea chimica, 228Th poate sa
scada pentru a da o viteza de dezintegrare mica mai mica de 0,5.
c
In geometrie 2π(50%), o piesa groasa din uraniu metalic (tuballoy) are la suprafata aproximativ
2400 alfa CPM/cm2 . Uraniu saracit (D-38) are la suprafata aproximativ 800 alfa CPM/cm2.
3. Parcursul particulei alfa in aer la presiunea de 1 atmosfera este in centimetri:
Ra = 0,56 x E pentru E < 4MeV
Ra = (1,24 pana la 2,62)xE pentru E > 4 MeV
Particulele alfa pierd aproximativ 60 KeV din energie pe mm de aer aflat la presiunea de 1
atmosfera.
4. Pentru particulele alfa, grosimea masica(mg/cm2) a ferestrei detectorului determina o
pierdere de energie de 1 MeV pe mg/cm 2. Un detector cu fereastra de 3 mg/cm 2 (ca de exemplu
detectorii alfa/beta cu gaz, etansi de tip proportional sau GM in constructie “pancake”), nu va
detecta alfa emitori cu energi mai mici de 3 MeV. Acesti detectori vor avea eficacitate foarte mica
pentru particule alfa cu energi joase sau particule alfa atenuate.
5. Detectorii proportionali cu aer pentru radiatii alfa au un raspuns in energie/eficacitate mai
bun decat detectorii cu alt gaz sau GM.
6. Determinarea energiei alfa in functie de grosimea de injumatatire
A. Pe o suprafata contaminnata alfa se masoara cu instrumentul valoarea contaminarii din care
se scade fondul.
B. Se plaseaza o coala de mylar intre suprafata contaminata si detector si se citeste valoarea.
Pentru mylar unele grosimi masice tipice sunt: 0,29 , 0,45 , 0,85 si 0,9 mg/cm2.
C. Se calculeaza valoarea de injumatatire a grosimii masice folosind formula:
mg
2
mylar  (0,693)
mg / cm 
2 cm
ln[(viteza _ de _ numarare _ neta _ cu _ ecran) /(viteza _ de _ numarare _ neta _ fara _ ecran)]
D. Se aproximeaza energia alfa in Mev folosind formula:
MeV = 4,5 x (grosimea calculata la punctul ‘C’)1/2

Reguli ale degetului mare pentru particule beta

1. Pentru ca o particula beta sa penetreze stratul de protectie al epidermei trebuie sa aiba o
energie de cel putin 70 keV . (7 mg/cm2 sau 0.07 mm)
2. Energia medie a unui spectru beta este aproximativ o treime din energia maxima.
3. Parcursul particulelor beta in aer este de aproximativ 2 m/MeV.
4. Parcursul particulelor beta (sau electronii) in grame/cm 2 (grosimea in cm inmultita cu
densitatea in grame/cm3 – modalitate comoda de a descrie grosimea materialelor foarte subtiri) este
aproximativ jumatate din energia maxima in MeV. Aceasta regula supraestimeaza parcursul pentru
energi joase (0,5 MeV) si numere atomice mici, si subestimeaza pentru energi mari si numere
atomice mari.
5. Debitul dozei in rad pe ora intr-un mediu infinit si uniform contaminat de un emitator beta
este 2,12xEC /ρ ,unde E este energia beta medie pe dezintegrare in MeV, C este concentratia in
Ci/cm3, si  este densitatea mediului in grame/cm 3. Debitul dozei la suprafata masei este jumatate
din valoarea data de aceasta relatie. Pentru o suprafata foarte mare relatia intre debitul dozelor beta
si gama tine cont de raportul dintre energiile medii eliberate pe dezintegrare.
6. Debitul dozei de suprafata printr-o fereastra de 7 mg/cm 2 dat de o contaminare superficialala
cu un strat uniform si subtire de 1 Ci/cm2 este de aproximativ 9 rad/h pentru energii mai mari de
0,6 MeV. De retinut este ca pentru un astfel de strat subtire, debitul dozei beta depaseste debitul
dozei gama, la energii egale, cu un factor de 100.
7. Radiatia de franare provenita de la 1 Ci P 32 solutie apoasa aflata intr-un recipient de sticla este
aproximativ 3 mrad/h la distanta de 1m.
8. Pentru o sursa de Sr90/Y90 cu diametru mai mare de 10 cm indicatia de 0,1 mR/h a unui contor
GM portabil cu fereastra deschisa corespunde unui nivel de contaminare de 3,5 x 10-5 µCi/cm2 (6,9
x 10-2 µCi total). Pentru o sursa mica cu diametrul de 0,75 cm, aceeasi indicatie corespunde la
3,5 x 10-3 µCi/cm2 (1,5 x 10-3 µCi total).

9. Determinarea energiei beta in functie de grosimea de injumatatire

Izotopul energia β max (keV) Grosimea de injumatatire
99
Tc 292 7,5 mg/cm2
36
Cl 714 15 mg/cm2
Sr90/Y90 546/2270 50 mg/cm2
238
U
radiatiile beta provenitea
191/2290 130 mg/cm2
de la descendetii de viata
scurta
A. Pe o suprafata contaminnata beta se masoara cu instrumentul valoarea contaminarii din care
se scade fondul.
B. Se plaseaza o foaie de hartie intre detector si suprafata contaminata si se face o noua
masurare.
(1) O singura foaie de hartie va stopa toate particulele alfa si cateva particule beta
de joasa energie. Daca noua citire este zero, atunci contaminarea este alfa si/sau
beta de energii foarte joase, ca de exemplu C14.
(2) O singura foaie de hartie va reduce viteza de numarare a particulelor beta cu
enregii de 400 keV la jumatate.
C. Se adauga foi de hartie intre suprafata contaminata si detector pana cand viteza de numarare
scade la jumatatea celei masurate fara foi.
D. Se multiplica numarul de pagini folosite la ecranare cu 7.5. Aceasta este grosimea de
injumatatire totala in mg/cm2.
 E. Daca nu este posibil sa se reduca viteza de numarare la jumatate, atunci se foloseste
urmatoarea formula pentru estimarea valorii grosimii de injumatatire:
7,5  (nr _ coli _ hartie)  (0,693)
mg / cm 2 
ln[(viteza _ de _ numarare _ cu _ ecran) /(viteza _ de _ numarare _ fara _ ecran)]

F. Energia beta se poate aproxima folosind urmatoarea formula

keV = 250 x (grosimea de la punctul ‘D’ sau ‘E’)1/2 – 300

Regulile degetului mare pentru radiatiile gamma

1. Pentru surse punctiforme cu energii intre 0.07 si 4 MeV, debitul expunerii in roentgens pe
ora la distanta de 0.31 m este data cu aproximatie 20% de 6 x CEN, unde C este numarul de curie, E
este energia gamma medie pe dezintegrare in MeV, si N este abundenta.
2. Debitul dozei la 1m deasupra unei suprafete plane si infinite, contaminata cu un strat
subtire (1 Ci/m2) de gamma emitatori este:
Energia Debitul
(MeV) dozei
(Rad/h)
0.4 7.2
0.6 10
0.8 13
1.0 16
1.2 19
3. Debitul dozei in tesut in rad pe ora intr-un mediu infinit uniform contaminat cu gamma
emitatoare este 2,12 x EC/ρ, unde C este numarul de microcurie pe centimetru cub, E este energia
gamma medie pe dezintegrare in MeV, si ρ este densitatea mediului. La suprafata unui corp mare,
debitul dozei este aproximativ jumatate din acesta. La nivelul solului debitul dozei datorat unei
atmosfere contaminate uniform (jumatate dintr-un nor infinit) este 1600 x EC rad/h pe Ci/cm3.
4. Radiatia imprastiata in aer (skyshine - efect de cer) de la o sursa de 100 Ci de 60Co aflata la 0.31
m in spatele unui ecran inalt de 1.3 m, contribuie suplimentar la expunerea totala cu aproximativ
100 mR/h la distanta de 0,15 m in fata ecranului.

Regulile degetului mare pentru neutroni

Numarul de neutroni pe centimetru patrat pe secunda la distanta R de o sursa punctiforma

care emite Q neutroni pe secunda fara ecranare este dat de urmatoarea relatie:
n Q 0.08Q
 
cm sec 4R
2 2
R2
Pentru surse de neutroni de tip , n:
Q(neutronii pe milioane de particule alfa) = 0,152 x E3,65
unde E este enrgia particulelor alfa in MeV.
Aceasta este valabila pentru surse cu Be; se inmulteste cu 0,16 pentru surse cu B, si se
inmulteste cu 0,05 pentru surse cu F.
 Energii aproximative pentru neutroni

neutroni reci 0 – 0,025 eV

neutroni termici 0,025 eV
neutroni epitermici 0,025 eV- 0,4 eV
neutroni cadmici 0,4 eV - 0,6 eV
neutroni epicadmici 0,6 eV- 1 eV
neutroni lenti 1 eV - 10eV
neutroni de rezonanta 10 eV - 300 eV
neutroni intermediari 300 eV - 1 MeV
neutroni rapizi 1 MeV - 20 MeV
neutroni relativistici >20 MeV

Nota: Un netron termic are aceeasi energie si aceeasi viteza ca o molecula de gaz aflata in
miscare browniana la temperatura de 20 grade 0C. Viteza unui neutron temic este 2200 m/sec.
Surse de neutroni ,n
neutroni pe milion de
energia n in MeV
Surse dezintegrari 
Pu239Be 4,5 61
Po210Be 4,2 71
Pu238Be 4,5 79
Am241Be 4,5 76
Cm244Be 4 100
Cm242Be 4 112
Ra226Be spectru, 4 , 5 502
Ac227Be multiplu 4,6 702
Am241B 13
Am241F 4,1
Am241Li 0,7 1,4
Po210Li 0,48 1,2
Po210B 2,5 10
Po210F 0,42 3
Pu238C13 11
Ra226B 3,0 80

Abundenta netronilor este media dintre cea calculata si cea determinata experimental.
Cm Be nu include neutronii de la fisiunile spontane. Ra226 si Ac227 includ efectele descendentilor.
244

Fisiune spontana n/sec/g

Cm244 1,2 x 107
Cf252 2,3 x 10 12
Pu239 0,03
Am241 0,6
Bk249 2,7 x 105
 Reguli amestecate ale degetului mare.

1. Pentru un watt de putere, intr-un reactor este nevoie de 3,1 x 10 10 fisiuni pe

secunda. Intr-un reactor care a lucrat mai mult de 4 zile, totalul produsilor de
fisiune este aproximativ 3 Ci /watt la 1,5 minute dupa oprire. La doi ani dupa
oprire, produsii de fisiune sunt aproximativ 75 Ci/MW pe zi.
2. Cantitatea produsilor de fisiune de viata scurta intr-un reactor care a functionat de
4 ori timpul de injumatatire a lor, este data de relatia:
Ci = 3,7 E10 (FY)(PL)/3,7 E10 ~ (FY)(PL), unde FY este randamentul de fisiune (%100) si
PL este nivelul energiei in watt.
3. Factorul de corectie pentru camere de ionizare deschise in conditii normale de
presiune si temperatura (00C si 760 mm Hg ) este:
f = (t+273)/(273) x (760/P) = 2,78 (t+273)/P, unde t este temperatura in grade C si P este
presiunea barometrica in mm Hg.
4. Activitatea unui izotop (fara descendent radioactiv) este redusa sub 1% dupa 7
timpi de injumatatire.

5. Imbogatirea uraniului in masa

Imbogatit
Natural Tip comercial Saracit
10% 20%

U238 99,2739 97,01 89,87 79,68 99,75

U235 0,7204 2,96 10,0 20,0 0,25
U234 0,0057 0,03 0,13 0,32 0,0005

6. Imbogatirea uraniului in activitate

Imbogatit
Natural Tip comercial Saracit
10% 20%

U238 48,72 14,92 3,57 1,31 90,33

U235 2,32 3,02 2,55 2,09 1,49
U234 48,96 82,06 93,88 96,60 8,18

Marimi, Unitati, Terminologie

Marime “denumire speciala” unitati in SI

expunere Roentgen Coulomb/kg
doza Gray J/kg
submultiplu: rad(0,01 Gy)
doza echivalenta Sievert J/kg
submultiplu: rem (0,01Sv)
activitatea Curie(2,22 E12dpm) Becquerel(dps)
Notiuni si relatii uzuale

 Activitatea unui radionuclid

Simbol: A
Unitatea de masura in SI : Becquerel - Bq Unitate tolerata : Curie - Ci
Relatii de transformare: 1Bq = 1 dezintegrare / s
1Ci = 3.7x1010 Bq = 37 GBq             1Bq = 2.7x10-11 Ci = 27 pCi
 
Doza absorbita Debitul dozei absorbite
Simbol:D Simbol: D
Unitate de masura in SI : Gray – Gy Unitate de masura in SI : 1Gy/s
Relatii de transformare:1Gy =1J/ kg = 100rad
1rad = 10-2 Gy   1mrad = 10µGy
Echivalent de doza Debitul echivalentului de doza
Simbol : H Simbol :
Unitate de masura in SI : Sv Unitate de masura in SI : Sv / s
Doza echivalenta efectiva
Simbol : E
Unitatea de masura in SI : Sv
Doza echivalenta efectiva angajata
Simbol : E τ
Unitatea de masura in SI : Sv
Echivalent de doza ambiental Debitul echivalentului de doza ambintal
Simbol : H*( 10) Simbol :  *(10)
Unitate de masura in SI : Sv Unitatea de masura in SI : Sv/s
Realatii de transformare : 1Sv = 100 rem
1rem = 10-2 Sv
1mrem = 10 µSv
Factorul de conversie
Simbol : hj, inh - inhalare, hj, ing -ingestie
Unitate de masura in SI : Sv /Bq
E ( )
Relatii de transformare :hj =  [ Sv/Bq ]
A j
Valorile pentru hj sunt tabelate NSR- 01.
 
Limita anuala de incorporare
Simbol : LAIj,ing - limita anuala de incorporare a radionuclidului j prin ingerare
             LAIj,inh - limita anuala de incorporare a radionuclidului j prin inhalare
Unitate de masura in SI : Bq
0,02 Sv 0,02
Relatii de transformare : hj=  [ ] sau   LAIj  =   [ Bq]
LAI J
Bq hj
pentru E(τ) = 20 mSv/an ( 0.02 Sv /an ) si radionuclidul j
Concentratia in aer a unui radionuclidj
Simbol:Cj
Unitate de masura in SI : Bq/m3
Limita derivata a concentratiei unui radionuclid in aer
Simbol : LDCA
Unitate de masura in SI : Bq/m3
Relatii de transformare :
1 1
1 LDCAj = 1 LAIj,inh  2000  1,2 = 4.16 x 10- 4 LAIj,inh
unde 2000 [h/an] reprezinta numarul de ore lucrate in camp de radiatii de un angajat expus
profesional timp de un an ;
        1.2 m3/h -cantitatea medie de aer care trece prin plamanii unui om timp de o ora
0,02 1 1
1 LDCAj=    = 8.33 x 10-6 / hj,inh
h j,inh
2000 1,2

Semnificatii
Acuta orice doze intr-o perioada scurta de timp (1-2 zile)
Cronica orice doza intr-o perioada lunga de timp
Somatica efecte asupra organelor individul expus
Genetice efecte asupra urmasilor individului expus
Teratogene efecte asupra embrionului
Stocastice efecte probabilistice (pot sa apara sau nu)
Determinste efecte care apar cu certitudine
(cataracta, eritem, caderea parului, sindromul acut al radiatiilor)

Interactiile radiatiei
Particule incarcate
Ionizare, excitare, radiatie de franare (β-), reactie de anihilare (β+)
Neutronii
Imprastiere (E > 0,025 eV)
Elastica (energia si momentul se conserva)
Inelastica (se emite foton)
Absortia (E ≤ 0,025 eV)
Captura neutronica (n,y)
Emisie de particule (n,a) (n,p) (n,n)
Fisiune (n,f)
Gamma sau fotonii de raze X
Efectul fotoelectric (in general ≤ 1 MeV)
Imprastierea Comton (in general 200 keV - 5 MeV)
Generarea de perechi (minimum 1,022 Mev)
Reactii fotonucleare (~>7 MeV)

Fondul natural de radiatii

Expunerea populatiei in Statele Unite

Cosmica 28 mrem/an
Telurica 28 mrem/an
Interne 36 mrem/an
Radiografii medicale 20 la 30 mrem/an
Medicina nucleara 2 mrem/an
Total mediat US 120 mrem/an
HE mediat in US de la radon 200 mrem/an
HE mediat de la radiografii medicale (in mrem pe examinare):Cap 20, Sold 65, Piept 6, Rinichi 55,
radiografie dentare 54.5
* Debitul dozei externe pentru radiata cosmica se dubleaza cu fiecare mila in inaltime.
Radionuclizi aparuti natural
Primordiali Cosmogenici
K40 Tritiu
87
Rb Be7
U natural si Th C14
 Niveluri pentru Radon

1 Nivel de lucru (WL) = 3 LDCA 222Rn (inclusiv descendentii)

= 1,3 x 105 MeV/ litru de aer de energii 
= 100 pCi/ litru (1 x 10-7 Ci/ml)
1 Nivel de lucru pe luna (WLM) = 1 rem E50

4 pCi/l in zone rezidentiale  1,03 WLM  1 rem

10 000 pCi/l in apa  1 pCi/l in aer prin evaporare

Efectele biologice ale radiatiei

Criteriul radiosenzitiv Rata de reproducere

Varsta
Gradul de specializare

Efecte acute ale radiatiei

25-100 rad Sub limita clinica, schimbari minore in componenta chimica a sangelui
100-200 rad Pierdere de leucocite
>250 rad Sindromul acut al radiatiei(ameteli, friguri, cadera parului, eritem)
>350 rad Sindromul hematopeic (scaderea productiei de celule rosii), timpul de aparitie
de ordinul saptamanilor
450 rad LD 50/60
>600 rad Sindromul gastrointestinal(moartea celulelor epiteliale, infectii ale
sangelui, pierdere de lichide), timpul de aparitie de ordinul zilelor
1000 rad LD 100/60
>1000 rad Sindromul sistemului nervos central, timpul de aparitie de ordinul orelor.

Efectele expunerii la radiatie

Sindromul gastrointestinal: patopsihologia datorata sindromului gastro-intestinal are

consecinte de 2,5 ori mai mari decat sindromul hematopoietic in cazul expunerii la neutroni.

Instalarea vomei si a diareei este cu atat mai rapida cu cat doza estimata este mai mare.

Expunerea la plutoniu - Efecte acute

La caini 0,1 - 0,9 Ci/g Pu239 in tesutul pulmonar cauzeaza efecte acute fatale intr-o perioada
cuprinsa intre 55 si 412 zile postexpunere. Doza in plamani se situeaza in domeniul 4000 – 14000
rad.

Dozimetrie interna
Timpul efectiv de injumatatire
teff = tr x tb /(tr + tb)
unde tr = timpul de injumatatire radioactiv
tb = timpul injumatatire biologic
Constanta efectiva de eliminare
eff = r + b
unde r = constanta de dezintegrare = 0,693/t1/2
b = constanta de eliminare biologica - 0,693/tb

Doza echivalenta, doza efectiva, doza efectiva angajata

Doza echivalenta:
HT = ∑RWRDT,R
HT = doza echivalenta in tesutul T
WR = factorul de pondere al radiatiei R
DT,R = doza absorvita in testul T datorita radiatiei R

Doza efectiva:
E = ∑TWTHT
E = doza efectiva
WT = factorul de pondere corespunzator tesutului T
HT = doza echivalenta tesutul(rile) T

Doza efectiva angajata:

T k

m
T 1
T H T (50)
E(50) = ∑TWTHT(50) + W re min der  T k

m
T 1
T

E(50) = doza efctiva angajata

WT = factorul de pondere corespunzator tesutului Ti pana la Tj
mT = masa tesutului remainder TK pana la T1
Wreminder = 0,05 (factorul de pondere al tesutului remainder)

Omul de referinta:
Varsta = 20-30 ani
Greutate = 70 Kg
Inaltimea = 170 cm
Consum de apa = 2,2 litri/zi
Debitul de aer inspirat = 1,2 m3
Urina = 1400 ml
Fecale = 135 grame
In corpul uman exista aproximativ 1013 celule
In omul de referinta se gaseste aproximativ 140 g potasiu.,din care 125 nCi K40 rezultind 0,25
mrem/saptamana (13 mrem/an) pentru intreg corpul.
In plus daca se folosesc substituenti ai sarurilor de sodiu se mai adauga 15 mrem/an.

Factorii de pondere ai radiatiilor1(ICRP 60)

Tipuri si domenii de enrgie2 Factorul de pondere al radiatiei, WR

Fotonii, toate energiile 1
 Electronii si mionii, toate energiile3 1
Neutronii, <10 kev 5
10 keV pana la 100 keV 10
100 keV pana la 2 MeV 20
2 MeV pana la 20 MeV 10
>20 MeV 5
Protonii, altii decat protonii de recul,
5
energii>2 MeV
Particulele alfa, fragmente de fisiune, nuclee
20
grele
1
Valorile sunt date pentru radiatia incidenta pe corpul uman ,iar pentru emisia provenita de la
surse icorporate de la sursele insele
2
Alegera valorileor pentru alte tipuri de radiatii este discutata in Anexa A a Publicatiei ICRP 60.
3
Excluzand electronii Auger emisi de radionuclizi legati de ADN.

Factorii de ponderare pentru tesut conform cu ICRP 60

Tesut sau organ Factorii de ponderare pentru tesut WT

Gonade 0,20
Maduva osoasa hematopoietica 0,12
Colon 0,12
Plaman 0,12
Stomac 0,12
Vezica urinara 0,05
San 0,05
Ficat 0,05
Esofag 0,05
Tiroida 0,05
Piele 0,01
Suprafata oaselor 0,01
Restul organelor si tesuturilor(remainder) 0,05

Doza echivalenta efectiva totala si doza echivalenta totala intr-un organ

sau tesut este suma dozelor efective provenite din expunera externa si interna

Pozitiile relative ale produsilor rezultati

din diferite procese nucleare
 He3 primit α primit

- cedat p primit d primit t primit

n cedat Nucleul original n primit

+ cedat
t cedat d cedat p cedat
ε
p proton
 neutron
 alfa d deuteron
 cedat He3 cedat t tritiu(H3)
ε captura - beta
+ pozitron
electronica

Acest tabel se foloseste impreuna cu Tabelul Periodic al Eelementelor pentru a se determina

descendentii si parintii unui izotop.
De exemplu: se stie ca 238Pu este un emitor alfa. Schema de dezintegrare alfa ne indica ca
numarul de masa scade cu 4 (din 238 devine 234) si numarul atomic Z scade cu 2 (din 94 devine
92). Elementul cu numarul atomic Z = 92 este Uraniu. 238Pu se dezintegreaza in 234U.
Un alt exemplu: se stie ca 36Cl este un emitator beta. Schema de dezintegrare pentru beta ne
indica ca numarul de masa ramane constant in timp ce numarul atomic Z creste cu 1 (din 16 devine
17). Elementul cu numarul atomic Z = 17 este Argonul. 36Cl se dezintegreaza in 36Ar.

Radioactivitatea

Z XA Z= numarul atomic (numarul de protoni)

X= elementul
A=numarul de masa (suma dintre numarul de protoni si numarul neutroni)

Moduri de dezintegrare
Alfa ZXA  Z-2XA-4 + 
Beta minus ZX
A
 Z+1X
A
+ -
Beta plus (pozitron) ZX
A
 Z-1X
A
+ +
Captura electronica ZX
A
 Z-1X
A

Ecuatia dezintegrarii radioactive: At = A0e-t

unde: At - este activitatea dupa timpului ‘t’
A0 - este activitatea initiala
 - constanta de dezintegrare si este 0,693/t1/2
t - este timpul de dezintegrare

Raportarea datelor radiologice

Pentru activitatea minima detectabila (AMD) se foloseste formula:

k 2  2k RB  t S  B  Eff  (1  t S  B / t B )
AMD 
t S  B  Eff
k(pentru 95%) = 1,645
tS+B = timpul de masurare al probei
tB = timpul de masura al fondului
RB = viteza de numarare a fondului
Eff = eficacitatea detectorului (exprimata in zecimale)
RS+B = viteza de numarare a probei

Daca timpul de masura al fondului si al probei este de 1 minut si fondul este masurat in DPM,
activitatea minima detectabila va fi:
2,71  4,65 R B  Eff
AMD 
Eff
Daca timpul de masura al fondului este de 10 minute, timpul masura al probei de 1 minut si fondul
este masurat in DPM, activitatea minima detectabila va fi:
2,71  3,45 R B  Eff
AMD 
Eff
Daca timpul de masura al fondului si al probei este de 1 minut si fondul este masurat in CPM,
activitatea minima detectabila va fi:
2,71  4,65 RB
AMD 
Eff
Daca timpul de masura al fondului este de 10 minute, timpul masura al probei de 1 minut si fondul
este masurat in CPM, activitatea minima detectabila va fi:
2,71  3,45 R B
AMD 
Eff

Eficacitatea detectorului

Se calculeaza eficacitatea detectorului dupa cum urmeaza:

Eficacitate = CPM / DPM
CPM = impulsuri pe minut;
DPM = dezintegrari pe minut;

Calculul legii de atenuare cu inversul patratului distantei

Aceasta lege pune la dispozitie o cale simpla de a calcula expunerea datorata unei surse
gamma punctiforme la distante diferite.
Debitul Expunerii1 x D12 = Debitul Expunerii2 x D22
Unde
Debitul Expunerii1 = debitul expunerii masurat sau cunoscut;
D12 = Distanta de la sursa pana in punctul in care s-a masurat sau se stie
debitul expunerii;
Debitul Expunerii2 = Debitul expunerii in punctul in care vrem sa-l calculam;
D22 = distanta de la sursa la punctul in care vrem sa calculam debitul
expunerii ;

Factorul de corectie pentru doza superficiala

Echivalentul de doza personal superficial HP(0,07) este raportat separat de echivalentul de doza
prsonal in profunzime. Echivalentul de doza personal in profunzime este suma echivalentilor de
doza personali in profunzime datorati expunerii la radiatii gamma si neutroni. Echivalentul de doza
personal superficial se aplica la fotoni de energie joasa si la radiatii beta. Particulele alfa nu sunt
incluse in echivalentul de doza personal superficial.
Obligativitatea evidentierii HP(0,07) apare in momentul in care este indeplinita conditia:
Valoarea _ masurata _ cu _ fereastra _ det ectorului _ deschisa
 1,2
Valoarea _ masurata _ cu _ fereastra _ det ectorului _ inchisa
Aceasta in cazul in care se foloseste un detector cu posibilitatea deschiderii ferestrei.

Calculul timpului de lucru sau stationare in cazul expunerii externe

Se imparte valoarea masurata la locul de munca la nivelul operational stabilit pentru zona
radiologica respectiva.
Exemplu: - nivelul operational stabilit pentru zona radiologica respectiva este
H*(10) = 10 μSv/h,
- programul de lucru normal pentru zona radiologica considerata este de 7 ore pe
zi.
- valoarea masurata a debitului echivalentului de doza ambientala la locul de
munca este H*(10) = 40 μSv/h.
Rezulta timpul de lucru = 10(μSv/h) : 40(μSv/h) x 7h = 1,75h

Calcularea constantei gamma pentru o sursa de activitate A

Г = φEγ(μen / ρ)aere/W
Unde
Г = constanta gamma (R·cm2 / h·A)
φ = debitul fluentei fotonilor (γ/cm2·h)
Eγ = energia fotonilor gamma (MeV)
(μen / ρ) = grosimea masica a aerului (g/cm2)
e = sarcina electronului (C)
W = cantitatea medie de energie necesara producerii unei perechi de ioni in aer (eV)

Calcularea debitului fluentei fotonilor (φ) proveniti de la o sursa gamma punctiforma

φ = A·Y/4π r2
unde:
φ = debitul fluentei fotonilor (Y/cm2-h)
A = activitatea sursei (dez/h)
Y = randamentul de emisie al fotonilor (γ / dez)
r = distanta pana la sursa punctiforma (cm)

Calcularea debitului expunerii (X) provenite de la o sursa gamma punctiforma

X (R/h) = Г·A / r2

Г = constanta egala cu debitul expunerii (R/h la distanta de 1m per Ci)

A = activitatea sursei in Ci
r = distanta pana la sursa in metri (m)

Calcularea debitului dozei in aer (D) provenite de la o sursa beta punctiforma

D = 300 A / d2
Unde:
D = debitul dozei absorbite (rad/h)
 A = activitatea sursei in Ci
d = distanta de la sursa in picioare (feet, 1m = 3,2808ft)

Calcularea debitului expunerii (X) pentru o sursa gamma liniara

X(R/h) = ΓAL / R x tg-1(L/R)

Unde:
Γ = debitul expunerii (R/h) la distanta de 1m per Ci
AL= Activitate pe unitatea de lungime (Ci / m)
R = distanta fata de sursa liniara in metri
L = lungimea sursei liniare in metri

Calcularea debitului expunerii (X) pentru o sursa in forma de disc

X(R/h) = πAaΓ x ln[(L2 + R2) / R2]

Unde:
Γ = R/h la distanta de 1m per Ci
Aa = Activitate pe unitatea de arie (Ci / cm2)
L = diametrul suprafetei sursei in forma de disc in cm
R = distanta fata de suprafata sursei in forma de disc in cm

6CEN
Ecuatia 6CEN poate fi folosita pentru a calcula debitul expunerii in R/h la 31cm pentru
surse punctiforme de radiatii X si γ cu energii cuprinse intre 70keV si 2MeV:

R/h la 31cm = 6CEN

Unde:
C = Ci de material radioactiv
E = energia fotonilor in MeV
N = abundenta fotonului (exprimata in zecimale)

Calcularea Radioactivitatii Aeropurtate (radionuclizi de viata lunga)

CS = RN / (V x ε x SA x CE x CF)
Unde
CS = concentratia activitatii (activitatea volumica) la sfarsitul prelevarii probei
RN = viteza de masurare neta (fara fond)
V = volumul probei
ε = eficacitatea detectorului
SA = factorul de autoabsorbtie
CE = eficacitatea de colectare pe detector
CF = conversia din dezintegrari pe unitatea de timp in activitate

Calcularea Radioactivitatii Aeropurtate (radionuclizi de viata scurta)

CS = RN / [V x ε x SA x CE x CF x (1 – e-λtS) x (e-λtd)
Unde
tS = timpul de masurare al probei
 td = timpul scurs de la sfarsitul timpului de prelevare al probei pana la momentul inceperii
masurarii probei

Monitorarea Radioactivitatii Aerului

Concentratia Radioactivitatii in Aer

Concentratia Radioactivitatii in Aer reprezinta activitatea raportata la unitatea de volum de aer

(activitate volumica) si poate fi exprimata in dpm / m3 , μCi / mL , sau Bq / m3. O alta cale de a
exprima concentratia radioactivitatii in aer ca risc relativ este prin utilizarea Limitei Derivate a
Concentratiei radionuclizilor in Aer (LDCA).

CPM _ proba
DPM =
Eficacitate(CPM / DPM )

μCi = 2,22 · 106 DPM

1 DPM / m3 = 4,5 · 10-13 μCi / ml

1 μCi / ml = 2,22 · 1012 DPM / m3

Becquerel (Bq) = 1 dez/s

CPM
DPM / m3 = 3
Eficacitate(CPM / DPM ) xVt (Volumul _ total _ al _ probei ) m

CPM
6
μCi /ml = Eficacitate  2,22 
10 DPM
Ci V T (Volumul _ total _ al _ probei)ml

CPM
Bq / m 3
= Eficacitate  60DPM 3
V T (Volumul _ total _ al _ probei) m
Bq

Limita derivata a concentratiei unui radionuclid in aer

Simbol : LDCA
Unitate de masura in SI : Bq/m3
Relatii de transformare :

1 1
1 LDCAj = 1 LAIj,inh   = 4,16 x 10- 4 LAIj,inh
2000 1,2
unde
j este radionuclidul considerat
2000 [h/an] reprezinta numarul de ore lucrate in camp de radiatii (contaminare aeropurtata) de un
angajat expus profesional timp de un an ;
1,2 m3/h - cantitatea medie de aer care trece prin plamanii unui om timp de o ora
 0.02 1 1
1 LDCAj =  
h j ,inh 2000 1,2
10 3
pentru populatie ET  1 mSv per an de unde LDCA  0,8  8760  [h
j ,inh ]

unde
8760 [h/an] reprezinta numarul de ore dintr-un an ;
0,8 m3/h - cantitatea medie de aer (in stare de somn si veghe) care trece prin plamanii unui om timp
de o ora

Concentratia Radioactivitatii in Aer

Pentru a calcula Concentratia Radioactivitatii in Aer avem nevoie de viteza de numarare si volumul
total al probei de aer.

- Activitatea probei se obtine impartind viteza de numarare la eficacitate.

- Volumul total de aer al probei se obtine inmultind debitul de prelevare cu timpul de prelevare al
probei.
- Concentratia radioactivitatii in aer se obtine impartind activitatea probei la volumul de aer
prelevat.
- Valoarea obtinuta se compara cu LDCA.
- In conditii normale de radioprotectie valoarea concentratiei radioactivitatii nu trebuie sa
depaseasca 1 LDCA.
- Daca se imparte 1 LDCA la valoarea concentratiei radioactivitatii determinata la locul de munca
rezulta fractiunea din zi in care expusul profesional isi poate desfasura activitatea in conditii
normale de radioprotectie.

Exemple de calcul ale contaminarii aeropurtate

La calculul contaminarii aeropurtate, in zona de lucru s-a prelevat timp de 2h cu un debit de

0,056632 m3/min. Proba astfel prelevata a fost trimisa spre analiza laboratorului de dozimetrie care
a determinat 36 dpm de Pu239.Care a fost concentratia radioactivitatii in aer exprimata in μCi/ml si
dpm/m3 ?
1. Activitatea probei in μCi, se obtine prin impartirea valorii in dpm la 2,22·106 dpm/μCi.
36 dpm / 2,22·106 dpm/μCi = 1,6 ·10-5 μCi
2. Volumul total prelevat se obtine inmultind debitul de prelevare al probei cu timpul de prelevare.
- S-a utilizat dispozitivul de prelevare rapida timp de 2h la debitul de 0,056632 m3/min.
2h x 60min / h x 0,056632 m3/min = 6,79584 m3 = 6,79584 · 106 ml
3. Concentratia radioactivitatii in aer exprimata in μCi/ml se obtine astfel:
1,6 ·10-5 μCi / 6,79584 · 106 ml = 2,4 · 10-12 μCi/ml
4. Concentratia radioactivitatii in aer exprimata in dpm/m3 se obtine astfel:
36 dpm / 6,8 m3 = 5,3 dpm/m3

Ecranarea campurilor de radiatii gamma

FRACTIA DE RADIATIE CARE TRECE DE ECRAN

VALORI ALE GROSIMII DE INJUMATATIRE ALE ECRANELOR

NUMARUL DE STRATURI DE GROSIMI DE INJUMATATIRE

Utilizarea (citirea) graficului:
Se da: O sursa de 60Co cu debitul dozei ambientale 1,2mSv/h la 30cm.
Se cere: numarul de straturi de grosimi de injumatatire pentru a reduce debitul dozei ambientale la
50μSv/h la 30 cm.

Impartiti 0,05 mSv/h la 1,2 mSv/h = 0,042

Se localizeaza valoarea de 0,042 pe axa verticala si se deplaseaza pe orizontala pana cand

intersectati graficul, apoi din punctul de intersectie coborati pe verticala pentru a gasi numarul de
grosimi de injumatatire corespunzatoare. Aceasta valoare este aproximativ 4,6 grosimi de
injumatatire.
Grosimea ecranului dintr-un anumit material necesara reducerii debitului dozei ambientale la
50μSv/h se obtine inmultind grosimea de injumatatire pentru materialul ales functie de energia
Co60, cu numarul de grosimi de injumatatire obtinut mai sus.

Valorile grosimilor de injumatatire (cm) ale debitului de doza in diferite materiale in functie
de energia fotonilor

10 – 100 100 – 500 1,5 – 2

1 MeV 1 – 1,5 MeV > 2 MeV
keV keV MeV
Beton 6,56 10,83 12,05 13,64 14,41 19,65
Pb (plumb) 0,03 0,50 1,31 1,88 2,12 2,62
DU (deuterura de
0,02 0,22 0,56 0,98 1,12 1,17
uraniu)
W (Wolfram) 0,02 0,38 0,87 1,15 1,39 1,62
Otel (Fe) 0,36 2,73 3,45 3,78 4,10 4,41
Sn 0,08 1,92 3,27 3,68 4,17 4,88
Al 0,44 9,78 10,94 12,32 13,12 17,50
Apa (H2O) 33,83 26,15 28,71 31,07 31,88 57,75
Aceste valori au fost obtinute folosind coeficientii de atenuare masica NIST.
Factorul buildup este inclus.
Ecranarea campurilor de neutroni
FRACTIA DE NEUTRONI CARE TREC DE ECRAN

VALORI ALE GROSIMII DE INJUMATATIRE ALE ECRANELOR

NUMARUL DE STRATURI DE GROSIMI DE INJUMATATIRE

Se da: O sursa de neutroni cu energia de 5 MeV are debitul fluentei de 12 000 n/cm2s la 30cm.
Se cere: care este numarul de straturi de grosimi de injumatatire care reduc debitul fluentei la
40 n/cm2s la 30 cm.
Impartiti 40 n/cm2 s la 12 000 n/cm2 s = 0,0033

Localizati valoarea de 0,0033 pe axa verticala si deplasati-va pe orizontala pana cand intersectati
graficul, apoi din punctul de intersectie coborati pe verticala pentru a gasi numarul de grosimi de
injumatatire corespunzatoare. Aceasta valoare este aproximativ 8,3 grosimi de injumatatire.

Grosimea ecranului dintr-un anumit material necesara reducerii debitului fluentei la 40 n/cm 2s se
obtine inmultind grosimea de injumatatire pentru materialul ales functie de energia neutronilor
considerati cu numarul de grosimi de injumatatire obtinut mai sus.
 Valorile grosimilor de injumatatire (cm) ale fluxurilor de neutroni rapizi

Energia (MeV) 1 5 10 15
Polietilena (PE) 3,7 6,1 7,7 8,8
Apa (H2O) 4,3 6,9 8,8 10,1
Beton 6,8 11 14 16
Sol 8,8 14,3 18,2 20,8

Calcule de ecran
Calcularea grosimii ecranelor pentru neutroni

I = I0·e-σNx
Unde: I = debitul fluentei neutronilor dupa strabaterea ecranului
I0= debitul initial al fluentei neutronilor
σ = sectiunea eficace pentru neutroni a ecranului in cm2
N = numarul de atomi dintr-un centimetru cub de material utilizat ca ecran
x = grosimea ecranului in cm

Calcularea grosimii ecranelor pentru radiatii gamma

“Geometrie buna” (fascicul colimat)

I = I0·e-μx
Unde: I = debitul fluentei fotonilor dupa strabaterea ecranului
I0= debitul initial al fluentei fotonilor
μ = coeficient de atenuare liniar
x = grosimea ecranului in cm
“Geometrie proasta” (fascicul necolimat)
I = B·I0·e-μx SAU I0e-μen x
B = factor buidup
μen = coeficientul de absorbtie liniar
Grosime de injumatire (grosimea de semiatenuare) = ln2/μ
Grosime de deciatenuare = ln10/μ
F = transmitanta = I/I0 sau F = e-μx

Calcul simplificat de grosimea ecranului

Aceste calcule se vor verifica prin masurari radiologice.

I = debitul fluentei electronilor dupa strabaterea ecranului
I0 = debitul initial al fluentei electronilor
n = numarul de grosimi de semiatenuare sau deciatenuare
I = I0·0,1n pentru grosimi de deciatenuare
I = I0·0,5n pentru grosimi de semiatenuare

Materiale utilizate ca ecran

α = oricare
β- = materiale cu Z mic cum ar fi materiale plastice sau aluminiu
γ = materiale cu Z mare, cum ar fi plumbul
amestec de emitatori β-/γ = primul strat este format din materiale cu Z mic urmat de un strat format
din materiale cu Z mare
n = primul strat este format din materiale cu un continut bogat de atomi de hidrogen in
molecula (precum polietilena– PE), pentru termalizare; apoi absorbanti de neutroni cum ar fi
cadmiu, bor, litiu, hafniu; iar ultimul strat format din materiale cu Z mare pentru ecranarea
radiatiilor gamma.

Calcularea factorului de transmisie F pentru ecranarea unui generator de radiatii X

F = P·d2 / WUT (BCF)

P = debitul dozei ambientale maxim admis (μSv/saptamana)
d = distanta pana la punctul de masura
W = mA·min/saptamana
U = factorul de utilizare
T = factorul de ocupare
BCF = factorul de conversie pentru fascicul (R/mA·m2)

Dezintegrarea radioactiva (diagrama semilogaritmica)

Fractiunea de activitate rămasă

Numărul de timpi de injumatatire

 Ecuaţia dezintegrării radioactive este: At = A0e-λt sau A0 = At/e-λt
ln 2 0,693
sau t = [ln(At/A0)]/(-λ) unde timpul de înjumătăţire este T1/2 = 
 

Exemplu de utilizare:
Se dă: 10 mCi de P32 cu timpul de înjumătăţire de 14.3 zile
Ce se cere: activitatea după 125 de zile
Se determină numărul de înjumătăţiri care au loc în perioada dată prin împărţirea nr. de zile la
timpul de înjumătăţire: 125/14.3=8.74. Localizăm 8.74 pe abscisă şi din graficul funcţiei găsim
valoarea ordonatei, în cazul nostru valoarea este de aprox. 0.002. Înmulţim valoarea activităţii
iniţiale cu 0.002. Aşadar activitatea după 125 de zile este de 0.02 mCi (20 µCi).

Ghid pentru activităţile de suprafaţă.Tabel extras din DOE 5400.5 şi Anexa A al LANL RPP –
Contaminarea fixată totală permisă de suprafaţă (dpm/100 cm2 )
Radionuclidul medie maximă nefixată
125 129 227 226
Grup I: elemente transuranice, I, I, Ac, Ra, 100 300 20
228
Ra, 228Th, 230Th, 231Pa
90 126 131 133 223 224
Grup II: Th-natural, Sr, I, I, I, Ra, Ra, 1000 3000 200
232
U, 232Th

Grup III: U-natural, 235U, 238U, şi produşii de 5000 15000 1000

dezintegrare asociaţi, emiţători α

Grup IV: emiţători β şi/sau emiţători γ (radionuclizi 5000 15000 1000

cu scheme de dezintegrare altele decât emisia α sau
fisiune spontană cu excepţia 90Sr şi elementele de mai
sus)

Tritiu (la suprafaţă şi subsuprafaţă) N/A N/A 10000

Anexa D din 10CFR835 ref. la contaminarea superficială

Nuclidul Nefixată Totală (fixată+nefixată)
(dpm/100cm2) (dpm/100 cm2)

U natural, 235U, 238U, şi produşii de 1000 5000

dezintegrare asociaţi
alfa alfa

elemente transuranice, 226Ra, 228

Ra, 230
Th, 20 500
228
Th, 231Pa, 227Ac, 125I, 129I
232 90 223 224 232
Th natural, Th, Sr, Ra, Ra, U, 200 1000
126 131 133
I, I, I

emiţători β şi/sau emiţători γ (radionuclizi 1000 5000

cu scheme de dezintegrare altele decât
 emisia α sau fisiune spontană cu excepţia beta/gamma beta/gamma
90
Sr şi elementele de mai sus)

Tritiu în compuşi organici, suprafeţe 10000 10000

contaminate cu tritiu, apă tritiată, sau
aerosoli de metale tritiate

Folosirea instrumentelor de măsură

1. Alegerea dozimetrului şi a detectorului se face în funcţie de izotopul de măsurat (dacă acesta

este cunoscut).
2. Verificarea valabilităţii vizei metrologice de pe aparat şi a integrităţii acestuia indică operarea
în parametri funcţionali.
3. Se verifică bateria.
4. Se verifică funcţionarea cu ajutorul unei surse test (verificarea poate da informaţii atât din
punct de vedere funcţional cât şi din punct de vedere al performanţei aparatului).
5. Se determină factorul de corecţie asociat izotopului.
6. Se determină activitatea minim detectabilă (AMD).
7. Se compară AMD a aparatului cu criteriile de măsurare .
8. Dacă instrumentul sau detectorul nu îndeplinesc una din condiţiile de mai sus, se schimbă
instrumentul sau detectorul (sau se schimbă/încarcă bateriile) sau se modifică tehnica de măsurare
astfel încât aparatul să îndeplinească criteriile de măsurare.
9. Se efectueaza şi se arhivează măsurarea.

Alegerea instrumentelor de măsură

Pentru:
-Expunere/Debitul dozei absorbite (fotoni): Cameră de ionizare, GM cu energie compensată (peste
40 keV), construite din material plastic echivalent ţesutul uman
-Debitul echivalentului de doză (neutroni): Contor cu trifluorură de bor cu moderator de
polietilenă, detector de neutroni sau protoni de recul (detector Rossi, scintilator lichid plastic,
scintilator din sulfură de zinc plastic)
 -Activitate β/γ: Contor proporţional, GM, scintilator plastic
-Activitate α: Contor proporţional, scintilator cu sulfură de zinc, contor proporţional cu aer,
detectori cu semiconductori din siliciu, scintilator din plastic
-Activitate α şi β: Contor proporţional, scintilator din sulfură de zinc plastic, scintilator din
plastic, detectori cu semiconductori din siliciu
-Activitate γ: NaI, CsI
-Spectroscopie de raze X: Si(Li)
-Spectroscopie γ: HPGe, HgI, CsI
-Spectroscopie α: grilă, detectori cu semiconductori din siliciu
-Spectroscopie β: scintilator din plastic, detectori cu semiconductori din siliciu

Timp de
Radio- înjumă- Emisii Metoda de detecţie
nuclidul tăţire
(rotunjit)
H-3 1,2E+01 β- Scintilator lichid
C-14 5,7E+03 β- Scintilator lichid
Cl-36 3,0E+05 β- Scintilator lichid
Ca-41 1,0E+05 EC Scintilator lichid
Mn-54 8,6E-01 EC, γ Spectrometrie gamma
Fe-55 2,7E+00 EC, X Spectrometrie X sau scintilator lichid
Co-60 5,3E+00 β-, γ Spectrometrie gamma
Ni-59 7,5E+04 EC, X Spectrometrie X
Ni-63 1,0E+02 β- Scintilator lichid
Sr-90 2,9E+01 β- Debitmetru beta sau scintilator lichid
Nb-93m 1,6E+01 IT, X Spectrometrie X sau scintilator lichid
Nb-94 2,0E+04 β-, γ Spectrometrie gamma
Mo-93 3,5E+03 EC, X Scintilator lichid sau spectrometrie X
Tc-99 2,1E+05 β- Spectrometrie de masa
Ru-106 1,0E+00 β-, γ Spectrometrie gamma (descendent: 106Rh)
Ag-108m 1,3E+02 EC, γ Spectrometrie gamma
Ag-110m 7,0E–01 β-, γ Spectrometrie gamma
Sb-125 2,8E+00 β-, γ Spectrometrie gamma
I-129 1,6E+07 β- Spectrometrie X
Cs-134 2,1E+00 β-, γ Spectrometrie gamma
Cs-137 3,0E+01 β-, γ Spectrometrie gamma (descendent 137mBa)
Ba-133 1,1E+01 EC, X, γ Spectrometrie gamma
Ce-144 8,0E-01 β-, γ Spectrometrie gamma
Eu-152 I,3E+01 EC, β-, X, γ Spectrometrie gamma
Eu-154 8,6E+00 β-, X, γ Spectrometrie gamma
Eu-155 4,8E+00 β-, X, γ Spectrometrie gamma
Ho-166m 1,2E+03 β-, X, γ Spectrometrie gamma
U-234 2,5E+05 α, X Spectrometrie alfa
U-235 7,0E+08 α, γ Spectrometrie gamma
U-238 4,5E+09 α Spectrometrie gamma
 Pu-238 8,8E+01 α, X Spectrometrie alfa
Pu-239 2,4E+04 α Spectrometrie alfa
Pu-241 1,4E+01 β- Scintilator lichid
Am-241 4,3E+02 α, X, γ Spectrometrie alfa
Cm-242 4,5E-01 α, X Spectrometrie alfa
Cm-244 1,8E+01 α, X Spectrometrie alfa

Activitatea specifică

Activitatea specifică (Ci/g) = 3.578 E5/(T1/2×masa atomică) unde T1/2 este exprimat în ani.
1an = 365 zile = 8760 ore = 5.25 E5 minute = 3.15 E7 secunde
 Radiaţii caracteristice a celor mai des întâlniţi radionuclizi

Aceste tabele indică primul descendent cu tipul de dezintegrare corespunzător, energia în keV şi
abundenţa relativă. Sunt listate doar cele mai abundente energii (pt. dezintegrările cu mai mult de
trei nivele energetice exceptând nivelele energetice specifice identificării radionuclidului; valorile
energetice sunt rotunjite până la cel mai apropiat keV).
Activitatea specifică şi nivelele de radiaţii a celor mai des întâlniţi radionuclizi
 Expunerea la radiaţii γ în mR/h la 30 cm considerâdu-se surse punctiforme (dimensiuni
micrometrice) pentru cei mai des întâlniţi radionuclizi.
1000 µ = 1mm = 0.03937 inches
100 µ se pot discerne cu ochiul liber
50 µ nu se pot discerne cu ochiul liber
 Activitatea (în dpm) pentru surse punctiforme (dimensiuni micrometrice) pentru oxizii
diverşilor izotopi.

Notă: activitatea măsurată va fi întotdeauna mai mică decât cea calculată datorită efectului de
autoecranare.

Calculul activităţii (în dpm) pentru oxizii diverşilor izotopi.

1. Volumul particulei este V=1/6 πd3

2. Se utilizează valoarea densităţii oxizilor izotopilor luate din tabele standardizate (ex. handbook
de fizică sau chimie)
3. Masa particulei este M=V×densitate
4. Activitatea particulei este A=M×activitatea specifică
5. Corecţia activităţii unei particule aflate sub formă de oxid: masa moleculară a Pu 238 este 238,
activitatea oxidului trebuie simplificată prin raportul (R) dintre masa moleculară a oxidului şi masa
moleculară a Pu238. Înmulţind activitatea calculată cu 238/270 obţinem activitatea oxidului
particulei.
6. Transformarea activităţii în dpm se efectuează prin înmulţirea activităţii (Ci) cu 2.22E12

Exemplu: pentru un diametru de 10µ al unei particule de dioxid de Pu238

dpm=V×M×A×R×2.22E12
V=1/6πd3 (d la 10µ este de 0.001cm) = 5.236E-10 cm3
M=V×densitatea (11.46g/cm3) = 6E-9 g/cm3
A=M×activ. spec. (17.1 Ci/g) = 9E-8 Ci
dpm=9E-8 Ci × 2.22E12 dpm/Ci = 200 777 dpm

Pentru particulele mai mari de 1µ, diametrul aerodinamic este aproximativ egal cu diametrul fizic
înmulţit cu rădăcină pătrată din densitate. În exemplul nostru, diametrul fizic de 10µ are un
echivalent diametru aerodinamic de 34µ (1µ×11.461/2). Acest aspect trebuie luat în considerare în
cazul monitorizării sau prelevării de mostre de aer.

Densitatea a diverse materiale în g/cm3

zăpadă 0.2 apa 1.0 gresie 2.7

cedru 0.4 linoleu 1.2 marmură 2.7

brad 0.5 policarbonat 1.2 titan 3.5

stejar 0.7 PVC 1.3 fier 7.8

hârtie 0.9 pământ (împachetat) 1.5 oţel 7.8

polietilenă 0.9 nisip 2.2 bronz 8.2

apa 1.0 beton 2.4 alamă 8.4

cauciuc 1.1 aluminiu 2.6 cupru 8.8

hârtie 0.9 sticlă 2.6 plumb 11.4

polietilenă 0.9 granit 2.7 wolfram 19.6

Măsuri primare în caz de urgenţă

Oprirea şi Securizarea operaţiunilor din zonă. Se securizează (dacă este posibil) activitatea
cauzatoare.
Anunţarea celorlalţi din zonă în timpul evacuării. Nu se caută persoane posibil dispărute la
această etapă a operaţiunilor de urgenţă.
Izolarea sursei radioactive de către persoane calificate.
Minimizarea expunerii individuale şi a contaminării. Controlarea fiecărui punct de acces din
zonă (dacă este posibil).
Securizarea ventilaţiei nefiltrate. Evaluarea condiţiilor radiologice şi comunicarea cu personalul
responsabil cu controlul ventilaţiei.
 Priorităţile controlului radiologic în urgenţele medicale

Primul ajutor va acordat numai de către persoane pregătite corespunzător. Ordinea priorităţilor
este: salvarea de vieţi omeneşti, securizarea bunurilor şi ulterior controlul împrăştierii contaminării.
Identificarea traumelor majore: se vor lua în considerare următoarele aspecte pentru a discerne o
leziune gravă de una minoră.
Leziuni la nivelul craniului (de la baza gâtului către vârful capului)
Pierderea cunoştinţei
Dezorientare
Convulsii
Pierderea senzaţiilor
Pierderea funcţiilor motorii
Membre în unghiuri anormale
Amputaţii
Arsuri (chimice, termice sau datorate radiaţiilor)
Orice arsură pe o suprafaţă mai mare decât cea a unei palme
Inhalarea de substanţe toxice
Hemoragii puternice
Ritm respirator anormal

Primul ajutor în caz de accidente în zone radiologice:

Protejeaza-te pe tine insuti : orice salvator va lua în considerare debitul dozei ambientale şi
contaminarea aeropurtată.
Victima va fi însoţită în permanenţă.
Salvatorul nu va mişca victima decât în cazul unui pericol iminent (foc, explozie, câmp de
radiaţii).
Dacă victima trebuie mişcată, aceasta va fi trasă de ambele mâini sau de ambele picioare.
Primul ajutor se va acorda numai de catre persoane calificate.
Solicitarea de ajutor (verbal, telefonic, etc) se va face fără a părăsi victima decât dacă este strict
necesar.
Salvatorul se va asigura că personalul medical de urgenţă cunoaşte localizarea precisă a locului
accidentului; pt. siguranţă, va trimite o persoană în întâmpinare.
Locul accidentului va fi eliberat pentru a asigura accesul personalului medical.
Măsurătorile radiologice se vor face începând cu victima.
Orice obiect care este cauza accidentului va fi monitorizat.
Salvatorul va oferi toate informaţiile necesare personalului medical (ce s-a întâmplat, cum, când,
amplasarea telefonului şi a punctelor de acces, indicaţii referitoare la zonele în care victima este
contaminată, precum şi valoarea contaminării).

Riscuri asociate instalaţiilor nucleare

Reactoari nucleari: produşi de fisiune (β-,γ), produşi de activare (β-,γ), elemente transuranice
(α,β-,γ), neutroni (în timpul funcţionării)
Acceleratoare: radiaţii de frânare, fotoneutroni, fotoni, protoni, produşi de activare (β -,γ), debitul
dozei echivalente are valoarea maximă la nivelul ţintei.
Generatoare de radiaţii X: radiaţia primară (rad.X neîmprăştiată), radiaţia secundară (rad.X
împrăştiată, în general de pacient), „scurgeri” (radiaţii X în locul respectiv, altele decât fasciculul
primar).
Medicină nucleară: cele mai mari doze se primesc în timpul eluţiei radioizotopilor şi la
staţionarea lângă pacient (γ).
Procesarea deşeurilor radioactive: contaminarea surselor de apă potabilă (α,β -), expunere
profesională în timpul manipulării.
Schema de dezintegrarea a 232Th

212
Bi se dezintegrează 64% în 212Po şi 36% în 208Tl
Schema de dezintegrare a Radonului (din schema de dezintegrare a 238U)

218
Po se dezintegrează 99.98% în 214Pb şi 0.02% în 218At
214
Bi se dezintegrează 99.98% în 214Po şi 0.02% în 210Tl
210
Bi se dezintegrează ~100% în 210Po şi 0.00013% în 206Tl

Schema de dezintegrare a 238U (până la 218Po)

234m
Pa se dezintegrează 99.87% în 234U şi 0.13% în 234Pa