ROLUL PROTEINELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

Proteinele reprezintă 16-19% din greutatea unui adult sau 75-78% din substanţa uscată. Ele îndeplinesc în
organism multiple roluri, după cum urmează:
• rol plastic, întrucât constituie componentul principal al protoplasmei celulare; participă la formarea, dezvoltarea,
reînnoirea şi repararea uzurii acestui substrat material al vieţii;
• intră în structura tuturor enzimelor;
• intră în structura unor substanţe active (glutation, hemoglobină, transferină etc), prin intermediul cărora se produc
majoritatea proceselor metabolice;
• intră în structura hormonilor;
• participă la menţinerea echilibrului acid – bază şi la controlul presiunii coloid-osmotice. Acest echilibru este
esenţial pentru buna funcţionare a tuturor celulelor organismului, a biocatalizatorilor din seria vitaminelor,
enzimelor sau hormonilor.
• stimulează gândirea pozitivă, creativitatea;
• intră în structura anticorpilor şi deci, participă la apărarea organismului;
• asigură troficitatea normală a ţesuturilor şi organelor;
• furnizează parteneri de conjugare (fragmente moleculare – haptene – capabile să lege şi să elimine substanţele
toxice, medicamentele etc. din organism);
• au rol de transport al unor substanţe importante pentru viaţă;
• au rol contractil şi de rezistenţă mecanică, de protecţie;
• pot fi folosite ca sursă de energie, 1 g de proteine generând prin ardere 4,1 calorii. Acest rol este secundar, întrucât
proteinele sunt scumpe, dar mai ales pentru că utilizarea lor ca material energetic este neraţională metabolic:
consumă multă energie pentru a fi metabolizate (60% din valoarea eliberată), nu eliberează întreaga cantitate de
energie conţinută în moleculă.

RAŢIA DE PROTEINE
Studiile ştiinţifice au demonstrat că nevoia de proteine este de numai 5- 6% din REZ (raţia energetică zilnică), iar în
ultimii 50 de ani s-a convenit totuşi la 9-10% din REZ, pentru a exista siguranţa că cei mai mulţi oameni vor primi
acel minim necesar de 5-6%! Sunt suficiente studii care au demonstrat experimental că depăşirea raţiei de 10%
proteine din REZ, mai ales dacă sunt de natură animală, creează mari probleme de sănătate.
Conform datelor OMS, raţia de proteine variază în funcţie de:
• calitatea proteinelor; • starea de sănătate;
• vârstă;
• sex;
• efort etc.
Astfel, la noi, pentru:
- proteinele de gradul I (au valoare biologică maximă), necesarul este de 0,57 g/kg-corp/zi la bărbaţi şi de 0,52 g/kg-
corp/zi la femei;
- pentru proteinele de gradul I plus II sau III necesarul variază între 1-1,2-1,5 g/kg-corp/zi.

TULBURĂRILE DE APORT
Populaţia cu risc crescut de a avea un consum inadecvat de proteine poate fi compusă din cei care:
§ ţin cură sau fac efort considerabil voit sau fiziologic (cura de slăbire, luptătorii şi gimnaştii, copiii, femeile
gravide);
§ renunţă la proteinele de înaltă calitate (vegetarienii, bătrânii, săracii).

Lipsa proteinelor în alimentaţie duce la stări de denutriţie cronică, istovirea celulelor nervoase, oprirea creşterii la
copii, reducerea sintezei suprarenalelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor sexuale, reducerea masei
corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoză, hepatoză, pelagră, dereglări ale metabolismului mineral
(osteoporoza); pielea devine uscată, unghiile - fragile, părul cade etc.
Este dăunător pentru organism şi surplusul de proteine. Excesul lor în raţia alimentară se soldează cu
supraîncărcarea organismului cu produsele metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefacţie în
intestine, cu supraîncărcarea ficatului şi rinichilor, cu afectarea oaselor şi articulaţiilor (guta, reumatismul
degenerativ, hipertensiunea arterială etc).