Iliuta Andrei

Ionescu
January 11, y

Ocluzo 3

…………
Axa balama reprezinta o linie imaginara care uneste cei doi condili atunci cand condilii fac
miscarea de rotatie in timpul deschiderii sau inchiderii gurii, deschiderea gurii ce nu depaseste 20
de mm.
Daca deschiderea gurii depaseste 20 de mm—ajunge intre 20 si 40 condilii nu mai raman in
relatie centrica si incep sa se deplaseze pe partea tuberculului articular. Deci la deschiderea gurii
din baza de deschis spre inchis mandiula parcurge 2 timpi de inchidere:
1) rotatie si translatie
2) Intrarea condilului in cavitatea glenoida.

Timpul de ocluzie:
1) Ocluzia de intercuspidare maxima
3) Ocluzia centrica
4) Ocluzia de necesitate
5) Ocluzia functionala
6) Ocluzia artificiala
7) Ocluzia dupa conceptul ortodontic a lui Ander

1)IM
-Prin IM se intelege contactul maxim dintre cele doua arcade dentare.
-Este cea mai frecventa pozitie functionala a mandibulei datorita contactelor dentodentare.
-Intercuspidarea maxima asigura stabilitatea ocluziei.

O C L U Z O L O G I E 1
 -IM se stabileste intre cuspizii de sprijin si fosetele centrale ale antagonistilor.
-In intercuspidare maxima se incheie cele doua cicluri are masticatiei—incizia si trituarea.

2)Ocluzia centrica
-se intelege contactul maxim dintre dinti a celor doua arcade dentare realizat de cuspizii de
sprijin si de fosetele centrale sau marginale ale antagonistilor.
-se refera strict la rapoartele dentodentare
-este cea mai echilibrata unde mandibula ocupa pozitia cea mai simetrica fata de maxilar
-la nivel ocluzal cushpijii de sprijin trebuie sa articuleze pe centrul suprafetelor ocluzale ale
antagonistilor

3)Ocluzia habituala/de obisnuinta

-reprezinta contactul maxim dintre dintii celor doua arcade care se realizeaza prin devierea
mandibulei la stanga, la dreapta sau inainte fata de maxilar.
-cauza reprezinta un obstacol/contact prematur care impiedica mandibula sa intre in
intercuspidare maxima lucru ce provoaca devierea mandibulei

4)Ocluzia centrica
-presupune contacte simetrice atat pe stanga cat si pe dreapta arcadelor dentare
-cand apare contact prematur mandibula va devia fie spre dreapta fie spre stanga pentru a
intra in IM

5)Contactul prematur (cand o proteza este mai inalta decat trebuie si pacientul nu poate
face o ocluzie uniforma)
-La aparitia contactului prematur dintii sufera o abrazie asimetrica care determina devierea
liniei mediene a fetei.
-Parodontiul este afectat
-Scade rezistenta ligamentelor din jurul dintilor deoarece presiunile masticatorii nu se mai
transmit in axul dintelui
-Tabla osoasa de la nivelul parodontiului sufera o ingrosare spongioasa (se intareste)
-La examenul radiologic apare o condensare osoasa a alveolei si o lamina dura ingrosata

O C L U Z O L O G I E 2
 -Mushculatura se adapteaza noilor conditii realizand un stereotip de masticatie
-La nivelul ATM-ului se produc fenomene de rezorbtie si atrofie a condilului dar pacientul
nu sufera discomfort si se adapteaza noilor conditii

6) Ocluzia de necesitate
-se caracterizeaza prin aparitia unui contact prematur in intercuspidare maxima sau relatie
centrica datorita unei obturatii inalte

7)Ocluzia dupa conceptul Angle

-in literatura americana de specialitate acest concept se traduce prin ocluzie neutrala,
ocluzie distala si ocluzie mezializata.

8)Ocluzia artificiala
-este ocluzia restabilita cu ajutorul lucrarilor protetice
-este ocluzia terapeutica
-este reprezentata de relieful ocluzal al lucrarii protetice si relieful ocluzal al arcadei
antagoniste (naturala sau artificiala)

Aspecte practice foarte stricte in realizarea unei punti corecte

1) slefuirea dintilor dupa un modelaj care sa asigure stopuri ocluzale functionale
2) sa se realizeze stopuri ocluzale functionale cu antagonistii
3) amprenta in ocluzie centrica cu doua aspecte:
-amprenta intr-un singur timp care are dintii antagonisti si campul protetic
4) amprenta corecta trebuie sa redea dintii stalpi, dintii antagonisti, dintii vecini, bresa
edentata, ocluzia. Ca materiale se folosesc elastomerii de sinteza sau de condensare
5)portamprenta chitoasa—prima amprenta in care se introduce materialul de amprentare
fluid iar impreuna se introduc tot pe campul protetic si se asteapta priza materialelor.

In laborator avem proba machetei in ceara. Se va urmari daca stopurile ocluzale sunt
functionale (adica pacientul sa permita miscarea mandibulei si in lateralitate si in propulsie in

O C L U Z O L O G I E 3
timp ce are contact intre cele doua suprafete dentare. Se verifica modelajul suprafetelor ocluzale
si inchiderea marginala la nivelul dintilor stalpi.

Proba scheletului:
Se aplica scheletul pe preparatiile dentare in campul protetic in cavitatea bucala si se
urmaresc realizarea ariilor de contact dintre suprafata ocluzala a lucrarii si dintii antagonisti.
Obligatoriu trebuie sa existe contacte functionale.

O C L U Z O L O G I E 4