Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comertul electronic
In miscarea lor produsele trec, doar in anumite imprejurari, in mod direct din sfera productiei in
sfera comerciala cu amanuntul. O mare pane din bunurile destinate consumului, parcurg si o
etapa apartinand comertului cu ridicata caruia ii revine un important rol, atat in circulatia
marfurilor, cat si in realizarea productiei si satisfacerea nevoilor.
v cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau diferite
organizatii economice, sociale si din administratia publica;
In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera
o serie de avantaje[3]:
asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de la un sezon la altul sau de la o zona la
alta.
prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, permite producatorilor sa-si continue fara
intrerupere activitatea, evitandu-se astfel orice stagnare a productiei ce s-ar putea interpune intre
momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora.
asigura producatorilor multiple servicii logistice legate mai ales de stocarea marfurilor,
eliberandu-i astfel de sarcinile depozitarii si conditionarii marfurilor, scutindu-i de cheltuielile
materiale, financiare si forta de munca generate de procesul de stocare, cat si de grijile
permanente cu privire la asigurarea capacitatilor de stocare.
ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori, permite acestora din urma de a
avea informatii pretioase asupra modului in care le sunt primite produsele.
In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al comertului cu ridicata este dat, de
asemenea, de catre o serie de avantaje:
Joaca un rol foarte important in ceea ce priveste informarea detailistilor. Numerosi comercianti cu
amanuntul, din afara marilor aglomeratii, sunt slab informati atat 959j94j de catre producatorii
indigeni, cat si mai ales de catre cei straini, de pe tertele piete externe. Prin cunostintele lor, prin
documentatiile realizate si prin diversele cataloage elaborate, comertul cu ridicate ii informeaza
permanent si ii ajuta in obtinerea cantitatilor de marfuri necesare.
livreaza spre comertul cu amanuntul in cantitatile pe care acestea le pot stoca sau le pot vinde
intr-o unitate de timp, corespunzator posibilitatilor financiare.
comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri, detailistilor, de a beneficia de preturi mai joase
decat daca s-ar aproviziona direct de la producator, ca urmare a sistemelor de reduceri care nu
se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari.
lipsa informatiilor 'la zi' cu privire la structura fondului de marfa pus la dispozitie de catre diversi
furnizori,
Stocarea unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari normale a
fluxului de produse catre detailisti si, in continuare, a fluiditatii vanzarilor catre consumatori, prin
eliminarea rupturilor in procesul de aprovizionare, ca urmare a sezonalitatii productiei, lipsei de
informatii, diverselor situatii conjuncturale, blocajelor financiare in cadrul intreprinderilor
producatoare etc. Pentru aceasta, societatile din cadrul comertului cu ridicata trebuie:
Transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse de un anumit fel
(marime, culoare, model etc.) livrate de fabrici, in sortiment comercial corespunzator varietatii
cererii populatiei;
Produse de sortiment simplu care nu pot fi dirijate direct catre comertul cu amanuntul datorita
capacitatii limitate de depozitare si vanzare a acestora si care prin volumul si frecventa ridicata a
cererii trebuie sa existe in permanenta in stoc, pentru asigurarea ritmicitatii aprovizionarii;
Produse cu caracter sezonier care sunt acumulate in stoc atat in scopul asigurarii unei
aprovizionari prelungite in tot timpul anului (legume, fructe etc.), cat si pentru aprovizionarea in
conformitate cu cerintele de sezon (imbracaminte, incaltaminte) cu marfuri a caror productie este
continua;
Produse care necesita o anumita pregatire pentru vanzare in genul operatiunilor de sortare,
preambalare, imbuteliere etc., operatiuni care se executa cu un randament ridicat decat in
unitatile comerciale cu amanuntul.
Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu, pe langa relatiile
economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, financiar-bancare,
prestari de servicii, precum si relatiile de munca. Prin intermediul unor asemenea relatii comertul
cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata, fiind direct conectat cu toate cele patru
componente ale pietei globale[10]:
v piata capitalurilor,
v marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai mare parte
consumului individual;
v marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator consumului unei persoane sau familii intr-
o anumita perioada de timp;
v prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in sfera consumului.
v vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi publice sau
private, care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor sociale (cantine,
crese, gradinite de copii, spitale etc.), cat si unele produse nealimentare ce formeaza asa-zisul
consum gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri de birou, materiale de
intretinere, unele piese de mobilier etc.).
Asigura prezenta unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate. Aceasta
presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele de consum, indiferent de conditiile de
acces specifice localitatilor sau zonelor geografice in care acestea sunt amplasate, cat si
deschiderea acestora in toate zilele din cursul anului, potrivit unui program corespunzator
solicitarilor segmentelor de consumatori aprovizionati, in consecinta, asigurarea omniprezentei
comertului cu amanuntul are in vedere atat comertul realizat de marile magazine universale,
micile magazine din cartiere si unele sate izolate sau cabanele din munti, cat si diferitele forme de
vanzare realizate prin intermediul comertului mobil sau prin corespondenta[15].
Asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia populatiei
absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli. De mentionat, ca aceasta
functie, specifica comertului cu amanuntul, are in vedere, pe de o parte, posibilitatile teoretice ale
acestuia de a se aproviziona de la toti producatorii sau de la toate intreprinderile comerciale cu
ridicata, iar pe de alta parte ia drept premisa natura si scopul marilor suprafete de vanzare care
au fost create tocmai pentru a forma si asigura universalitatea sortimentului de marfuri ce
urmeaza a fi pus la dispozitia populatiei, sau de a asigura universalitatea sortimentului de marfuri
din sectorul sau domeniul bransei comerciale in care actioneaza.
Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul
activitatii comertului cu amanuntul, literatura de specialitate grupeaza activitatea acestui sector in
trei domenii distincte:
v alimentatia publica,
v comertul nealimentar,
Majoritatea marfurilor alimentare fiind marfuri cu cerere curenta, de prima necesitate pentru
populatie este necesar ca unitatile comerciale sa fie amplasate cat mai aproape de consumatori,
evitandu-se deplasarea acestora pe distante mari pentru procurarea lor;
marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin structura cererii de marfuri a
populatiei ceea ce face ca ele sa fie procurate impreuna (paine, carne, fructe, legume, mezeluri,
branzeturi, lactate etc.) si sa necesite organizarea vanzarii lor intr-un singur loc;
marfurile alimentare fiind usor alterabile necesita conditii speciale de pastrare, o tehnica speciala
si rapida de vanzare. Astfel, unele produse (carne, lactate, mezeluri, peste etc.)necesita existenta
utilajelor frigorifice iar conditiile igienico-sanitare trebuie asigurate din momentul primirii lor si
pana in momentul vanzarii catre populatie;
satisfacerea in bune conditii a cerintelor populatiei si obtinerea unei eficiente ridicate fac necesar
ca in sortimentul unora din magazinele care desfac marfuri alimentare sa se includa o serie de
marfuri nealimentare de cerere curenta (produse chimice, articole de menaj, cosmetice etc.);
comert alimentar specializat in vanzarea anumitor produse care necesita, prin natura lor, conditii
speciale de vanzare fie in ceea ce priveste tehnologiile de comercializare, fie cu privire la
personalul folosit si formele de distributie (de pilda vanzarile de peste, carne etc., care, cer un
lant frigorific complet sau vanzarile de produse alimentare dietetice, care pe langa tehnica
comerciala adecvata, implica si prezenta unui personal calificat si specializat in probleme de
nutritie sau alimentatie rationala).
Alimentatia publica este o activitate specifica in reteaua comerciala care are ca obiect
ansamblul activitatilor interdependente de aprovizionare, productie, desfacere si de asigurare a
conditiilor necesare consumului unor produse alimentare superior prelucrate, in scopul satisfacerii
nevoilor de consum ale populatiei. Activitatile care se desfasoara in cadrul alimentatiei publice
sunt :
Marfurile nealimentare sunt cumparate in urma unei alegeri minutioase din partea cumparatorilor,
care compara diferite varietati ale aceleiasi marfi. In anumite situatii cumparatorul cere anumite
marci sau tipuri de produse (televizoare, aparate radio, aparate de fotografiat, frigidere etc.)
Marfurile comercializate sunt foarte variate ceea ce presupune adoptarea unor sisteme de
aprovizionare corespunzatoare, formarea sortimentelor si tehnologii comerciale specifice,
O buna parte a marfurilor nealimentare sunt dependente de moda (confectii, palarii, incaltaminte,
marochinarie etc.) ceea ce presupune modalitati specifice de informare, aprovizionare si
comercializare;
Desfacerea unor noi sortimente de produse necesita o prezentare specifica, folosirea unor
metode corespunzatoare de comercializare si de organizare a activitatii comerciale (uneori chiar
noi tipuri de unitati comerciale (de exemplu aparitia magazinelor cu specific comercializarea
telefoanelor mobile);
v comertul cu autovehicule;
Toate aceste subramuri au particularitati proprii sub aspectul organizarii retelei, tehnologiilor
comerciale, relatiilor economice cu industria, formelor de aprovizionare etc., in acelasi timp,
preocuparile pentru asigurarea cresterii eficientei activitatii comerciale din acest domeniu au
generat si tendinte de concentrare a activitatii comerciale in cadrul unor mai mari unitati
comerciale. Asemenea tendinte au dus la aparitia unor magazine universale si generale, care
ofera cumparatorilor conditii superioare de achizitionare a marfurilor si o gama larga de servicii
comerciale. Alaturi de aceste mari suprafete, comertul cu produse nealimentare foloseste si o
retea larga de unitati mai mici, prin intermediul carora sunt comercializate diverse grupe de
marfuri care implica prezentare deosebita, consultatii de specialitate, ambianta in procesul de
cumparare etc. Exemple de asemenea grupe pot constitui articolele culturale, electronice,
muzicale, foto, blanurile, unele confectii etc.
Clasificarea formelor de vanzare in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza
vanzarea marfurilor:
v comert stabil, realizat printr-o retea de unitati bine delimitate din punctul de vedere al
amplasarii si perioadei de functionare;
v comert mobil, realizat prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare;
1. Comertul stabil:
Comertul stabil desfasurat prin intermediul unitatilor clasice se prezinta in forma cea mai
obisnuita de comert, reprezentand baza comertului cu amanuntul. Caracteristici[23]:
v se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de diferite profiluri si
marimi, in raport cu complexitatea sortimentala a fiecarei grupe de marfuri.
v Vanzarea clasica realizata prin intermediul magazinelor este cea mai veche forma de
vanzare. Caracteristici:
vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert, el devenind chiar mai important
decat insusi produsul. Actiunile vanzatorului in cadrul acestui tip de activitati comerciale au un
dublu efect: prin cunostintele sale despre produs el are menirea de a argumenta si demonstra,
punand astfel in valoare calitatile produsului; prin cunostintele referitoare la vanzari, el poate
actiona in vederea sporirii increderii cumparatorului potential, eliminandu-i astfel teama si
inspirandu-i increderea necesara in alegerea produsului, transformandu-i dorinta in act de
cumparare.
v Vanzarea prin autoservire – este o forma moderna, rapida in care actul de vanzare –
cumparare se realizeaza direct, fara intermedierea vanzatorului. Primele magazine pe baza de
autoservire au fost organizate in SUA, in deceniile doi si trei ale secolului XX. In prezent, intr-o
serie de tari, printre care SUA, Suedia, Germania etc., autoservirea in comertul alimentar,
cuprinde 75-90% din volumul total al vanzarilor de marfuri.[24] Caracteristici :
absenta vanzatorilor si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac ori interesul pe care il
suscita marfurile prezentate;
drugstore - magazine create initial pentru a vinde produse farmaceutice, dar care astazi tind sa
comercializeze toate tipurile de produse: tigari si produse de tutun, ziare si reviste, carti,
papetarie, jucarii, discuri, parfumerie, imbracaminte etc., toate intr-o gama sortimentala redusa.
Magazinele tip drugstore se disting de alte puncte de vanzare cu amanuntul prin cadrul, ambianta
si orarul lor de functionare. Altfel spus, aceste unitati practica pentru o serie de produse formula
unei distributii de masa, pentru altele formula unei distributii selective. Cele care practica
distributia de masa sunt organizate in stil 'bazar', cele cu distributie selectiva promoveaza stilul
'boutique'; prima categorie este amplasata in centre comerciale sau centrele micilor orase, cea de
a doua in zone selecte ale oraselor, in pasaje etc[26].
cargouri - unitati comerciale cu mari suprafete de vanzare, in cadrul carora cea mai mare parte
din sortimentele oferite este constituita din marfuri nealimentare din categoria produselor de
consum curent si a bunurilor de folosinta indelungata.
Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin
vanzator, consta in:[27]
v cresterea capacitatii de vanzare a magazinelor pe m.p. sala comerciala, intrucat mai multi
cumparatori pot sa-si aleaga marfurile in acelasi timp;
v are avantajul desfasurarii continue, fara orare de functionare si al amplasarii fara restrictii in
locurile de trafic maxim sau in punctele cu cerinte mai deosebite (gari si autogari, scoli, camine
pentru diferite categorii de populatie etc.);
v poate rezolva unele necesitati de baza (apa, diverse bauturi racoritoare, paine, sandviciuri
etc.) sau de completare, in situatii speciale (ciorapi, batiste, cravate, lame si aparate de ras,
drogherie etc.).
v Pentru consumatori comoditatea si rapiditatea cu care isi pot procura produsele dorite.
v posibilitatea efectuarii cumparaturilor la orice ora din zi sau din noapte, in zilele de
sarbatoare,
v Cheltuielile de intretinere sunt reduse, personalul de aprovizionare redus (un singur lucrator
poate incarca automatul si ridica incasarile de la mai multe unitati);
v eficienta ridicata a activitatii comerciale respective; daca automatul sau bateria de automate
este bine plasata, ele asigura o cifra de afaceri ridicata, ceea ce duce la o rapida amortizare a
automatelor respective si la o crestere considerabila a profitului, tinand seama ca personalul
comercial nu intervine decat in procesul de aprovizionare;
2. Comertul mobil
Comertul mobil - reprezinta o varianta a activitatii comerciale cu amanuntul, care are o larga
raspandire si se realizeaza sub diverse forme. Pentru functionarea punctelor de vanzare se
folosesc diverse mijloace si utilaje, intre acestea, mai importante apar: tonetele fixe sau mobile,
chioscuri mobile, furgonete sau autofurgonete, autobuze-magazin, auto-baruri etc.
v poate asigura aprovizionarea cu un mare numar de produse a populatiei dintr-o serie de mici
localitati satesti izolate, in centre turistice, in timpul sezoanelor de maxima solicitare, precum si a
locuitorilor din unele cartiere urbane, care nu dispun de o suficienta retea stationara;
v asigura gruparea flexibila si capitala a unor unitati foarte mici, de diferite profiluri, prin
intermediul carora poate pune la dispozitie o oferta de marfuri variata, pentru masele de
populatie concentrate in anumite zone, cu ocazia unor evenimente deosebite (diverse manifestari
sportive, culturale, politice etc.) sau, asa cum s-a mai aratat, cu ocazia unor evenimente
comerciale periodice (targuri, oboare, expozitii etc.);
v are o mare capacitate de acoperire a zonelor in care actioneaza, putand deplasa operativ
partizi si sortimente diverse de marfuri de consum stabile sau ocazionale, contribuind astfel la
cresterea gradului de satisfacere a cerintelor pietei in profil teritorial;
v vanzari la domiciliu,
v vanzarile prin corespondenta,
v vanzarile electronice,
Avantaje:
personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu este, in general, mai motivat decat
personalul folosit in magazine, deoarece este platit din comisioane;
favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele procese care constau in a genera cumparari
de marfuri din stoc pentru a le revinde la altii, atrasi de noutatea sistemului serviciilor sau chiar a
produselor).
Dezavantaje
reducerea numarului de femei prezente la domiciliu cu ocazia vizitelor personalului comercial si,
ca atare, lipsa partenerilor de tranzactii;
existenta unei legislatii mai rigide in unele tari ale lumii, cu privire la aceasta forma de comert;
influente negative generate de atitudinea consumatorilor, care intr-un numar destul de ridicat,
considera ca vanzarea la domiciliu prezinta mai multe inconveniente decat avantaje. De altfel, in
acest sens, insisi specialistii de marketing considera vanzarile respective ca o modalitate agresiva,
personalul comercial implicat folosind mijloace neloiale, promisiuni si alte practici pentru a
influenta deciziile de cumparare, in plus, se apreciaza ca vanzarea la domiciliu nu respecta legea
concurentei comerciale.
Avantaje:
Cheltuielile de circulatie sunt mai reduse (personal redus, cheltuieli pentru chirii mai reduse, baza
tehnico-materiala mai redusa);
cresterea, fara prea mari eforturi din partea firmelor comerciale, a numarului de cumparatori pe
baza de catalog, prospecte, liste de produse etc;
Dezavantaje:
gradul de returnare a marfurilor este mai ridicat decat in comertul cu amanuntul traditional.
Internet-ul poate fi un instrument foarte folositor pentru orice companie, mare sau mica, de nivel
local, national sau mondial atunci cand este folosit intr-un mod corespunzator. El poate fi folosit
pentru publicitate si pentru a oferi unei game foarte largi de persoane informatii despre firma
respectiva sau poate fi folosit chiar mai mult, la firmele care se ocupa de comert, prin
implementarea unui sistem de comert electronic prin care firma respectiva sa isi poata largi
piata de desfacere a produselor pe care le comercializeaza.
Pentru altii, comertul prin Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre
furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii 'traditionale' prin fax, linii de
comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a comertului
prin Internet implica transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pana la
imagini sau inregistrari vocale.
'Comertul electronic (e-commerce, pe scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de
comert care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se
pot afla potentialii clienti) si viteza cu care este livrata informatia. EC ofera oportunitatea de a
comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali clienti in primul rand prin
eliminarea barierelor geografice dintre clienti si comercianti.”
Dezvoltarea fara precedent din ultimele doua decenii a tehnologiilor informationale determinate
de necesitatea stocarii si a transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici costuri, a
revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind principiile clasice ale
marketingului. Astazi, termenul de Comert Electronic a devenit sinonim cu cresterea profitului.
Comertul Electronic consta in derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, avand
ca suport reteaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software specifice.
simplificarea procedurilor;
cresterea competitivitatii.
Pe plan mondial, Comertul Electronic nu mai este o simpla activitate care concentreaza doar
eforturile intreprinderilor, aflate in competitia de a castiga noi clienti si de a raspunde cat mai
bine exigentelor acestora. In prezent, Comertul Electronic a devenit o componenta principala a
politicilor de dezvoltare economica ale guvernelor tarilor dezvoltate (SUA, Comunitatea
Europeana, Japonia, etc.).
Prin masurile luate la nivel guvernamental de catre tarile puternic industrializate in vederea
stabilirii unor reglementari unice in ceea ce priveste realizarea tranzactiilor comerciale pe suport
electronic, Comertul Electronic a devenit o componenta fundamentala a comertului mondial.
A devenit ceva obisnuit ca firmele sa se faca cunoscute prin intermediul retelei Internet,
publicand cu ajutorul paginilor Web date despre serviciile pe care le ofera si despre produsele pe
care le comercializeaza.
Avand in vedere definitia data mai sus, cele mai raspandite modele pentru comertul electronic
implementate sunt[37]:
Alte relatii stabilite prin intermediul retelei Internet, adiacente comertului electronic, sunt:
government to government (G2G),
Pentru ca o companie sa isi faca cunoscuta existenta si obiectul de activitate prin Internet, ea
trebuie sa isi construiasca un site pe care sa puna informatiile necesare. Aceste site-uri sunt in
general construite de oameni care se ocupa in special cu asa ceva, numiti design-eri de pagini
WEB. Insa pentru a construi un site, managerul firmei trebuie sa stie ce sa ceara de la cel pe care
il angajeaza pentru aceasta actiune. In general, exista patru tipuri de site-uri:
cu pagini statice,
cu pagini dinamice,
magazine virtuale.
Site-urile cu pagini statice sunt cele mai simple de realizat si prezinta informatii de ordin
general: obiectul de activitate al firmei, reclama firmei si modul de contact.
Site-urile cu pagini dinamice sunt site-uri la care informatiile prezentate trebuiesc actualizate
periodic. Un astfel de tip de site poate fi folosit de exemplu de o firma de transport care percepe
diverse tarife pentru anumite tipuri de transport. Periodic, acest site trebuie actualizat pentru a se
opera eventualele modificari care au avut loc in oferta firmei.
Site-urile care folosesc baze de date sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe
produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror actualizare se face mult mai usor prin
modificarea directa a bazei de date, site-ul operand automat modificarea necesara.
Magazinul virtual este cel mai complicat si mai costisitor tip de site. El este destinat celor care
vor sa faca comert prin Internet, prin intermediul cartilor de credit. Site-ul trebuie sa fie in
legatura permanenta cu o banca si cu un emitor de carti de credit pentru a verifica veridicitatea
datelor introduse de catre cumparator. Mai mult, sistemul de siguranta trebuie sa fie cat se poate
de avansat pentru a proteja site-ul impotriva 'teroristilor electronici'.
Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura minimul necesar pentru dezvoltarea
unei afaceri prin Internet[38] are in vedere:
prezentarea generala a politicii firmei, obiectivele firmei (un mesaj care va descrie cel mai bine
afacerea, personalizandu-va, cu scopul de a castiga increderea potentialilor dumneavoastra
clienti);
prezentarea informatiilor generale despre firma (adresa firmei, adresa magazinului, telefon, fax,
e-mail, persoane de contact, etc.);
preturile produselor,
rubrica de 'Noutati', in vederea cresterii increderii clientilor, precum si marirea traficului site-ului;
Un alt lucru important la un site este aspectul grafic. La acesta trebuie acordata multa atentie
deoarece imaginile trebuie sa fie armonios integrate, sa nu fie obositoare si nici prea multe,
deoarece atunci site-ul se va incarca mai greu. Un site care se incarca in mai mult de 2 minute
este aproape de 'faliment', deoarece este foarte posibil ca cel care il viziteaza sa se plictiseasca
asteptand si sa treaca la vizitarea unui alt site mai rapid.
Numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa este lunga, atunci ea este greu de retinut.
Cele mai cautate site-uri sunt cele de genul www.nume_site.com. Numele site-ului este bine sa
fie numele firmei sau, daca este prea lung, o abreviere a acestuia. Este nerecomandata folosirea
fractiunilor 'tech', 'cyber', etc. deoarece sunt lipsite de impact. Numele trebuie sa fie simplu.
este recomandat ca site-ul sa fie schimbat periodic (6 luni, 1 an) sau cel putin schimbat din punct
de vedere al structurii si al prezentarii, in conformitate cu ultimele noutati aparute.
Persoanele care obisnuiesc sa cumpere prin Internet vor fi atrase de site daca[39]:
O data realizat site-ul web, el trebuie stocat pe un server web. Acest lucru se poate face contra
cost la furnizorul de servicii Internet sau fara taxe, pe un server gratuit. Dezavantajul in acest din
urma caz este ca firma care intretine serverul gratuit poate sa introduca pe paginile site-ului web
reclame ale altor firme, lucru care poate fi mai mult sau mai putin suparator.
prin introducerea site-ului in motoarele de cautare. Astfel, daca firma respectiva se ocupa cu
comercializarea cartilor editate de o anumita editura, daca cineva pe Internet cauta cu ajutorul
unui motor de cautare informatii despre aceste carti sa apara si site-ul firmei care comercializeaza
aceste carti. Insa, acest lucru uneori costa, in special daca site-ul este afisat printre primele. Daca
va fi afisat la numarul 57 de exemplu, puteti fi aproape siguri ca nu il va vizita nimeni. In general,
este bine sa se faca o verificare, cautand in motorul de cautare cateva cuvinte cheie pentru a
vedea daca site-ul firmei va apare listat.
adresa site-ului web trebuie prezentata pe toate materialele publicitare ale firmei (pe cartile de
vizita, pe cataloagele cu produsele fabricate, in antetul corespondentei etc.);
toti partenerii de afaceri, furnizori si clienti trebuie informati despre existenta site-ului web.
Firma trebuie sa fie foarte prompta cu clientii care o contacteaza prin intermediul site-ului:
clientului trebuie sa i se aduca la cunostinta permanent stadiul comenzii pe care a facut-o etc.;
sectiunea de 'Alte servicii', precum si 'Intrebari' nu trebuie sa lipseasca din bara de navigare.
Nu in ultimul rand, firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile facute de clienti care se
afla la mare distanta si sa nu excluda posibilitatea exporturilor.
prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in sfera
consumului;
marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin structura
cererii de marfuri a populatiei ceea ce face ca ele sa fie procurate impreuna
(paine, carne, fructe, legume, mezeluri, branzeturi, lactate etc.) si sa necesite
organizarea vanzarii lor intr-un singur loc;
prezenta vanzatorilor cat si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac
ori interesul pe care il suscita marfurile prezentate;
poate rezolva unele necesitati de baza (apa, diverse bauturi racoritoare, paine,
sandviciuri etc.) sau de completare, in situatii speciale (ciorapi, batiste, cravate,
lame si aparate de ras, drogherie etc.);
posibilitatea efectuarii cumparaturilor la orice ora din zi sau din noapte, in zilele
de sarbatoare,
existenta unei legislatii mai rigide in unele tari ale lumii, cu privire la aceasta
forma de comert;
cheltuielile de circulatie sunt mai reduse (personal redus, cheltuieli pentru chirii
mai reduse, baza tehnico-materiala mai redusa);
cresterea competitivitatii.
Numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa este lunga, atunci ea
este greu de retinut;
firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile facute de clienti care se afla
la mare distanta si sa nu excluda posibilitatea exporturilor.
Termeni cheie
Comert cu ridicata;
Comertul cu amanuntul;
Comertul alimentar;
Alimentatia publica;
Comertul nealimentar;
Comert stabil;
Comert mobil,
Supermagazine;
Hipermagazine;
Magazinele discount;
Drugstore;
Cargo – uri;
Retelele de automate;
Vanzarea la domiciliu;
Comert electronic;
Magazine virtuale;
Crisan, Roman, Managementul intreprinderilor din turism si comert, partea a-I-a,
Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1994, p.38,
Idem, p.147,
Ibidem,
Idem, p.153,
Idem, 154,
Ibidem,
Ibidem,
Idem, p. 265-266,
Torjdman, A., Le Commerce de detail American. Les idées nouvelles pour l’Europe , Les
Editions d’Organization, Paris, 1988, p. 107,
Idem, p. 165,
Davidson, W. R., Sweeney, D.J., Staumpfl, R., Retailing Management, John Wiley &
Sons, New York, Chichester, Brisbane, Toronto, 1988, p. 23-25.,
www.afaceri.net/articole/comertelecronic
www.business-online.ro
www.business-online.ro
www.business-online.ro
www.business-online.ro
www.business-online.ro