ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICĂ ȘI APLICATĂ

CURSUL VALUTAR

Elaborat de:

Bairac Gabriela

București
2020
 Cursul de schimb sau cursul valutar reprezintă prețul unei unități monetare din moneda
unei țări, exprimat în unități monetare ale altei țări. Cursul de schimb sau cotarea monedei
este necesară pentru a determina proporțiile schimbului său în comerțul internațional de
bunuri și servicii, fluxurile de capital, reevaluarea conturilor în valută, etc. Baza de cost a
monedei este puterea sa de cumpărare.

Înainte de abolirea standardului aurului, paritatea puterii de cumpărare a fost determinată

de conținutul de aur din unitatea monetară, iar fluctuațiile cursului de schimb au fost
nesemnificative (+/- 1%) și au fost asociate cu costul transportului aurului în străinătate. După
abolirea sistemului standard de aur, cursul de schimb a început să se formeze sub influența
ofertei și a cererii pentru acesta: odată cu creșterea cererii, rata a crescut și cu o creștere a
ofertei, în consecință, rata a scăzut.

Paritatea puterii de cumpărare

Astăzi, banii sunt același produs care poate fi cumpărat pentru banii oricărei alte țări la
cursul de schimb corespunzător, și pentru moneda achiziționată, pentru a cumpăra bunuri și
servicii emise de țara corespunzătoare. Mai mult decât atât, monedele unor țări sunt evaluate
ca fiind mai scumpe, altele - mai ieftine, adică numărul de produse pentru aceste monede
poate fi obținut diferit, iar toate țările sunt cumva implicate în activitatea economică străină.
În acest sens, apare un concept precum paritatea puterii de cumpărare (PPP) - raportul dintre
monedele din diferite țări, stabilit prin puterea lor de cumpărare în raport cu un anumit set de
bunuri și servicii. În consecință, este extrem de important să înțelegem cum este format cursul
de schimb. Respectiv, avem: Pd - prețul intern (prețul intern) al unui produs și Pf - prețul său
în străinătate, în țara vecină (preț străin). Aceste prețuri reprezintă suma valutei, națională și
străină pentru o anumită țară, care este dată pe unitate de mărfuri în țară și în străinătate. Rata
de preț va fi rata la care o monedă va fi schimbată pentru o altă valută pentru achiziționarea
unui anumit produs.

Pd
S=
Pf

Regimul de schimb valutar

Fiecare țară determină regimul cursului de schimb care se va aplica monedei sale. Dacă o
monedă este liberă, cursul său de schimb poate să varieze cu cel al altor valute și este
determinat de forțele pieței ofertei și cererii. Cursurile de schimb pentru astfel de valute se vor

2
București
2020
schimba aproape în mod constant, așa cum sunt cotate pe piețele financiare, în special de
către bănci, în întreaga lume.

Un sistem de fixare mobilă sau reglabilă este un sistem de rate de schimb fixe, dar cu o
prevedere pentru reevaluarea (de obicei devalorizarea) unei monede. China nu a fost singura
țară care a făcut acest lucru; de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în 1967,
țările din Europa de Vest au menținut cursurile de schimb fixe cu dolarul american pe
baza sistemului Bretton Woods. Dar acest sistem a trebuit să fie abandonat în favoarea unor
regimuri plutitoare bazate pe piață din cauza presiunilor pieței și a speculațiilor, conform
președintelui Richard M. Nixon într-un discurs pe 15 august 1971, în ceea ce este cunoscut
sub numele de Nixon Shock.

Totuși, unele guverne se străduiesc să mențină moneda lor într-un interval îngust. Drept
urmare, monedele devin supraevaluate sau subevaluate, ducând la deficite sau excedente
comerciale excesive.

Modul în care banca stabilește cursul de schimb

Cererea și oferta (și, în consecință, cursul de schimb) sunt formate prin factori politici și
economici, care, la rândul lor, pot fi interconectați. Factorul cel mai semnificativ este
reprezentat de acțiunile băncilor centrale cu privire la politica monetară. Băncile centrale iau
decizii privind rata dobânzii pentru ajustarea cursurilor de schimb și a altor indicatori
economici. În consecință, dacă rata scade, atunci monedele țării corespunzătoare devin mai
mari, deoarece întreprinderile încep să ia împrumuturi „ieftine” pentru dezvoltarea lor. Astfel
de măsuri sunt adesea folosite pentru stimularea economiei.

Pe măsură ce oferta de bani devine mai mare, atunci aceasta începe să coste mai puțin.
Dacă economia arată rate de creștere bune, băncile centrale încep să crească ratele, făcând
astfel banii mai „scumpi”. De regulă, la rate mai mici, inflația începe să crească, ceea ce poate
fi descris ca procentul deprecierii anuale a banilor. Dacă ne imaginăm o situație în care un
investitor trebuie să investească în moneda unei alte țări, cel mai probabil, investitorul va
alege moneda care se va deprecia mai puțin, creând astfel cerere suplimentară. Adică, inflația
mai mică este favorabilă pentru cursul de schimb, și invers, inflația ridicată ajută la reducerea
valorii monedei țării. Dar, la rândul său, inflația este un fel de barometru al activității
economice - cu cât activitatea economică este mai mare, cu atât mai mulți bani are populația

3
București
2020
țării și cu atât mai mult se va cumpăra, creând cerere și împingând prețurile în sus. În acest
caz, băncile centrale încep să crească ratele, controlând procesul.

Reiese că băncile centrale stabilește cursul de schimb, respectând cu atenție macro-

statisticile publicate. Raportarea puternică poate indica o posibilă accelerare a inflației și poate
crea o nevoie de rate mai mari, ceea ce, la rândul său, face ca această monedă să fie mai
interesantă pentru a cumpăra. În același timp, statisticile macro scăzute pot indica necesitatea
unor măsuri suplimentare de către Banca Centrală pentru a reduce rata, ceea ce va crea o
ofertă pentru această monedă.

Indicatorii cei mai semnificativi sunt PIB, producția industrială, indici de preț (care
caracterizează în mod esențial inflația), date despre șomaj, dinamica vânzărilor și stocuri. Pe
baza tuturor acestor factori, cursul Băncii Centrale este stabilit.

Există însă un alt indicator al statisticilor macro - balanța de plăți - circulația fondurilor sub
forma plăților din și către țară într-o anumită perioadă de timp, exprimată sub forma diferenței
lor. Dacă balanța de plăți este pozitivă, aceasta înseamnă că alte țări cumpără moneda țării în
cauză pentru a cumpăra bunuri și servicii produse pe teritoriul său, ceea ce impulsionează
cursul. Dacă balanța de plăți este negativă, țara trebuie să își vândă moneda pentru străinătate
pentru a achiziționa mărfuri importate.

Pe lângă statistici, am menționat că factorii politici influențează cursurile de schimb.

Astfel, stabilitatea statului contribuie la creșterea cursului de schimb, iar instabilitatea,
dimpotrivă, reduce rata acestei monede. Mai mult, cele mai dezvoltate economii au format
valute de rezerve - monede recunoscute la nivel global achiziționate de băncile centrale din
alte țări ca active de investiții strategice (rezerve de aur și de schimb valutar). Monedele de
rezervă sunt utilizate pentru a determina paritatea valutară și sunt utilizate pentru deconturile
internaționale. În prezent, funcțiile monedelor de rezervă sunt îndeplinite de dolarul american,
euro, lire sterline, yen japonez, yuan chinezesc. Desigur, pentru a îndeplini o funcție atât de
importantă, se aleg monedele cele mai stabile.

De asemenea, pentru menținerea cursului de schimb necesar, băncile centrale efectuează

intervenții valutare, adică acestea cumpără și vând valută străină pentru a-l menține într-un
interval favorabil.

4
București
2020
 Formarea cursului de schimb

Formarea cursului de schimb este un proces complex de interconectare a economiilor și

politicii naționale și mondiale, prin urmare, atunci când este prognozat, sunt luați în
considerare diverși factori care pot avea un impact asupra cotațiilor valutare:

 Rata de inflație. O creștere a nivelului prețurilor într-o țară duce la o scădere a

puterii de cumpărare a monedei sale și, în consecință, la o scădere a cursului de
schimb.
 Ratele dobânzilor. Băncile centrale din diferite țări au un impact semnificativ
asupra cursului de schimb al monedei naționale printr-o modificare a ratei de
refinanțare. Când creșterea ratelor dobânzii este asociată cu o înăsprire a politicii
monetare a țării, cursul de schimb crește, dar dacă rata crește din cauza inflației
ridicate, cursul va scădea.
 Starea balanței de plăți. Soldul de plăți al țării este mișcarea fondurilor sub forma
plăților primite de către țară și plătite de aceasta. Cu un echilibru activ al plăților,
cererea pentru moneda națională este în creștere, consolidând astfel rata de schimb
a acesteia. Cu un sold pasiv, se presupune o creștere a cererii în valută, reducând
astfel moneda națională.
 Competitivitatea mărfurilor a unei țări pe piețele mondiale. Competitivitatea
ridicată contribuie la creșterea exporturilor țării și, în consecință, la fluxul de valută
străină și la creșterea cursului de schimb al unității monetare proprii.
 Operațiuni speculative de schimb valutar și activitățile organizațiilor
financiare. Dacă cursul de schimb scade dintr-un motiv oarecare, atunci în efortul
de a atenua riscurile valutare, instituțiile financiare mari vând această monedă,
slăbind în continuare poziția sa pe piața Forex (piața valutară).
 Prețurile energiei și a altor materii prime. Dacă economia țării nu este
diversificată și depinde în principal de exportul de materii prime, atunci ca urmare a
prețurilor mondiale mai scăzute pentru mărfuri (petrol, gaz, aur, etc.), rata monedei
naționale scade.

În plus, cursul de schimb este influențat de situația politică din diferite țări, războaie și
cataclisme. Adesea, știrile fundamentale neașteptate duc la panică în masă și, în consecință,
la fluctuații puternice ale cursului de schimb ale monedelor, care în cele din urmă se
stabilesc la noi niveluri.
5
București
2020
 Tabel 1

Cursul de schimb EUR în raport cu monedele naționale

Curs 2015 2016 2017 2018 2019

valutar/ An
US dollar 1,1095 1,1069 1,1297 1,181 1,1195
Bulgarian 1,9558 1,9558 1,9558 1,9558 1,9558
lev
Czech 27,279 27,034 26,326 25,647 25,67
koruna
Danish 7,4587 7,4452 7,4386 7,4532 7,4661
krone
Hungarian 310 311,44 309,19 318,89 325,3
forint
Polish zloty 4,1841 4,3632 4,257 4,2615 4,2976
Romanian 4,4454 4,4904 4,5688 4,654 4,7453
leu
Swedish 9,3535 9,4689 9,6351 10,2583 10,5891
krona
Pound 0,72584 0,81948 0,87667 0,88471 0,87777
sterling
Croatian 7,6137 7,5333 7,4637 7,4182 7,418
kuna
Denar (of 61,611 61,5955 61,5747 61,5115 61,506
North
Macedonia)
Turkish lira 3,0255 3,3433 4,1206 5,7077 6,3578
Icelandic 146,3 133,59 120,54 127,89 137,28
krona
Norwegian 8,9496 9,2906 9,327 9,5975 9,8511
krone
Swiss franc 1,0679 1,0902 1,1117 1,155 1,1124
Japanese yen 134,31 120,2 126,71 130,4 122,01
Canadian 1,4186 1,4659 1,4647 1,5294 1,4855
dollar
Russian 68,072 74,1446 65,9383 74,0416 72,4553
rouble
Sursa: Eurostat

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00033/default/table?lang=en 1

Ratele de schimb reprezintă prețul sau valoarea monedei unei țări în raport cu alta. În
tabelul de mai sus, cursurile de schimb sunt cele pentru euro publicate de Banca Centrală
Europeană.

1
Prelucrare datelor furnizate de site-ul https://ec.europa.eu/eurostat accesat la data de 15.05.2020
6
București
2020
 Cursul de schimb valutar în România

După revoluția din decembrie 1989, România a trecut printr-un proces de tranziție la
economia de piață. Acest lucru a implicat și un proces de trecere către convertibilitatea
deplină a monedei naționale. Până atunci, în perioada socialistă, exista un curs oficial fixat la
35 lei dolarul american, iar cel de pe piața neagră ajunsese și la 150 lei pe dolar. Astfel, au
avut loc trei etape de convertibilitate. Prima a fost în noiembrie ’91 când s-au unificat
cursurile de schimb valutar, fapt urmat de o convertibilitate limitată, internă, de cont curent. A
doua s-a produs la 25 martie 1998, când România a acceptat obligațiile stipulate de art. VIII
din statutul FMI, liberalizând operațiunile de cont curent. Acest lucru presupunea
angajamentul autorităților de a elimina restricțiile privind operațiunile de cont curent;
neintroducerea altor restricții în viitor; regimul cursului de schimb să nu sufere modificări
semnificative; crearea condițiilor cât mai favorabile relansării reformei economice. Ultima
etapă – 1 aprilie 2005, a adus convertibilitatea totală, prin liberalizarea contului de capital. În
martie 2003, euro este stabilit ca monedă de referință, iar la 1 ianuarie 2007 România adera la
Uniunea Europeană, deschizând noi perspective cu privire la viitorul economiei românești.
Dacă ne uităm la câteva repere cu privire la evoluția nominală a cursului de schimb (aducând
la același numitor ca urmare a denominării leului din 2005), constatăm că între cursul din 3
martie 2003, momentul instituirii euro ca monedă de referință și cel de la începutul lunii
august 2018 a existat o creștere de 29,48%. Cursul mediu a fost de 4,1237 lei pe euro, iar
deviația standard de 0,4056. Cea mai ridicată valoare a leului a fost în data de 02.07.2007, iar
cea mai scăzută, pe 21 iunie 2018, ecartul fiind de 50,08%. După aderare, statistica
descriptivă arată o medie de 4,2492 lei la un euro și o deviație standard de 0,3739.

Desigur, perspectiva adoptării monedei euro va rezolva o parte din problemele aduse de
fluctuațiile cursului de schimb, dar va aduce și noi provocări. Astfel, fluctuația leului față de
cursul de schimb convenit din momentul începerii procesului nu trebuie să fie mai mare de +/-
15%. Îndeplinirea în mod sustenabil a criteriilor de convergență nominală va fi un „must” în
acest sens. De asemenea, ar trebui avut în vedere și un proces de convergență în ceea ce
privește valorile Uniunii Europene. Fără îndeplinirea acestui deziderat, se vor adopta doar
forme fără fond.

7
București
2020