450 Teoria şi practica administrării publice

torul public nu permite instituţiilor publice să angajeze experţi de înaltă caliicare. Această deicienţă conduce la dez-
voltarea inegală a diferitelor sectoare publice în domeniul TI şi împiedică utilizarea pe larg a tehnologiilor informaţio-
nale. Studiul efectuat în 2011 de PNUD accentuează faptul că, salariile scăzute şi lipsa schemelor de motivare constrâng
dezvoltarea capacităţii TI din sectorul public.
În concluzie, menţionăm faptul că, recent, Guvernul Republicii Moldova, de rând cu reprezentanţii celor şase țări
ale Parteneriatului Estic (PE) pentru reforma administrației publice, în cadrul celei de-a treia reuniuni a panelului „Refor-
ma administrației publice” din cadrul platformei „Democrație, bună guvernare şi stabilitate” au reiterat, o dată în plus,
angajamentul țărilor-membre de modernizare şi de europenizare a administrației publice, inclusiv în vederea realizării
agendei de transformare electronică. Raportul Executivului din Moldova a fost axat pe trei dintre componentele re-
formei administrației publice: reorganizarea instituţională; reforma serviciului public; e-Guvernarea. De asemenea,
Centrul European pentru Parteneriatul Estic de la Tallinn a prezentat Raportul comparativ privind progresele înregis-
trate de cele şase țări-membre în reformarea administrației publice, realizat, anual, prin prisma principiilor şi practicilor
europene ale administrației publice.
Responsabilii pentru reforma administrației publice din cele şase țări ale Parteneriatului Estic (PE) sprijină pe larg re-
zultatele înregistrate de Republica Moldova în reformarea administrației publice, totuşi Excelența Sa Ingrid Tersman, Am-
basadoarea Regatului Suediei la Chişinău, menționează că: „există încă multe provocări, iar mişcarea către o administrație
publică eicientă a început, de facto, abia acum câțiva ani.” În viziunea secretarului-general adjunct al Guvernului, Roman
Cazan, „reforma sistemului administrației publice din Republica Moldova face parte din procesul major de apropiere a
ţării de standardele Uniunii Europene, care va transforma Chişinăul într-un partener de încredere al Europei.”
În 2014 se împlinesc opt ani de când în Republica Moldova a demarat reforma administrației publice centrale, care
se implementează print-un proces amplu, marcat de perioade mai intense sau mai lente, dar al cărui scop inal este
transformarea calitativă a întregului sistem administrativ al țării.

BIBLIOGRAFIE
1. Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 289 din 07.05.2012 // Monitorul Oicial al Republicii Moldova nr. 93-98/330 din 18.05.2012.
2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 710 din 20.09.2011, cu privire la aprobarea Programului strategic
de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) // Monitorul Oicial al Republicii Moldova nr. 156-
159, 2011.
3. Sinteza Raportului privind informatizarea şi înzestrarea cu tehnică de calcul, 2010, <http://www.mtic.gov.md/
img/news/2011/08/raport_1_inf_2010.pdf>.
4. Indicatorii de ediicare a societăţii informaţionale: accesul populaţiei la tehnologiile informaţionale şi comuni-
caţionale. Institutul de Politici Publice şi Consulting Magenta, 2011.

REGIMUL JURIDIC APLICABIL CADOURILOR ŞI

AVANTAJELOR ACORDATE FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Tatiana CIOBANU,
lector superior universitar, doctor în drept,
Universitatea de Stat din Moldova

SUMMARY

Full and fair implementation of a code of conduct in general depends on the existence of an administrative culture of
service, where public servants understand and apply the principles of good administration. Civil servants must be aware
that the State institutions are there to serve the interests of citizens.
They must notify promptly any private interests related to their functions. Civil servants should proceed so as to
avoid conlicts of interest and the appearance of such conlicts. Further consider that the conduct of public servants
related to gifts and the absence of any speciic provision to that constitute the legislative imperfection. The applicability
of the rules remains passive and the attractiveness of the corrupt behavior of civil servants substantially weakens the
efectiveness of anti-corruption mechanism.

Aplicarea integrală şi corectă a unui cod de conduită în general depinde de existenţa unei culturi administrative a
serviciului, în care funcţionarii publici înţeleg şi aplică principiile bunei administrări. Funcţionarii publici trebuie să ie
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţiico-practice 451
conştienţi că instituţiile statale există pentru a servi intereselor cetăţenilor. Funcţionarii publici trebuie să-şi exercite
funcţiile cât mai bine cu putinţă şi trebuie să se străduiască să respecte întotdeauna cele mai înalte standarde pro-
fesionale. Aceştia trebuie să ie conştienţi cu privire la funcţia lor de încredere publică şi să urmărească să ie un bun
exemplu pentru ceilalţi.
În iunie 2012, a fost publicată o sinteză a standardelor etice respectate de administraţia publică a Uniunii Europene.
Acestea au luat forma a cinci principii ale serviciului public, care sunt expuse în continuare. Astfel, de rând cu anga-
jamentul faţă de Uniunea Europeană şi cetăţenii acesteia, obiectivitate, respect faţă de ceilalţi şi transparenţă, a fost
formulat principiul integrităţii. Ca detaliere a acestui concept se susţine că „funcţionarii trebuie ie ghidaţi de un simţ al
proprietăţii şi trebuie să se comporte în toate cazurile într-un mod care ar putea i supus celui mai amănunţit control public.”
[8] Funcţionarii publici nu trebuie să-şi asume nicio obligaţie inanciară sau de alt tip care i-ar putea inluenţa în exerci-
tarea funcţiilor lor, inclusiv prin acceptarea de cadouri. Aceştia trebuie să declare în mod prompt orice interese private
legate de funcţiile lor. Funcţionarii publici trebuie să procedeze astfel, încât să evite conlictele de interese şi apariţia
acestor conlicte. Aceştia trebuie să ia măsuri rapide pentru a soluţiona orice conlict care apare. Această obligaţie le
revine şi după ce părăsesc biroul.
Înţelegând complexitatea problemei respective, autorităţile Republicii Moldova au întreprins în ultimii ani un set de
măsuri privind reglementarea conduitei funcţionarului public. Ultimele modiicări, în special, au fost ghidate de prezen-
ţa unui cadru normativ naţional ineicient, iar implementarea acestuia compromisă drept urmare a lipsei unei practici
uniforme de aplicare a acestuia, precum şi unor lacune esenţiale admise odată cu adoptarea lui. Acestea erau legate de
includerea unor prevederi contradictorii în Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public şi Legea cu privire
la conlictul de interese în ce priveşte mărimea şi categoriile cadourilor pe care un funcţionar public le poate primi,
precum şi lipsa unor prevederi în Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public referitoare la obligativitatea
raportării abaterilor şi sancţionarea pentru neraportare.
Astfel, sunt modiicate Legile privind conlictul de interese [1] şi Codul de conduită a funcţionarului public, [1] iar
în legătură cu acesta este adoptată Hotărârea Guvernului (în continuare Hotărâre) privind stabilirea valorii admise a ca-
dourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului
cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe
sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol. [3] Toate aceste modiicări sunt dictate şi de necesitatea corespunderii
legislaţiei noastre standardelor europene la care aspirăm.
Odată cu modiicarea cadrului legal, s-a urmărit înlăturarea lacunelor existente în prezent în cadrul normativ care
vizează consolidarea integrităţii funcţiei publice prin crearea unui corp profesionist al funcţionarilor publici, capabil să
furnizeze servicii de calitate beneiciarilor, precum şi informarea cetăţenilor asupra normelor de comportament la care
trebuie să se aştepte din partea acestor funcţionari.
În prezentul studiu ne-am propus să analizăm modiicările operate, raportate la legislaţiile altor state, în vederea
stabilirii unor avantaje, priorităţi şi îmbunătăţiri, cât şi unele neajunsuri şi neclarităţi care se urmăresc în continuare.
În primul rând, este salutabilă, crearea unui mecanism de urmărire a cadourilor primite de către funcţionarii publici.
În acest sens, Hotărârea stabileşte atribuţiile Comisiei de evidenţă şi păstrare a cadourilor, modalitatea de evidenţă, uti-
lizare, răscumpărare, păstrare a cadourilor. [3] Pentru o mai bună înţelegere din partea beneiciarilor şi a opiniei publice
sunt precizate în mod exhaustiv lista de cadouri exceptate de la declarare. Acelaşi lucru îl găsim şi în legislaţiile altor
state cum ar i România, Rusia, Italia.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul
unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei, la sfârşitul iecărui an, autorităţile publice au obligaţia
să publice lista acestor bunuri, precum şi informaţii privind destinaţia acestora, pe pagina de Internet, ori în Monitorul
Oicial al României, Partea a III-a. Bunurile a căror valoare este sub 200 de euro se restituie celui care le-a primit, în timp
ce cadourile de protocol de peste 200 de euro pot i păstrate cu condiţia achitării diferenţei de preţ. [4]
În conformitate cu p. 5 al Hotărârii Guvernului Federaţiei Ruse nr. 10 din 09.01.2014 privind „Ordinea de informare
de către o categorie de persoane despre primirea unui cadou în exercitarea mandatului sau a funcţiei, predarea şi eva-
luarea cadoului, realizarea răscumpărării şi transferarea mijloacelor încasate de la realizarea acestuia,” persoana care a
primit un cadou în exercitarea funcţiei este obligat să anunţe unitatea structurală autorizată a organului de stat (muni-
cipal) în termen de 3 zile din ziua primirii cadoului…[5]
Prevederi similare urmărim şi în legislaţiile europene, care au stabilit o ordine de declarare a cadourilor primite. În
Italia a fost instituită Comisia pentru evaluarea transparenţei şi integrităţii funcţionarilor publici, care decide în privinţa
posibilităţii de păstrare a acestora, dacă nu depăşesc anumite limite sau este necesar a i transmise în gestiunea institu-
ţiei din care face parte funcţionarul. [6] Analiza acestora ne permite să determinăm că preocuparea pentru procedura
de declarare a cadourilor este destul de nouă şi are drept scop menţinerea în continuare a mecanismelor de luptă cu
corupţia.
În al doilea rând, Hotărârea Guvernului stabileşte două tipuri de cadouri şi anume: cadouri simbolice şi cadouri
oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol, fără a preciza categoria respectivă. Având în vedere
452 Teoria şi practica administrării publice

că semniicaţia cadourilor simbolice, de politeţe şi de protocol, este diferită, precum şi că acestea pot i oferite atât de
persoane din afara instituţiei publice, cât şi de angajaţi în cadrul instituţiei, diverse organisme de specialitate din Repu-
blica Moldova au propus diversiicarea acestor cadouri, prin speciicarea iecărui cadou în parte.
În acest context, considerăm că pentru cadourile de protocol nu poate i stabilită o valoare admisibilă, deoarece
aceasta este o clauză a uzanţelor de protocol. În cazul în care funcţionarul va dori să răscumpere cadoul de protocol
transmis în gestiunea instituţiei publice, el va trebui să achite valoarea integrală a acestuia. Drept exemplu, poate i
luată experienţa României care obligă funcţionarii să declare bunurile care le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor
activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei. [4]
Drept urmare, propunem ca doar acest gen de cadouri să constituie obiect al evidenţei şi păstrării în Registrul ca-
dourilor, determinând o claritate, în acest sens, şi o transparenţă a activităţii funcţionarilor. Pentru excluderea oricăror
speculaţii, în iecare an se publică lista cadourilor primite şi valoarea acestora. Drept exemplu, în 2013 a fost publicat
Centralizatorul privind bunurile primite cu titlu gratuit, cu prilejul unor acţiuni de protocol sau alte activităţi în legătură
cu exercitarea funcţiei în anul 2013, de Preşedintele României, alţi demnitari şi personal cu obligaţii de declarare a ca-
dourilor potrivit legii, din cadrul administraţiei prezidenţiale. [7]
O analiză a listei cadourilor arată că cel mai scump cadou îl reprezintă o machetă de vapor, a cărei valoare este de
3.875 euro şi o macheta din lemn de trandair a navei „Zheng He” – Muzeul Maritim al Chinei, în valoare de 900 de euro.
Valoarea acestora a fost calculată pe baza cursului de schimb euro/leu, stabilit de BNR pentru data de 31 decembrie
2013. Administraţia prezidenţială a speciicat care din aceste bunuri au fost transmise în gestiunea administraţiei, iar
care din acestea au fost răscumpărate de către beneiciar.
Pentru comparaţie, după un an de acţiune a Hotărârii, nicio structură statală din Republica Moldova nu a publicat o
astfel de listă. Acest fapt impune precizările despre care vorbeam mai sus. Nici în Raportul de evaluare al Comisiei Naţi-
onale de Integritate în perioada semestrului I al anului 2013 nu sunt depistate careva încălcări privind cadourile sau alte
favoruri acceptate de funcţionarii publici. În această perioadă au fost întocmite 328 procese-verbale contravenţionale
pe faptul nedepunerii de către subiecţii declarării a declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau a celei de interese
personale în termenele stabilite de lege, 10 dintre care au fost examinate şi admise de către instanţa de judecată. [9]
Cifrele ne dau motiv să credem în continuare în ineicienţa prevederilor legate de conduita funcţionarilor publici.
De asemenea, considerăm că în ce priveşte cadourile simbolice, acestea trebuie să aibă o valoare admisibilă sim-
bolică în raport cu remuneraţia funcţionarilor publici. Pentru Republica Moldova s-a stabilit valoarea ce nu trebuie să de-
păşească 1000 de lei, în legislaţia Rusiei astfel de cadou nu trebuie să depăşească 3000 ruble ruseşti, pentru România
este de 200 de euro şi pentru Italia 150 de euro. Aceste cadouri pot i păstrate şi gestionate de beneiciar. Considerăm că
suma de 1000 de lei, în coraport cu salariul funcţionarului în medie de 3000 de lei, nu poate i considerată una simbolică.
De asemenea, în proiectul Hotărârii Guvernului ar putea i inclusă o clauză privind necesitatea elaborării de către
autorităţile publice a unor acte administrative interne în care să ie exempliicate tipurile de cadouri simbolice şi de poli-
teţe care pot i acceptate de angajaţi (de ex., cutie de bomboane, lori, obiecte de birotică etc.), precum şi reglementată
oferirea cadourilor simbolice între angajaţii instituţiilor (cu ocazia zilei de naştere, căsătoriei, unor sărbători etc.), în
limita valorică stabilită.
În contextul celor menţionate, considerăm inutilă şi prevederea referitoare la cadourile perisabile, iind înlocuită cu
obiecte de valoare modestă sau obiecte de birotică, aşa cum s-a decis în legislaţia statelor enumerate. În aceste cazuri,
România a limitat aceste cadouri până la 50 de euro, Rusia le-a exceptat de la declarare, indiferent de valoare, dar să ie
primite în cadrul evenimentelor, deplasărilor de serviciu sau altor întâlniri oiciale la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
[5] La fel sunt exceptate de la declarare şi lorile primite în calitate de stimulent (premiu). În reglementările italiene
valoarea este apreciată ca modestă, în corespundere cu cerinţele internaţionale unanim stabilite.
În al treilea rând, prevederile Hotărârii ar putea i aplicate doar persoanelor cu funcţie de demnitate publică, care
sunt mai des în situaţia de a accepta cadouri cu prilejul anumitor acţiuni de protocol. Referitor la restul cadourilor,
serviciilor, favorurilor, invitaţiilor sau oricăror alte avantaje, destinate personal sau familiei funcţionarului public nu se
speciică careva interdicţii. În ciuda interzicerii, aparent absolută, la primirea cadourilor şi altor beneicii, unii experţi în
domeniul dreptului administrativ subliniază că acest lucru nu exclude posibilitatea funcţionarilor publici să primească
atenţii simbolice în conformitate cu normele universal recunoscute de politeţe şi ospitalitate. [10, p. 249] Daca aplicăm
prevederile generale, cadourile evaluate la suma de până la o mie de lei, pot i acceptate şi păstrate, or interdicţiile
speciicate în Hotărâre nu se referă la alin. (1) al art. 11 din Legea cu privire la Codul de conduită. Cert este faptul, că
funcţionarului îi este interzis să solicite cadouri de orice tip, iar faptul „extorcării” lor va i ilegal chiar şi în cazul cadou-
rilor simbolice. În acest sens, este necesar de a speciica un şir de circumstanţe, referitoare la circumstanţele legate de
primirea cadourilor – de exemplu: înmânarea să ie oicială şi deschisă, legăturile îndelungate cu persoanele care acordă
cadouri să ie limitate în timp. Aceasta ar contribui la prevenirea şi contracararea corupţiei în instituţiile publice.
În concluzie la cele expuse, constatăm în continuare imperfecţiuni legislative referitoare la conduita funcţionaru-
lui public legată de cadouri şi lipsa unor prevederi precise în acest sens. Aplicabilitatea normelor rămâne pasivă, iar
atractivitatea conduitei corupte a funcţionarilor publici slăbeşte considerabil eicacitatea mecanismului anticorupţie.
 Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţiico-practice 453
BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la conlictul de interese nr. 16-XVI din 15.02.2008 // Republicată în Monitorul Oicial al Repu-
blicii Moldova nr. 72-75/231 din 13.04.2012.
2. Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr. 25-XVI din 22.02.2008 // Monitorul Oicial al Repu-
blicii Moldova nr. 74-75/243 din 11.04.2008.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferi-
te din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa,
evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul
anumitor acţiuni de protocol, nr. 134 din 22.02.2013 // Monitorul Oicial al Republicii Moldova nr. 42-47 din
01.03.2013.
4. Legea privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în
exercitarea mandatului sau a funcţiei nr. 251/2004 // Monitorul Oicial al Republicii Moldova, Partea I, nr. 561
din 24.06.2004.
5. Постановление Правительства Российской Федерации № 10 от 9 января 2014, «О порядке сообщения
отдельными категориями лиц о получении подарка в связи с их должностным положением или
исполнением ими служебных (должностных) обязанностей, сдачи и оценки подарка, реализации
(выкупа) и зачисления средств, вырученных от его реализации» // Федеральный выпуск, № 6277 от 14
января 2014.
6. Decreto del Presidente della Repubblica 16 aprile 2013, n. 62 Regolamento recante codice di comportamento
dei dipendenti pubblici, a norma dell’articolo 54 del decreto legislativo 30 marzo 2001, n. 165. Vigente al:
04.06.2013.
7. Centralizatorul privind bunurile primite cu titlu gratuit, cu prilejul unor acţiuni de protocol sau alte activităţi în
legătură cu exercitarea funcţiei, în anul 2013. Acces pe Internet: <http://presidency.ro/static/ordine/CADOURI/
Lista_bunurilor_primite_cu_titlu_gratuit,_cu_prilejul_unor_actiuni_de_protocol,_in_anul_2013.pdf>.
8. Decizie privind Codul bunei conduite administrative (2011/c 285/03). Ombudsmanul European, 2013, 23 p.
Acces pe Internet: <ile:///C:/Users/User/Downloads/code_2013_RO.pdf>
9. Raportul de activitate al Comisiei Naţionale de Integritate în perioada semestrului I al anului 2013. Acces pe
Internet: <ile:///C:/Users/User/Downloads/NOTA%20013.pdf>
10. Ноздрачев А. Ф. Государственная служба: Учебник для подготовки государственных служащих. Москва:
Статут, 1999.

COLABORAREA CU ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE

– UN INSTRUMENT DE EFICIENTIZARE A PROCESULUI DE
DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIN
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Irina CIUTAC,
master în administraţie publică,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY

Regulation on the continuing professional development of civil servants provides that professional development of
civil servants is realized through diferent types and forms of training which include improving and updating knowled-
ge, skills and modeling attitudes necessary for the efective exercise of civil servants based tasks and are inanced from
diferent sources. One of the sources is support of international organizations. Collaboration with international part-
ners in the ield of professional development of personnel from public administration contributes to enhancing the pro-
fessionalism, increasing government eiciency and providing better services.

Conform Regulamentului cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici, aprobat prin Hotă-
rârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009, dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor
publici se realizează prin activităţi de instruire de diferite tipuri şi forme în vederea aprofundării şi actualizării cunoştin-
ţelor, dezvoltării abilităţilor şi modelării aptitudinilor/comportamentelor necesare pentru exercitarea eicientă a atribu-
ţiilor de serviciu.

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)