Inspectoratul General al Poliției

Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare

MD-2059, mun. Chișinău, str-la Putna (Vl. Komarov), 10, tel. 022-868-222, email: criminalist@igp.gov.md

“APROB”
Şef al CTCEJ a IGP a MAI,
comisar-șef
Nicolae BODRUG

“______” septembrie 2018

Tema: ”Probele digitale. Tipurile și reprezentarea

acestora”

Elaborat Mariana MAȘTALER

expert-criminalist superior al
SEI a Direcției Centru 1 a
CTCJ al IGP,
inspector superior

CHIŞINĂU 2018
 CUPRINS:

1. Probele digitale. Tipurile și reprezentarea acestora…………………………3

2. Investigarea criminalistica a sistemelor informatice………………………..3

3. Principiile în domeniul probelor digitale……………………………………5

1.Probele digitale. Tipurile și reprezentarea acestora

Probele digitale sunt acele informații cu valoare doveditoare pentru organele de
urmărire penala si pentru instanțele judecătorești, care sunt stocate, prelucrate sau transmise
prin intermediul unui sistem informatic.
Ele sunt definite ca: orice informație cu valoare probanta care este fie stocata, prelucrata
sau transmisa într-un format digital.

Probele digitale cuprind :

 probele informatice,
 probele audio digitale,
 video digitale,
 cele produse sau transmise prin telefoane mobile, etc.

Una dintre particularitățile acestui tip de probe este ca ele aparent nu sunt evidente, fiind
conținute in echipamentele informatice ce le stochează. Este nevoie de echipamente de
investigație si de software-uri specifice pentru a face ca aceste probe sa fie disponibile,
tangibile si utilizabile.

Un alt aspect este legat de faptul ca astfel de probe sunt foarte "fragile", in sensul ca pot fi
modificate sau pot dispărea foarte ușor, prin metode care de multe ori sunt la îndemâna
făptuitorilor. Din aceasta cauza investigatorii trebuie sa ia masuri speciale de protecție pentru
a strânge, păstra si examina aceste probe.

Păstrarea acestor tipuri de probe a devenit o preocupare crescânda a investigatorilor din

întreaga lume.

2.Investigarea criminalistica a sistemelor informatice

Prezinta o serie de particularități care o diferențiază in mod fundamental de alte tipuri de
investigații.

Investigarea criminalistica a sistemelor informatice poate fi definita ca: utilizarea de metode

științifice si certe de asigurare, strângere, validare, identificare, analiza, interpretare,
documentare si prezentare a probelor de natura digitala obținute din surse de natura
informatica in scopul facilitării descoperirii adevărului in cadrul procesului penal.

Un posibil model de bune practici in domeniul investigațiilor criminalistice de natura

informatica cuprinde următorii pași:

1. Identificarea incidentului - recunoașterea unui incident si determinarea tipului acestuia.

Nu reprezintă efectiv o etapa a investigației criminalistice dar are un impact semnificativ
asupra următoarelor etape.

2. Pregătirea investigației - pregătirea instrumentelor, verificarea procedurilor, obținerea

documentelor ce permit percheziția, etc.

3. Formularea strategiei de abordare - formularea unei strategii in funcție de tehnologia

implicata si de posibilele consecințe asupra  persoanelor si instituțiilor implicate. Scopul
formulării acestei strategii  este sa maximizeze potențialul obținerii de probe relevante
minimizând în același timp impactul negativ asupra victimei.

4. Asigurarea probelor - izolarea, asigurarea si păstrarea probelor de natura fizica si digitala.

Aceasta include îndepărtarea celor care ar putea denatura probele in orice fel.

5. Strângerea probelor - înregistrarea ambiantei fizice si copierea probelor digitale

folosind  practici si proceduri comune si acceptate.
6. Examinarea probelor - examinarea in profunzime a probelor, în căutarea elementelor care
sunt in legătura cu fapta penala investigata. Acest lucru presupune localizarea si identificarea
probelor precum si documentarea fiecărui pas, in scopul facilitării analizei.

7. Analiza probelor - determinarea semnificației probelor si relevarea  concluziilor cu privire

la fapta investigata.

8. Prezentarea probelor - sintetizarea concluziilor si prezentarea lor într-un mod inteligibil

pentru nespecialiști. Aceasta sinteza trebuie susținuta de o documentație tehnica detaliata.

Investigarea criminalistica a sistemelor informatice trebuie sa prezinte o serie de caracteristici

specifice, necesare asigurării unui grad înalt de corectitudine a  concluziilor rezultate.

Aceste caracteristici sunt:

1. autenticitate (dovada sursei de proveniența a probelor);

2. credibilitate (lipsa oricăror dubii asupra credibilității si solidității  probelor);

3. completitudine (prelevarea tuturor probelor existente si integritatea acestora);

4. lipsa interferentelor si contaminării probelor ca rezultat al investigației sau al

manipulării  probelor după ridicarea acestora.

Odată aduse în laborator, componentele trebuie asamblate pentru a reconstitui

sistemul original (folosind fotografiile)

 Primul pas în analiza probelor de natură electronică este legat de necesitatea asigurării
veridicității lor.
 Primul pas în asigurarea protecției împotriva modificării datelor din sistemele informatice
trebuie făcut chiar în timpul percheziției, prin luarea măsurilor de protejare fizică la scriere a
mediilor de stocare
 Se recomandă ca analiza criminalistică a conținutului discului să se realizeze pe o copie
fidelă a discului original, realizată în laborator cu ajutorul unor programe și dispozitive
speciale.

Copia poate fi efectuată prin intermediul produselor program specializate (FTK

Imager, EnCase Imager, WinHex etc.) sau prin intermediul dispozitivelor specializate cu
sistem de imagistică încorporat.
Imaginea poate fi efectuată în diferite formate (E01, Ex01, RAW, DD ect.), formatul
de efectuare a imaginii diferă în dependență de necesitățile și posibilitățile
expertului/specialistului la momentul efectuării acesteia.
Imaginea poate fi efectuată în cadrul unui fișier sau partajată în fișiere multiple cu o
capacitate setată de utilizator. Capacitatea de partajare recomandată este de 4 Go. După
efectuarea copiei este necesar de verificat prezența fișierului de logare în care se descriu
acțiunile și erorile apărute pe parcursul procesului de imagistică și suma hash a imaginii
efectuate. În cazul în care metoda de efectuare a copiei nu prevede efectuarea fișierului log cu
suma hash (de exemplu simpla comandă ”dd„ din cadrul familiei unix acesta poate fi efectuat
separat ulterior și anexat împreună cu imaginea. Suma hash ne acordă garanții că nici un bit
din cadrul imaginii nu a fost schimbat și că aceasta este identică și originală.
Veridicitatea imaginii poate fi verificată ulterior prin calcularea repetată a sumei hash
și compararea ei cu cea fixată anterior. Tot prin modalitatea respectivă poate fi verificat și
DSI, dacă nu a fost modificată informația din conținutul lui.
 3.Principiile în domeniul probelor digitale

1.În procesul de obținere a probelor digitale, acțiunile întreprinse nu trebuie să modifice

probele

2. Atunci când este necesar ca o persoană să aibă acces la probele digitale originale, această
persoană trebuie să fie competentă din punct de vedere criminalistic

3. Toate activitățile în legătură cu investigația, depozitarea, examinarea sau transferul

probelor digitale trebuie să fie în întregime înregistrate în scris, păstrate și să fie disponibile
pentru evaluare

4. O persoană este responsabilă pentru toate activitățile în legătură cu probele digitale atâta
timp cât ele se află în posesia acesteia

5. Orice organizație, responsabilă cu investigarea, accesarea, depozitarea sau transferarea

probelor digitale este responsabilă de respectarea acestor principii