ARTICOLUL 50 – CLAUZA DE IEȘIRE

(1) Orice stat membru poate decide să se retragă din Uniune în conformitate cu propriile
sale dispoziții constituționale.
(2) Un stat membru care decide să se retragă notifică intenția sa Consiliului European. În
lumina liniilor directoare furnizate de Consiliul European, Uniunea negociază și
încheie un acord cu acest stat, care stabilește modalitățile de retragere a acestuia,
ținând seama de cadrul pentru viitoarele sale relații cu Uniunea. Acest acord este
negociat în conformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene. Acesta este încheiat în numele Uniunii de către Consiliu, hotărând
cu majoritate calificată, după obținerea aprobării Parlamentului European.
(3) Tratatele încetează să se aplice statului respectiv de la data intrării în vigoare a
acordului de retragere sau, în lipsa acestuia, la doi ani de la notificarea menționată la
alineatul (2), cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu statul
membru în cauză, decide în unanimitate să prelungească această perioadă.
(4) În sensul alineatelor (2) și (3), membrul Consiliului European sau al Consiliului care
reprezintă statul membru care se retrage, nu participă la discuțiile Consiliului
European sau al Consiliului sau în deciziile care îl privesc. Majoritatea calificată este
definită în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene.
(5) Dacă un stat care s-a retras din Uniune solicită să se reîntoarcă, cererea sa face
obiectul procedurii menționate la articolul 49.