ECONOMIE MONDIALĂ

SUPORT PENTRU SEMINAR

Seminar Nr. 9
-Organizaţii Economice Internaţionale (OEI) -

©Maria-Mirona Murea 1
Ce sunt Organizaţiile
Internaţionale? Definiţii
Inis Claude (1956):
• „Organizaţia • „O organizaţie
internaţională [la
singular] reprezintă un
proces; organizaţiile
internaţionale [la plural]
sunt aspecte
reprezentative ale
etapei atinse de proces
înt-un anumit punct
temporal”
Michael Wallace şi J.
David Singer
• „o structură formală şi
interguvernamentală
internaţională deţine
minim doi membri ce
aparţin sistemului
internaţional, care se
întrunesc în sesiuni
plenare în mod regulat
(intervalul de timp de la o
sesiune la alta nu
depăşeşte un deceniu) şi
deţine un secretariat şi
un sediu unde îşi
desfăşoară activitatea”
©Maria-Mirona Murea
Clive Archer
continuă, stabilită prin
intermediul acordurilor
dintre membri
(guvernamentali şi/sau
non-guvernamentali) din
minim două state
suverane, în scopul de a
urmări interesele comune
derivate din statutul de
membru”
2
Ce sunt Organizaţiile
Internaţionale?
Sunt similare „Asociaţiilor de proprietari”, dar în locul apartamentelor, sunt state
Asociaţie
Ap.1 Ap.2 Ap.n proprietari
(bloc)

Analog

Stat Stat Stat ORGANIZAŢIE

1 2 n INTERNAŢIONALĂ

Stake Stake Stake

holder holder holder
n
ONG
1 2

©Maria-Mirona Murea 3
Definirea şi clasificarea Organizaţiilor
Internaţionale
ocupă locul secundar în ierarhia
subiectelor de drept internaţional
public, după stat.

Dezideratul principal:
• menţinerea păcii, (fie la nivel interguvernamental,
fie prin intermediul organizaţiilor non-guvernamentale,
care acţionează la nivel privat)

orientate spre cooperare şi ajutorarea

membrilor săi

©Maria-Mirona Murea 4
Definirea şi clasificarea Organizaţiilor
Internaţionale
un scop comun

caracter voluntar (statele aderă din propria voinţă)

voinţă proprie în baza căreia se întrunesc statele membre şi se iau decizii în domeniile
de activitate ale organizaţiei – stabilite prin intermediul tratatului/statutului de constituire

o personalitate juridică (permanenţă, îndeplinirea misiunilor,

autonomie financiară )

organe permanente
structură organizatorică ce cuprind reprezentanţii
guvernelor statelor membre + SECRETARIAT

©Maria-Mirona Murea 5
organizaţiile
internaţionale
sunt create
tratat
printr-un
instrument
juridic: pact
constituţie
cartă
acord

©Maria-Mirona Murea 6
Componentele Organizaţiilor
Internaţionale
Componentele organizaţiilor Organele organizaţiilor
internaţionale: internaţionale cuprind:
• normative (convenţii) • organ deliberativ plenar la
• operaţionale (menţinerea care participă toate statele
păcii, asistenţă tehnică, ajutor membre,
financiar) • organ deliberativ restrâns
• organ administrativ
• organe tehnice şi
consultative
• eventual organe
jurisdicţionale

©Maria-Mirona Murea 7
Concepţii ale Organizaţiilor
Internaţionale
organizaţii formale:
• încheiate între state, sau reprezentanţii acestora (fiind cea mai des
utilizată definiţie)

principii de guvernare:
• unde sunt incluse cele mai pretenţioase definiţii cu privire la
principiile de comandă ale sistemului internaţional

regimuri internaţionale
• devenită cea mai des utilizată abordare pentru definirea termenului
de „organizaţii internaţionale”
©Maria-Mirona Murea 8
Proliferarea Organizaţiilor
Internaţionale
conferinţele ad-hoc
• precursoarele organizaţiilor internaţionale (v. Pacea de la Westphalia -
1648)

Congresul de la Viena (1815):

• obiectiv principal:
• înlăturarea idealurilor promovate în timpul Revoluţiei Franceze,
promovând reinstaurarea Vechiului Regim
Uniunile Internaţionale Administrative
• primele organizaţii internaţionale permanente (termen utilizat până la
mijlocul secolului al XX-lea)

©Maria-Mirona Murea 9
Proliferarea Organizaţiilor
Internaţionale
Preambulul Cartei
James Lorimer Constantin Frantz Naţiunilor Unite (după cel
(1867) (1880) de-al Doilea Război
Mondial)
• fost recunoscută existenţa
• a introdus • „federalismul unei organizaţii,
termenul de reprezintă • deşi Convenţia Ligii
principiul de Naţiunilor a recunoscut
„organizaţii existenţă al indirect, în prevedreile Art.
internaţional organizaţiilor
23, existenţa orgnizaţiilor
internaţionale
e” internaţionale” • Art. 23: se sugera crearea
unor organizaţii
internaţionale
specializate, care să
promoveze cooperarea
internaţională

©Maria-Mirona Murea 10
Proliferarea Organizaţiilor
Internaţionale
până în sec. XIX a doua jumătate a sec. XIX:

• se limitau la asigurarea de relaţii pacifiste • organizaţii internaţionale interstatale în plan

minimale între state
• primele Organizaţii Internaţionale „moderne”:
• Sfânta Alianţă (1815)
• Austria, Prusia, Marea Britanie, Rusia,
Frnaţa (1818)
• în fapt: veritabil sindicat permanent al
monarhilor
• scop: menţinerea ordinii „legitimiste”
(monarhice) în Europa
• Comisia Centrală a Rinului (1815)
• elaborarea de reguli de navigaţie uniforme
pentru diverşii participanţi la traficul pe
fluviu
tehnico-administrativ
• Convenţia Sanitară Internaţională (1853)
• Uniunea Telegrafică Internaţională (1865)
• Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi
(1875)
• Uniunea Poştală Universală (1878)
• Uniunea pentru Protecţia Proprietăţii
Industriale (1883)
• Uniunea pentru Protecţia Proprietăţii
Literare şi Artistice (1884)
• Uniunea Căilor Ferate (1890)

©Maria-Mirona Murea 11
Proliferarea Organizaţiilor
Internaţionale
prima organizaţie internaţională cu caracter politic:
• Societatea (Liga) Naţiunilor (1919)
• organizaţie universală cu competenţe extinse
• asociaţie de guverne

după cel de-al Doilea Război Mondial

• GATT:
• pentru a lupta împotriva excesului de protecţionism şi a favoriza liberalizarea schimburilor
comerciale
• FMI:
• pentru rezolvarea problemelor convertibilităţii monetare şo stoparea devalorizării în cascadă
• BIRD:
• pentru combaterea ineficienţei creditelor necesare reconstrucţiei Europei
• OECD:
• pentru menţinerea solidarităţii ţărilor capitaliste dezvoltate şi ajutorarea directă sau indirectă a
programelor de reconstrucţie

©Maria-Mirona Murea 12
Motivele care au condus la stabilirea
necesităţii creării organizaţiilor internaţionale

derivate din încercările de a soluţiona dificultăţile politice şi lipsa

existenţei răspunsurilor la următoarele întrebări:
• ce naţiune este împuternicită pentru a convoca o anumită conferinţă?
• unde se va întruni conferinţa?
• care este limba oficială în care se vor derula negocierile multinaţionale?
• pentru fiecare nouă problemă apărută, este necesară stabilirea unei noi
convenţii?
• participarea şi calitatea de membru era stabilită de către partea care organiza
conferinţa?
• fiecare participant are drept de veto? (procesul decizional era bazat pe principiul
unanimităţii, permiţând astfel, statelor participante, utilizarea dreptului de veto)
• conferinţa putea rezolva problemele legale, în calitatea sa de organ politic?

©Maria-Mirona Murea 13
Factori care au dus la proliferarea
Organizaţiilor Internaţionale
necesitatea instituirii pentru discutarea gradului sporit de interdependenţă observat între state
unui dialog şi a unor
negocieri
internaţionale pentru discutarea gradului sporit de interdependenţă dintre state şi alţi actori
permanente instituţionali (CTN-uri, ONG-uri, societatea civilă)
înmulţirea situaţiilor ce ca urmare a dezvoltării puterii nucleare a unor state
pot genera conflicte
şi/sau războaie

existenţa crize economico-financiare globale

dezechilibrelor
economice, ce nu mai peristenţa subdezvoltării
pot fi gestionate la efecte asimetrice ale zonelor monetare optimale (R. Mundell)
nivel naţional
efectele proceselor de integrare, etc.
protecţia mediului costurile derivate din avansul tehnologic
înconjurător

prevenirea şi combaterea epidemiilor

©Maria-Mirona Murea 14
Clasificarea Organizaţiilor
Internaţionale
după gradul de deschidere faţă de statele lumii

după criteriul reprezentării

după sfera de acţiune

după natura raporturilor dintre organizaţie şi statele membre

după nivelul de dezvoltare economică

după obiectul de interes

©Maria-Mirona Murea 15
 Organizaţii Internaţionale • Caracteristici:
• omogenitate (decurgând
după gradul de din proximitatea
deschidere faţă de statele geografică)
• Caracteristici: lumii • niveluri apropiate de
• universalitate dezvoltare
• eterogenitate • caracteristici, valori sau
intereses comune
• provocări şi • criterii stricte de aderare
politici globale

organizaţii cu vocaţie organizaţii cu vocaţie

universală (ONU, OMC) restrânsă

©Maria-Mirona Murea 16
 Interguvernamentale
(între mai multe state) –
Ex.: Organizaţia Mondială
a Muncii, Organizaţia
Mondială a Comerţului
Organizaţii internaţionale
după criteriul
reprezentării
Neguvernamentale (între
mai multe părţi interesate
(stakeholders)) – Ex.:
Greenpeace, PETA
state

©Maria-Mirona Murea 17
 organizaţii omnifuncţionale
(deţin competenţe diverse, atât ONU; UE
politice, cât şi economice)

Organizaţii
internaţionale
după sfera de
acţiune instituţiile specializate
din cadrul Naţiunilor
organizaţii specializate (sunt Unite; Comerţ: OMC,
UNCTAD, AELS, NAFTA;
restrânse la un domeniu de Financiar: FMI, BIRD,
BEI; Social: OMS, OIM;
activitate) Transporturi şi
Telecomunicaţii: OACI,
UIT; Agricultură: FAO

©Maria-Mirona Murea 18
 organizaţii de cooperare sau Organizaţia pentru
coordonare (decizii cu caracter de Cooperare şi
„recomandări”; statele membre nu Dezvoltare
Organizaţii Economică (OCDE)
internaţionale pot fi obligate să le implementeze)
după natura
raporturilor
dintre
organizaţie şi organizaţii integraţioniste (decizii
statele membre obligatorii pentru statele membre;
Uniunea
metode pentru a le impune; Europeană (UE)
posibilitatea exercităii atribuţiilor fără a
fi nevoie de acordul statelor membre)

©Maria-Mirona Murea 19
 organizaţiile ţărilor
OCDE
dezvoltate
Organizaţii
Internaţionale după
nivelul de dezvoltare
economică
organizaţii ale ţărilor
„Grupul celor 77”
în dezvoltare

©Maria-Mirona Murea 20
 ajutor umanitar, pace, securitate, dezarmare,
sprijin pentru dezvoltare, drepturile omului

Organizaţii
comerţ şi alte activităţi economice, bunăstare
internaţionale după
socială
obiectul de interes

cultură, educaţie şi cercetare, sănătate, servicii

sociale, mediu, legislaţie, filantropie şi
voluntariat, religie, afaceri, asociaţii
profesionale şi sindicate.

©Maria-Mirona Murea 21
 Organizaţii
Interguvernamentale
şi

Organizaţii
Neguvernamentale
©Maria-Mirona Murea 22
Organizaţii interguvernamentale
după
după vocaţie extinderea
geografică

regionale
internaţionale supranaţionale universale continentale (subregionale,
regionale,
interregionale)

organizaţii subregionale
• (Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR), Asociaţia Naţiunilor Asiei de
Sud-Est (ASEAN,

organizaţii regionale
• Sistemul Economic Latino-American (SELA), Acordul Nord-American de
Liber Schimb (engl.: North American Free Trade Agreement - NAFTA)
organizaţii interregionale
• OCDE, Forumul de Cooperare Economică pentru Asia şi Pacific (APEC),
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

©Maria-Mirona Murea 23
 Organizaţii
interguvernamentale după
obiectul
lor

după tehnice
(Organizaţ
atribuţii comerc militar moneta financia culturale
politice ia
sau rolul (ONU) iale Mondială
e (NATO) re (FMI) re (Banca (UNESCO)
(OMC) a Mondială)
asumat Meteorolog
iei)

de de
reglement furnizoare
pregătire a de de
are şi de
federaţiilor gestiune cercetare
control informaţii
/ integrării (FMI)
(GATT/ (FAO)
(CEE/UE)
OMC)

©Maria-Mirona Murea 24
Organizaţii neguvernamentale
de natură privată

nu sunt create în baza acordurilor interguvernamentale

membrii pot fi persoane private şi/sau persoane publice (niciodată state)

scopul acestui tip de organizaţie nu este unul lucrativ

statutul lor juridic pote diferi de la un stat la altul, însă pot dezvolta legături cu
organizaţii interguvernamentale

din perspectiva numerică, acestea depăşesc organizaţiile interguvernamentale

©Maria-Mirona Murea 25
... de gândit
1. Analizaţi succint (maximum o
½ de pagină) statutul actual al
Organizaţiilor internaţionale,
ca principali „actori” ai
sistemului actual de relaţii
internaţionale.
2. Alegeţi o organizaţie
internaţională şi explicaţi pe
scurt (max. o pagină) influenţa
acesteia asupra unui
eveniment economic
internaţional produs recent.
©Maria-Mirona Murea 26