Sunteți pe pagina 1din 30

ECONOMIE MONDIALĂ

SUPORT PENTRU SEMINAR


Seminar Nr. 11
-Fondul Monetar Internaţional (FMI)
şi
Grupul Băncii Mondiale (GBM)-

©Maria-Mirona Murea 1
FONDUL MONETAR
INTERNAŢIONAL

©Maria-Mirona Murea 2
FMI – aspecte istorice
Planul
White
1918 – (SUA – 5
1939: instabilitate şi crize aprilie
1943)
monetare internaţionale

Planul Planul
1943 – patru
Isley Keynes
„planuri
(Canada – (UK – 7
monetare
13 aprilie aprilie
internaţionale”
1943) 1943)
1943:
Aliaţii au imaginat soluţii
pentru evitarea dezordinii
monetare şi reîntoarcerea Planul
Fraser
multilateralismului în (SUA –
domeniul plăţilor aprilie
1943)
internaţionale

©Maria-Mirona Murea 3
FMI – aspecte istorice
Planul White – SUA (H.D. White) Planul Keynes – UK (J.M. Keynes)

• Reîntoarcerea la etalonul – aur (unitas) • Crearea unei bănci internaţionale emitentă de


• „unitas” era legată de aur prin intermediul USD monedă (bancor)
• Crearea unui „Fond internaţional de stabilizare” • Bancă cu caracter supranaţional
= Cameră de Compensare (respecta autonomiile • Furnizarea de lichidităţi internaţionale prin
naţionale cu privire la politicile monetare) crearea unui ”pool” de rezerve => Uniuni
• Rigid: Internaţionale de Clearing - UIC (moneda:
• Nu prevedea tiraje necondiţionate de ”bancor”)
lichidităţile internaţionale • UIC: credite pentru statele aflate în dificultate
• Nu admitea schimbarea paritţii (decât în cazul • UIC: putea modifica unilateral parităţile unor
unui dezechilibru fundamental) monede, incitând anumite ţări la majorarea
• Nu definea excepţii decât pentru perioada balanţelor lor în ”bancor” pentru a remedia
tranzitorie situaţia ţărilor aflate în deficit
• Implica politici deflaţioniste solide • UIC: nu intervenea în politicile economice ale
statelor membre
• Lua în considerarea puterea SUA (2/3 din
rezervele de aur) • Plan expansionist, care putea provoca o inflaţie
mondială
• Relansarea activităţii economice a SUA

©Maria-Mirona Murea 4
• refuzul bilateralismului
elemente •

respingerea practicilor discriminatorii
necesitatea cooperării moonetare
comune: • controlul mişcărilor internaţionale de
capital

Probleme: • Suveranitatea statelor & instituirea


unei noi ordini monetare

©Maria-Mirona Murea 5
FMI – aspecte istorice

Iulie 1944: acordurile de înfiinţare a FMI


(Bretton Woods)
• Fixarea parităţilor monetare în raport cu aurul sau cu dolarul
• Stabilirea condiţiilor pentru modificarea parităţilor
• Ajutorarea de către FMI a ţărilor cu dezechilibre ale balanţelor
de plăţi
• Angajamentul statelor membre de a respecta obligaţiile ce
decurg din convertibilitatea monedelor
• Acceptarea vânzării de devize contra aur

©Maria-Mirona Murea 6
Obiectivele FMI
Promovarea cooperării monetare internaţionale prin mijlocirea unei instituţii permanente, care să
furnizeze un mecanism de consultare şi de colaborare în problemele monetare internaţionale

Creşterea armonioasă a comerţului internaţional

Ameliorarea stabilităţii ratelor de schimb şi a practicilor ordonate în domeniu

Stabilirea unui sistem multilateral de reglementare a tranzacţiilor curente şi de eliminare a


restricţiilor de schimb (care limitau comerţul internaţional)

Punerea la dispoziţie a resurselor financiare (pe baza garanţiilor corespunzătoare) pentru


rezolvarea problemelor derivate din dezechilibrele balanţelor de plăţi

Diminuarea duratei şi amplorii dezechilibrelor balanţelor de plăţi cu care se confruntau statele


membre

©Maria-Mirona Murea 7
Organizarea şi funcţionarea FMI
Consiliul Guvernatorilor
Organismul central al FMI Comitetul de
consultă
consultă
Un guvernator din fiecare stat Dezvoltare
membru (188) + guvernator (24 membri)
supleant, cu drept de vot şi Responsabil pentru statele
mai sărace
întâlniri anuale Numit de FMI + BM
instruieşte

Consiliul de Administraţie numeşte Statele membre (188)


(Executiv) State cu drept de vot
24 de membri; puterea bugetară;
(în funcţie de PIB)
alege întruniri: 3*săptămână

reprezintă
Domenii FMI prezidează
(2430 angajaţi) Directorul General
(din Europa)
rol diplomatic

Departamente Departamente pentru Administrare, Secretariat,


Regionale activităţi speciale Informare şi Cooperare
staff tehnic
(regiunile lumii) (finanţe, statistici, legi, etc.)
Sursa: http://www.zerohedge.com/article/summary-imf-org-chart
©Maria-Mirona Murea 8
Funcţiile FMI

supravegherea politicilor financiar-valutare

asistenţa financiară
• creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen
lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii specifice pentru rambursare
• acord de împrumut pentru statele membre

asistenţa tehnică

©Maria-Mirona Murea 9
Rolul FMI

Consiliere în materie monetară şi financiară


pe lângă instituţiile specializate ale ONU

Expert financiar al OMC (competenţe


consultative extinse)

©Maria-Mirona Murea 10
Pentru CE acordă
FMI împrumuturi?

ajutorarea statelor membre să


depăşească dezechilibrele
balanţei de plăţi
• (oferind posibilitatea de a-şi reface stocul
de rezerve internaţionale, stabilizarea
cursului valutar, continuarea plăţii
importurilor, reinstaurarea condiţiilor de
creştere economică)
©Maria-Mirona Murea 11
Forme de împrumut

acorduri stand-by

linia de credit flexibilă

acorduri de precauţie şi lichidităţi

instrumentul de finanţare rapidă

facilităţi de finanţare extinsă

mecanismul de integrare comercială

©Maria-Mirona Murea 12
Resursele FMI
fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la
resursele financiare cu o anumită sumă, denumită cotă de
subscripţie sau cotă parte (exprimată în echivalent DST)

mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de


la indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei
ţări

spre deosebire de băncile de dezvoltare, FMI nu acordă


împrum pt proiecte specifice, exclusiv statelor!

©Maria-Mirona Murea 13
Rolul cotelor-părţi
Cotele-părţi determină: 1978: Al Doilea Amendament:

• subscripţia statelor • minim 25% DST


membre • 25% • în fapt: toate statele
• suma şi modalităţile de
tiraj autorizate a fi aur/devize au plătit 100% în
monedă naţională
efectuate cu titlu de
„facilităţi de credit” ale
şi 75%
Fondului monedă
• căile de care dispun
statele membre naţională
• partea care le revine
dintr-o alocare a DST
(calculată prin formule
matematice specifice)

©Maria-Mirona Murea 14
Resurse suplimentare ale FMI

Aranjamente de creditare între


FMI şi ţări sau instituţii care vor
să suplimenteze resursele FMI
• New Arrangements to Borrow (NAB)
• General Arrangements to Borrow (GAB)
©Maria-Mirona Murea 15
Fonduri
proprii (cotele-
părţi ale
statelor
membre)

Comisioane Rezervele
Împrumuturi
percepute FMI

Vânzări de aur

©Maria-Mirona Murea 16
Ce sunt Drepturile Speciale de
Tragere (DST)?
Instrument de rezervă internaţional
• introdus în 1969

DST
• valori de rezervă internaţionale care servesc drept unităţi de cont
şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale
FMI
• se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat.
• etalon monetar
• mijloc de procurare de monede naţionale convertibile
©Maria-Mirona Murea 17
Din ce este compus coşul valutar?
Iniţial:
valoarea DST a fost exprimată în aur fin (1 DST = 0,88 gr. Aur =
1 USD)

1971 – 1973: în urma devalorizării USD şi a generalizării cursurilor fluctuante s-a decis revizuirea
periodică odată la 5 ani pe baza performanţelor ţărilor în materie de exporturi.
1974: evaluarea „coşului valutar”: 16 monede

1981: „coş valutar” simplificat: USD (Dolar americani), DM (Marca germană), FF (Francul
francez), GBP (Lira sterlină), JY (Yenul japonez)
2011: USD (Dolar american), Euro, GBP (Lira sterlină), JY (Yenul japonez)

2015: USD, Euro, GBP, JY (Yeni japonezi), CNY (Yuani renminbi chinezeşti)

Curs valutar DST


(XDR)/RON:
1XDR ≈ 6 RON (martie/aprilie 2020)

©Maria-Mirona Murea 18
Acţiunea FMI în materie de control al
sistemului monetar internaţional

• statele membre au obligaţia de a avertiza FMI


Supraveghere: când aduc o modificare regimului lor de
schimb valutar

• FMI analizează coerenţa balanţei de plăţi şi a


regimului de schimb din fiecare ţară
Acţiuni: • FMI identifică politicile de schimb neadecvate
şi încurajează modificarea acestora

©Maria-Mirona Murea 19
Asistenţa tehnică acordată de FMI
Consolidarea sectoarelor monetare şi
financiare prin consiliere

Suportabilitatea politicilor fiscale „dure”,


prin consiliere

Alcătuirea, mangamentul şi răspândirea


datelor statistice

Proiectarea şi revizuirea legislaţiei economice


şi financiare

©Maria-Mirona Murea 20
GRUPUL BĂNCII
MONDIALE

©Maria-Mirona Murea 21
fondată la data de 27 decembrie 1945 (urmare a ratificării Acrodului de la Bretton Woods)

scop:
• dezvoltarea economică şi eliminarea sărăciei

sediul:
• Washington D.C.

Preşedinte:
• David Malpass (din anul 2019)

este compusă din


• Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)
• Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID)
• Corporaţia Financiară Internaţională (CFI)
• Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (AGMI)
• Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (CIRDRI)
oferă împrumuturi statelor în dezvoltare

este observator în cadrul ONU

©Maria-Mirona Murea 22
Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie
şi Dezvoltare BIRD
(1944)
„BANCA
MONDIALĂ”
Agenţia „GRUPUL
Internaţională de BĂNCII
Dezvoltare IDA/AID MONDIALE”
(1960) (GBM)

Centrul
Banca Internaţion
Agenţia de
Internaţion Agenţia Corporaţia al de
Garantare
ală pentru Internaţion Financiară Reglementa
Multilateral
Reconstruc ală de Internaţion re a
ăa
ţie şi Dezvoltare ală Disputelor
Investiţiilor
Dezvoltare IDA/AID IFC/CFI Relative la
MIGA
BIRD (1960) (1956) Investiţii
(1988)
(1944) ISCID/CIR
DRI (1966)

©Maria-Mirona Murea 23
Membrii Grupului Băncii Mondiale
doar BIRD:
• San Marino
BIRD + 1:
• Suriname, Tuvalu, Brunei
BIRD + 2:
• Antigua şi Barbuda, Sao Tome şi Principe, Namibia, Buthan, Myanmar, Qatar, Insulele Marshall, Kiribati
BIRD + 3:
• India, Canada, Mexic, Belize, Jamaica, Republica, Dominicană, Venezuela, Brazilia, Bolivia, Uruguay, Ecuador,
Dominica, Saint Vincent şi Grenadine, Cap Verde, Guinea-Bissau, Niger, Guinea Ecuatorială, Angola, Africa de
Sud, Insulele Comore, Seychelles, Libia, Somalia, Etiopia, Eritrea, Djibouti, Bahrain, Iran, Iraq, Malta,
Muntenegru, Bulgaria, România, Moldova, Polonia, Rusia, Lituania, Belarus, Kîrgîstan, Tadjikistan,
Turkmenistan, Tailanda, Laos, Vietnam, Palau, Vanuatu, Samoa, Maldive, Sudanul de Sud
GBM:
• 127 state membre
Non-membri:
• Andorra, Cuba, Liechtenstein, Monaco, Nauru, Corea de Nord

©Maria-Mirona Murea 24
GBM
funcţionează (similar FMI)
ca o societate pe acţiuni;
GBM BIRD + 2 BIRD statele membre
trebuie să fie
BIRD + 3 BIRD + 1 în paralel membre ale FMI

©Maria-Mirona Murea 25
Obiectivele GBM
Deviza:

• „Visul nostru este o lume fără sărăcie”


Oferă împrumuturi statelor membre în dezvoltare şi/sau celor aflate în procesul
de tranziţie la economia de piaţă

Finanţează (-> CREŞTERE ECONOMICĂ):

• Proiecte ştiinţifice; Proiecte de investiţii; Reforma politicilor în anumite


domenii

Domenii:
• Energia electrică; Şosele; Căi ferate; Porturi; Conducte de gaze naturale; Conducte de
gaze naturale; Alimentări cu apă; Telecomunicaţii; Agricultură; Industrie; Educaţie;
Planificare familială; Programe mai generale de dezvoltare (inclusiv importuri de
produse industriale)industriale)

©Maria-Mirona Murea 26
Obiectivele Băncii Mondiale

instituţie internaţională pentru investiţii

efectuează sau garantează împrumuturi pentru proiecte productive


pentru reconstrucţie şi dezvoltare

utilizează capital propriu (contribuţia guvernelor statelor membre) şi


punerea în circulaţie a capitalurilor particulare

se bazează pe pieţele financiare mondiale pentru asigurarea resurselor


financiare

©Maria-Mirona Murea 27
Structura organizatorică a Băncii
Mondiale
Preşedintele Băncii Mondiale: Cetăţean american (numit de
Preşedintele SUA, confirmat de Consiliul Directorilor Executivi);
mandat de 5 ani cu posibilitatea reînnoirii; asigură preşedinţia
Consiliului Directorilor Executivi; secondat de 4 Directori
Administrativi (engl. Managing Directors) + 7 vicepreşedinţi pe zone
geografice

Consiliul Directorilor
Consiliul Guvernatorilor:
Executivi: 24 de membri (cu
compus din Miniştrii de Comitetele de Împrumuturi:
câte un director supleant);
Finanţe ai statelor membre; ia analiza & elaborarea rapoartelor
ţările cu un aport mai mic de
deciziile majore (modificări ale privind recomandarea realizării
capital se grupează sub
capitalului de bază sau ale unor proiecte propuse (pentru
reprezentarea unui director;
direcţiilor strategice majore); care s-au solicitat împrumuturi)
asigură conducerea între
se întruneşte anual;
Adunările anuale

©Maria-Mirona Murea 28
Programele Băncii Mondiale
Investiţii în oameni
• Parteneri ai GBM: “World Wildlife Fund” – WWF; “Prototype Carbon Fund” – PCF; Organizaţia pentru
Alimentaţie şi Agricultură – FAO; Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite – UNPD/PNUD (susţine
„Grupul Consultativ pentru Cercetare Internaţională în Agricultură”); „Grupul Consultativ pentru Asistenţa
Celor Mai Săraci” – CGAP
• Personal care lucrează în 70 de birouri naţionale
• Colaborează cu ONG-uri

Stimularea creşterii sectorului privat


• facilitează crearea condiţiilor necesare extinderii sectorului privat
• oferă garanţii pentru încurajarea investiţiilor private

Promovarea reformei economice


• sprijină guvernele în îmbunătăţirea politicilor economice şi sociale, promovează stabilitatea
• fonduri
• consultanţă
• asistenţă tehnică

©Maria-Mirona Murea 29
... de gândit
1. Realizaţi un eseu (max. 2
pag) despre cum unele
politici impuse de FMI au
dus la adâncirea sărăciei
naţiunilor (Studii de caz, la
alegere: Argentina,
Brazilia, Mexic şi/sau Asia
2. Ce măsuri a întreprins
Banca Mondială pentru a
sprijini România pe toată
durata de criză?

©Maria-Mirona Murea 30

S-ar putea să vă placă și