Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pagina 1 din 12
În concluzie, jocul este o formă de manifestare a copilului şi agent de
transmitere a ideilor, a obiceiurilor şi tradiţiilor de la o generaţie la alta. În joc
copilul se detaşează de la realitatea obiectivă, se transpune într-o lume creată de
fantazia şi imaginaţia sa.
Pagina 2 din 12
captând şi reţinând atenţia o secvenţă temporală convenabilă, ceea ce se
constituie că o exersare utilă pregătirii pentru şcoală;
-fiind centrată pe educatoare, participarea „activă" a copiilor poate fi asigurată în
plan afectiv.
Conversaţia
Este o metodă preponderent verbală din categoria celor interogative. Seregăseşte
atât în formă euristică (cu nuanţe particulare la acest nivelontogenetic), cât şi în
aceea a conversaţiei de consolidare și de verificare. Areloc în condiţiile în care
există un fond perceptiv pe care se poate construi. Sefoloseşte cu din ce în ce
mai mare frecvenţă şi complexitate începând cu grupamijlocie spre grupa
pregătitoare. Este proprie activităţilor-de dezvoltare a
limbajului şi a capacităţii de comunicare, dar se regăseşte cu ponderi mai
micisau mai mari în toate celelalte tipuri de activităţi. Presupune implicarea
activă acopilului, care este cu atât mai productivă cu cât subiectul conversaţiei
este maiaccesibil, cu cât formularea întrebărilor este mai clară şi cu cât, în
alegerearăspunsurilor, copiii se pot baza pe intuitiv. Utilizată corect,
sprijinăfundamentarea teoretică a viitoarelor aplicaţii practice, dezvoltă
capacitatea desinteză, dacă se bazează pe o structură sintetică, contribuind
artizanal la sistematizarea cunoştinţelor, însuşirea temeinică a acestora. Ea
presupune participarea conştientăşi activă a copilului la demersul educaţional.
TITULARIZARE 2017
Pagina 3 din 12
Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe
discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de
temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile
şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul
Pagina 4 din 12
maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână şi ne referim la
disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor
experienţiale respective. Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5
activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor
Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe
discipline:activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea
mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice,
educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice sau activităţi integrate
cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe
durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile
şi activităţile alese sau cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara
acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de
activităţi nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a
opta pentru varianta potrivită.
Daca ar fi sa-mi aleg o activitate pe domeniul experiential Limba si
comunicare avand ca tema povestea ,,Fata babei si fata mosneagului’’ de Ion
Creanga, mai întâi mi-aș stabili obiectivele operaționale, mi-aș procura
materialele didactice necesare unei bune desfășurari a activității, apoi aș trece la
proiectare lecției.
Captarea atenției o voi realiza prin citirea unei scrisori aduse de o fetiță
îmbrăcată în costum popular: ,, Uite-aşa, fără de veste,M-am coborât din
poveste,/Să v-aduc ceva şi vouă,/ Pentru lecţia cea nouă.
Pagina 5 din 12
La dirijarea învățării voi stabi momentele principale ale naraţiunii, cu
suport intuitiv (planșe). Solicit denumirea personajelor din text şi indicarea lor
pe planşe. Cer copiilor povestirea conţinutului narativ (fragmente) cu
utilizarea elementelor de expresivitate (intonaţia, accentul, modelarea vocii
după personajele intrate în dialog, utilizarea unor expresii artistice din text).
Obținerea performanței o voi realiza prin alcătuirea de enunţuri
(propoziţii) folosind cuvintele din text (3-4 propoziţii).
La feed-back solicit exprimarea impresiilor faţă de comportamentul
personajelor din poveste şi extragerea valorii educative a textului.
Voi realiza evaluarea apreciind modul în care au reprodus fragmentele,
au alcătuit propoziţiile.
La retenție și transfer le spun copiilor că și ei trebuie să fie precum fata
moșului (harnici,cinstiți și buni la suflet).
În concluzie, reusita acestor activităti se bazează pe un scenariu unitar foarte
bine întocmit de către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a
sarcinilor zilnice în fiecare sector de activitate si asigurarea unei palete variate
de optiuni care duc la atingerea obiectivelor propuse.
Pagina 6 din 12
DEFINITIVAT 2016
Pagina 7 din 12
Evaluarea o voi sub formă de fisă individuală în care copiii rezolvă itemii
ceruți.Elevii vor avea de trasat linii de la coloana din stânga în care sunt
prezentate imagini cu oameni îmbrăcați adecvat meseriei pe care o au
către coloana din dreapta în care se vor regăsi instrumentele specifice
fiecărei meserii.
Pagina 8 din 12
Desfăşurarea activităţii-1. Prima imagine reprezintă ursul cel cafeniu în decorul
specific polului .Un copil va fi solicitat să povestească această secvenţă.
2. Voi descoperi cea dea doua imagine care prezintă ursul cafeniu alături de foci.
3. Imaginea următoare prezintă scena în care ursul cel cafeniu se întâlneşte cu
urşii polari.
4. Un alt copil va relata scena în care Martin se întâlneşte cu pinguinul.
5. Scena în care muntele de gheaţă se rupe iar Martin sare în ajutorul puiului de
urs polar va fi prezentată în altă imagine.
6. Ultima scenă va prezenta momentul când Martin iese din apă cu puiul de urs
polar în braţe, producând uluire printre ursii albi care abia acum l-au recunoscut.
Povestirea integrală a conţinutului poveştii va fi făcută, în final, de 1-2 copii.
La final, câţiva copii vor fi solicitaţi să redea o scenă din poveste folosind
măscuţele .
DEFINITIVAT 2017
1.Prezentaţi trei dintre etapele unei activităţi didactice pentru un joc didactic,
domeniul experiențial Limbă și comunicare, nivel de studiu: 4-5 ani, în care să
apelați la cunoștințele copiilor despre poeziile învățate, având în vedere
următoarele repere:
-menționarea a trei dintre etapele activităţii precizate;
-descrierea conţinuturilor etapelor enumerate.
Pagina 9 din 12
pluș care are legătură cu tema activității sau se mai poate realiza prin dezlegarea
câtorva ghicitori pe tema propusă.
Evaluarea o voi face sub formă deconversatie evaluativa, prin intrebari directe
puse copiilor despre tema jocului.
Pagina 10 din 12
- descrierea unei activități de convorbire, semnificative pentru dezvoltarea
preșcolarilor;
- exprimarea unui punct de vedere propriu, argumentat, cu privire la rolul
convorbirilor în dezvoltarea preșcolarilor.
Pagina 11 din 12
6. Ce se intampla cu pasarile?
7. Ce fac alte animale salbatice?
8. Ce fac insectele? Dar plantele?
9. Care sunt fenomenele naturii din anotimpul primavara?
Dupa fiecare set de intrebari(1-3)se vor realiza sinteze partiale cu ajutorul unor
ilustratii, cantece, poezii
Apoi se va realiza jocul “ Sa intrebam, sa ne miram, sa ne bucurăm!”
Educatoarea le cere copiilor sa alcătuiască propozitii de două, trei, patru și
cinci cuvinte cu ajutorul jetoanelor din cosulete. Apoi le cere să transforme
propozitiileenuntiative spuse de ea sau de alti copii in propozitii interogative si
exclamative.
Se va continua cu alt joc in care diferite pasari(porumbel, randunica, cocor etc)
le vor spune copiilor nistepropozitii incomplete, pe care ei le vor completa
folosind cuvinte potrivite.
Astfel în cazul convorbirii de verificare, care solicită în primul rând
memoria, se poate cere copiilor să enumere diferite obiecte, fenomene, culori; să
reproducă diferite evenimente şi acţiuni din viaţa copiilor, etc. În cazul
convorbirilor de sistematizare – care solicită în primul rând gândirea –
întrebările trebuie să facă apel la cunoştinţele acumulate anterior şi la gândirea
logică a copiilor.
În concluzie, convorbirea îi învaţă pe copii să opereze pe plan mental, de aceea
este considerată din punct de vedere al structurii cea mai grea formă de activitate
din grădiniţă, cea mai apropiată de lecţia de tip şcolar.
Pagina 12 din 12