Anexa 3.

1 a - Conţinut orientativ de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru

obţinerea unui produs bancar de la BCR

A. Consideraţii generale

(i) Studiul de fezabilitate se defineşte ca o modalitate sau instrument ce poate oferi o bază tehnică, economică
şi financiară în fundamentarea deciziei de finanţare a unui proiect de investiţii.

(ii) Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale,
tehnice, de management şi financiare a unui obiectiv de investiţii, privit ca un sistem dinamic şi deschis de
producţie şi comercializare de bunuri şi servicii, precum şi a factorilor angajaţi (resurse umane, capital, resurse
materiale şi energetice etc.), cu menţionarea aspectelor juridice definitorii, desfăşurată pe un anumit orizont de
timp, luând în consideraţie inclusiv factorii de risc şi incertitudine.

(iii) Rezultatele analizei, pentru orizontul de timp luat în considerare, trebuie să ilustreze capacitatea resurselor
financiare de a acoperi necesităţile funcţionării sistemului respectiv, atât în ceea ce priveşte asigurarea
continuităţii activităţii de producţie cât şi în îndeplinirea obligaţiilor financiare faţă de eventualii creditori.

(iv) Perioada totală a unui proiect de investiţii, ce constituie cadrul temporal pentru calculul indicatorilor de
evaluare (rata internă de rentabilitate, valoarea actualizată netă, durata de recuperare), este formată din
perioada de execuţie, care variază între 1 şi 5 ani (în funcţie de scopul şi complexitatea proiectului), şi perioada
de viaţă economică.

(v) Sfârşitul vieţii economice este marcat, de regulă, de necesitatea efectuării unor investiţii majore, astfel încât
activitatea pentru care s-a realizat proiectul de investiţii să poată continua, fie din cauza atingerii unui grad
avansat de uzură fizică şi morală a bunurilor de capital cu valoare preponderentă în valoarea totală a investiţiei,
fie din cauza încheierii ciclului de viaţă al produselor şi serviciilor care se realizează.

(vi) În cazurile în care se estimează o durată de viaţă economică mai mare de cinci ani, pentru analiza
fezabilităţii financiare este suficientă o previziune discretă pentru perioada de execuţie (construcţie) a
proiectului, plus primii cinci ani de funcţionare. De regulă, în acest interval de timp, este uzual acceptat că
activitatea de exploatare se va stabiliza, astfel încât unii indicatori (cifra de afaceri, cheltuielile efective de
exploatare) previzionaţi într-un orizont de timp mai îndepărtat (începând din anul al 6-lea) vor reprezenta
prelungirea în timp a valorilor estimate pentru anul al 5 - lea.

(vii) Rata internă de rentabilitate este definită în general ca acea rată de actualizare pentru care valoarea
actualizată netă este zero sau, de fapt, ca rata maximă a dobânzii (privite ca un cost mediu ponderat al
capitalului) la care ar putea fi finanţată integral o investiţie pe întreaga sa viaţă economică.

(viii) Pentru a da a doua interpretare este necesar ca fluxurile de lichidităţi disponibile, pe baza cărora se
calculează atât rata internă de rentabilitate, valoarea actualizată netă, cât şi durata medie de recuperare, să nu
includă ca intrări sursele de finanţare a activului economic (capitalurile proprii şi capitalurile atrase) şi să nu
includă ca ieşiri dividendele, dobânzile şi ratele aferente împrumuturilor implicate în finanţare.

(ix) În consecinţă, există diferenţe între fluxurile nete de lichidităţi, care exprimă modificarea (creşterea sau
descreşterea) trezoreriei, incluzând în calcule toate intrările şi ieşirile, şi fluxurile de lichidităţi disponibile, care
reprezintă lichidităţi generate de afacere şi aflate la dispoziţia agentului economic în vederea dezvoltării, plăţii
dividendelor şi a datoriilor financiare (rate şi dobânzi).  

(x) Fezabilitatea financiară a unui proiect de investiţii se evaluează pe baza unui set de indicatori care include,
cel puţin:

fluxurile de lichidităţi nete;

indicatori de risc exprimaţi prin praguri de rentabilitate (pragul de rentabilitate contabil, punctul critic al
intrărilor de lichidităţi), gradul de acoperire a serviciului datoriei şi prin analize de sensibilitate şi risc.

(xi) Prezentul conţinut este orientativ, şi nu restrictiv, adresându-se elaboratorilor de studii de fezabilitate din
cadrul băncii.

(xii) Formatul materialului de faţă este adecvat proiectelor complexe de investiţii pentru dezvoltare,
modernizare sau retehnologizare a unor agenţi economici, care au desfăşurat, anterior proiectului, activităţi
relevante pe o perioadă de cel puţin un an. Proiectele de dezvoltare se pot referi la domeniul de activitate
tradiţional al agentului economic, la domenii conexe acestuia, sau la domenii de activitate esenţial diferite de
cel tradiţional.

(xiii) Pentru cazurile în care proiectele de investiţii implică înfiinţarea unor agenţi economici noi, conţinutul
studiilor de fezabilitate va fi adaptat în sensul eliminării subcapitolului 2.2, a  aspectelor referitoare la activitatea
anterioară menţionate în contextul capitolelor 3.0, 4.0, 5.0 şi 6.0.

(xiv) Dacă autorul studiului apreciază că activitatea agentului economic, deşi are istoric, nu a avut suficientă
relevanţă din punct de vedere al unor indicatori economico-financiari realizaţi, cum ar fi: volumului cifrei de
afaceri, unele categorii de cheltuieli, rata profitului etc., va menţiona aceste aspecte în cadrul subcapitolelor 2.2
şi 6.1, va aborda selectiv aspectele referitoare la activitatea anterioară în contextul capitolelor 3.0, 4.0 şi 5.0.

(xv) Elaborarea capitolelor 7.2.4 - Proiecţia bilanţului simplificat şi 7.2.5 - Calculul indicatorilor de evaluare ai
investiţiei, este opţională.

( xvi) La elaborarea materialului de faţă s-au avut în vedere următoarele lucrări:

Manual for the preparation of industrial feasibility studies, de W. Behrens şi P.M. Hawranek, ONUDI 1992.

Finanţe, de Ion Stancu, 2002.

The Business Plan Workbook,  de Collin Barrow, Paul Barrow şi Robert Brown, ediţia a II a, 1993.

Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 94/2001 - pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate
cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 306/2002 - pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene.

B. Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate

1.0. INTRODUCERE

1.1. Scopul şi obiectivele studiului

1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic

1.3. Surse de documentare

1.4. Sinteza studiului

1.4.1. Produse / servicii oferite

1.4.2. Prezentarea investiţiei

1.4.3. Programul de punere în funcţiune

1.4.4. Planul de finanţare a investiţiei

1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare

2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1.Date de identificare a agentului economic

2.2.Forma juridică

2.3. Obiect de activitate

2.4. Structura acţionarilor (asociaţilor)

2.5. Scurt istoric

3.0. PREZENTAREA INVESTIŢIEI

3.1. Imobilizări existente - descriere, valoare rămasă actualizată

3.2. Proiectul de investiţii - prezentare şi costuri de realizare

3.3. Eşalonarea şi graficul de realizare a investiţiei

3.4. Planul de finanţare a investiţiei

3.5. Calculul amortizării mijloacelor fixe

4.0. ANALIZA COMERCIALĂ

4.1. Produse şi / sau servicii oferite

4.1.1. Prezentarea produselor şi / sau serviciilor oferite

4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite

4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piaţa a produselor

4.1.4. Ciclul de viaţă al produsului

4.2. Piaţa şi comercializarea

4.2.1. Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei

4.2.2. Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa internă

4.2.2.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă

                 4.2.2.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa internă

4.2.2.3. Concurenţă, avantaje competitive

4.2.3. Analiza cererii şi ofertei pe piaţa externă

4.2.3.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă                                              

                 4.2.3.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa externă

4.2.3.3. Concurenţă, avantaje competitive

4.3. Managementul comercial

4.4. Promovarea şi distribuţia produselor

4.4.1. Metode de promovare utilizate

4.4.2. Canale de distribuţie a produselor

4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor

4.5. Preţul de vânzare al produselor / serviciilor

4.5.1. Preţuri de piaţă

4.5.2. Preţurile practicate de agentul economic

5.0. ANALIZA OPERAŢIONALĂ

5.1. Capacitatea tehnică şi de producţie a agentului economic

5.1.1. Amplasare şi facilităţi

5.1.2. Tehnologii de fabricaţie

5.1.3. Program de fabricaţie pe produse şi / sau servicii

5.1.3.1. Evoluţia activităţii în perioada anterioară

                 5.1.3.2. Capacităţi şi grad de încărcare

5.1.3.3. Prognoza activităţii

5.2. Factorii de producţie ai agentului economic şi costurile acestora

5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă

5.2.1.1. Evoluţia structurii personalului şi previziuni legate de aceasta

5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forţa de muncă

5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile aprovizionate

5.2.2.1. Materii prime, materiale, mărfuri

                 5.2.2.2. Surse de aprovizionare

5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale

5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele şi mărfurile aprovizionate

5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, mărfuri

5.2.3. Estimarea costurilor cu utilităţile

5.2.3.1. Utilităţi necesare exploatării, consumuri specifice

5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preţuri de achiziţie

5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilităţile

                 5.2.4. Influenţa asupra mediului

5.2.4.1. Emisii poluante

5.2.4.2. Mijloace de tratare şi neutralizare

5.2.4.3. Costuri de tratare şi neutralizare

6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

6.1. Strategia activităţii viitoare

6.1.1. Obiectivele strategice

6.1.2. Măsuri necesare îndeplinirii obiectivelor

6.2. Structura organizatorică (organigrama şi diagrama de relaţii)

6.3. Conducerea agentului economic şi calitatea echipei de conducere

6.4. Sistemul informaţional-informatic (existent şi preconizat)

7.0. ANALIZA FINANCIARA

7.1. Scurt diagnostic economico-financiar

7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor

7.1.2. Analiza patrimoniului

7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari

7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate şi lichiditate

7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar

7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate

7.2. Evaluarea activităţii viitoare

      7.2.1.  Proiecţia contului de rezultate

7.2.1.1. Proiecţia veniturilor pe activităţi                      

7.2.1.2.Proiecţia cheltuielilor pe activităţi

7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare

7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare

7.2.1.3. Prognoza profiturilor şi politica de dividende

7.2.2. Proiecţia necesarului de fond de rulment

7.2.3. Proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete

7.2.4. Proiecţia bilanţului simplificat (opţional)

7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei (opţional)

7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)

7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investiţiei

7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate

7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate

7.2.6. Analiza de sensibilitate şi risc

8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

C. Anexe recomandate pentru studiul de fezabilitate

Nr. Crt. Titlul anexei

1. Schiţe, diagrame, fotografii ale principalelor produse (după caz)
2. Evoluţia vânzărilor pe ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul curent până la data
elaborării studiului, pe produse,  în total, din care intern şi export
3. Structura şi volumul cererii totale, din care intern şi export, pe următorii 5 ani
4. Evoluţia şi structura producţiei realizate în ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul curent
până la data elaborării studiului, fizic şi valoric
5. Evoluţia gradului de încărcare al capacităţilor de producţie, în total şi pe structura, în
ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul curent până la data elaborării studiului.
6. Programul de producţie previzionat pe următorii 5 ani, în total şi pe structură de produse,
la intern şi la export
7. Calculul amortizării mijloacelor fixe
8. Evoluţia structurii personalului, în ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul curent până la
data elaborării studiului
9. Prognoza necesarului de personal în total şi pe structura
10. Organigrama agentului economic
11. Diagrama de relaţii
12. Situaţia contului de profit şi pierdere şi a patrimoniului în ultimii doi ani întregi încheiaţi şi
în anul curent până la data elaborării studiului (formulare de raportare contabilă: bilanţ pe
ultimii doi ani întregi şi ultima balanţă)
13. Eşalonarea plăţilor pentru investiţii şi planul de finanţare
14. Plan de rambursare a împrumuturilor, existente şi noi
15. Proiecţia contului de rezultate
16. Proiecţia necesarului de fond de rulment
17. Proiecţia bilanţului simplificat (opţional)
18. Proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete
19. Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei (opţional)
20. Analiza de sensibilitate şi risc
21. Indicatori de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate previzionaţi (opţional)

Note (referitoare la anexele recomandate, cuprinse în tabelul de mai sus):

1. Formatul anexelor nr. 1 la 12, 17 şi 21 este opţional, putând să difere în funcţie de domeniul de activitate al
agentului economic şi de tipul informaţiilor cuprinse. De asemenea, elaboratorul poate opta între a prezenta
informaţiile cerute sub formă tabelară în text, sau/şi sub formă de anexă.
2. În cazul în care investiţia nu presupune înfiinţarea unei societăţi comerciale noi, anexa de la nr. Crt. 7 va
cuprinde  un calcul separat al amortizării mijloacelor fixe existente, prezentat pe grupe de mijloace fixe, similar
cu calculul amortizării pentru mijloacele fixe cuprinse în investiţia nouă.

3. Pentru anexele de la nr. Crt. 13 - 16 şi 18-20 se recomandă formatul prezentat în tabelele 3.1.1 … 3.1.7 de
mai jos, din prezenta anexă.

Anexe - Părţi desenate

Desen nr. 1 Planul general al incintei agentului economic

D. Instrucţiuni de completare a conţinutului orientativ

(cu referire la capitolele din cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate)

1.0. INTRODUCERE

1.1. Scopul şi obiectivele studiului

1.1.1 Scopul studiului

Se prezintă scopul studiului de fezabilitate, respectiv obţinerea unui produs bancar pe termen mediu sau lung:

credit pentru investiţii în completarea surselor proprii, în lei şi/sau valută;

credit promotor, în lei şi/sau valută;

credit ipotecar, în lei şi/sau valută;

credit pentru activitatea de leasing, în lei şi/sau valută;

scrisoare de garanţie bancară, în lei sau în valută (pentru garantarea creditelor de investiţii contractate de
client de la alte instituţii financiare);

1.1.2 Obiectivele studiului:

înfiinţare de agenţi economici noi.

restructurare tehnologica (retehnologizare);

dezvoltare / modernizare de capacităţi existente;

 menţinere capacităţi;

Vor fi înscrise cu claritate condiţiile şi ipotezele în care s-a angajat şi realizat lucrarea, precum şi o serie de
clauze generale şi privind răspunderile, limitele, confidenţialitatea, nepublicarea ş. a.

1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic

Se prezintă principalele informaţii despre agentul economic, solicitant al unui produs bancar de la BCR:

denumirea agentului economic;

localizarea agentului economic;

obiectul principal de activitate (descriere pe scurt);

1.3. Surse de documentare

Se prezintă sursele de documentare utilizate la elaborarea studiului, de exemplu:

date puse la dispoziţie de beneficiarul studiului;

date statistice oficiale;

studii de piaţă;

studii de produs;

alte lucrări, publicaţii etc., pentru care se vor menţiona: titlul, ediţia, autorul şi data apariţiei.

1.4. Sinteza studiului

1.4.1. Produse / servicii oferite

Se descriu pe scurt produsele/serviciile oferite prin realizarea investiţiei.

1.4.2. Prezentarea investiţiei

Se prezintă succint în ce constă investiţia, cât costă, făcându-se după caz trimitere la documentele anexă în
baza cărora se menţionează aceste valori.

1.4.3. Programul de punere în funcţiune

Se prezintă succint: perioada necesară pentru execuţie şi implementare (data începerii, data punerii în
funcţiune) şi alte informaţii relevante în acest context (stadiul proiectelor tehnice, situaţia avizelor şi acordurilor
necesare, stadiul relaţiilor contractuale cu furnizorii bunurilor de capital, activităţi necesare de training etc.).

1.4.4. Planul de finanţare a investiţiei

Se menţionează sursele necesare finanţării investiţiei (surse atrase, surse proprii şi alte surse).
Pentru sursele atrase (credite bancare, leasing financiar, credite din alte surse decât instituţii financiare) se
menţionează  condiţiile de creditare (durata de acordare, dobânda anuală, perioada de graţie, tranşe de trageri,
număr de rambursări).

1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare

Se prezintă evoluţia  acelor indicatori financiari pe care autorul studiului de fezabilitate îi consideră relevanţi
pentru susţinerea concluziilor analizei. Principalii indicatori recomandaţi sunt următorii:

fluxurile de lichidităţi nete ale perioadelor şi fluxurile de lichidităţi cumulate la sfârşitul perioadelor anuale de
previziune;

pragul de profitabilitate vânzări (punctul critic al intrărilor de lichidităţi) şi gradul de acoperire a serviciului
datoriei;

valoarea actualizată netă (opţional);

rata internă de rentabilitate (opţional);

durata de recuperare a investiţiei (opţional);

2.0. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1. Date de identificare a agentului economic

Denumire, număr de înregistrare la Registrul Comerţului, codul fiscal/cod unic de înregistrare, informaţii de
contact (adresa, telefon, fax, e-mail, persoana de contact)

2.2. Forma juridică

Se precizează forma de constituire conform legislaţiei în vigoare: societate comerciala (in nume colectiv, în
comandita simpla, în comandita pe acţiuni, pe acţiuni, cu răspundere limitată), societate agricolă, societate
naţionala, companie naţionala, regie autonoma, regie naţionala, etc.

2.3.  Obiect de activitate

Se vor descrie principalele activităţi economice cu pondere în realizarea cifrei de afaceri, conform statutului şi se
va face încadrarea acestora în clasificatorul CAEN conform cu HG nr.656/1997.

2.4. Structura acţionarilor (asociaţilor)

Se prezintă:

cine sunt acţionarii/asociaţii şi care este structura capitalului social;

alte interese de afaceri ale principalilor acţionari/asociaţi;

2.5.  Scurt istoric

De regulă, se prezintă cele mai importante aspecte, date şi informaţii, din istoria agentului economic, ca de
exemplu:

data înfiinţării;

după caz, data privatizării;

modificări ale capitalului social;

acţiuni de dezvoltare, retehnologizare, modernizare întreprinse;

relaţii cu diverse instituţii financiare; etc.

3.0.   PREZENTAREA INVESTIŢIEI

3.1 Imobilizări existente - descriere, valoare rămasă actualizată

(i) In ceea ce priveşte terenul, se vor menţiona următoarele:

regimul juridic - proprietate, închiriere, concesiune etc. (cu menţionarea duratei de valabilitate a contractelor,
în cazurile în care terenul nu se află în proprietatea agentului economic) şi eventualele sarcini;

suprafaţa totală, din care: construită, ocupată cu reţele şi căi de transport, liberă;

valoarea contabilă şi documentul prin care s-a stabilit/evaluat aceasta.

(ii) Pentru mijloacele fixe existente în patrimoniu, se vor menţiona următoarele:

natura clădirilor (civile, industriale, agricole, etc.),  tipuri de construcţii şi instalaţii speciale, gradul mediu de
uzură;

regimul juridic al clădirilor existente - proprietate, închiriere etc. (cu menţionarea duratei de valabilitate a
contractelor, în cazurile în care clădirile nu se află în proprietatea agentului economic) şi eventualele sarcini;

principalele tipuri de echipamente existente precum şi gradul mediu de uzură scriptic al acestora;

natura şi structura valorică a imobilizărilor financiare existente;

dacă activele imobilizate existente sunt integral plătite la data analizei, altfel se vor menţiona sumele rămase,
termenul şi, după caz, eşalonarea sumelor rămase până la plata integrală.

(iii) Opţional, se va actualiza valoarea contabilă rămasă a imobilizărilor corporale existente, utilizând coeficienţii
de actualizare consideraţi potriviţi pentru a reflecta cât mai realist valoarea rămasă actuală a acestora  (indici
de creştere a preţurilor pentru categoria de bunuri a căror valoare se actualizează, indicii medii de inflaţie, indici
medii de evoluţie a cursului de schimb valutar), între data la care s-a efectuat ultima evaluare a patrimoniului şi
data elaborării studiului, pe grupe de active corporale imobilizate.

3.2 Proiectul de investiţii - prezentare şi costuri de realizare

(i) Se vor prezenta raţiunile care au condus la decizia de realizare a proiectului de investiţii şi elementele
componente ale investiţiei, în termeni generali.

(ii) Se vor menţiona:

(ii.1) acordurile şi avizele necesare pentru realizarea investiţiei şi stadiul obţinerii acestora;

(ii.2) natura investiţiilor (teren, clădiri, echipamente, imobilizări necorporale, imobilizări financiare);

(ii.3) pentru teren:

regimul juridic - proprietate, închiriere, concesiune etc. (cu menţionarea duratei de valabilitate a contractelor
pentru cazurile în care agentul economic nu devine proprietar) şi eventualele sarcini;

suprafaţa totală;
(ii.4) pentru clădiri:

caracteristici constructive (suprafaţa construită desfăşurată, suprafaţa utilă, număr deschideri şi travei,
înălţime, mijloace de ridicat şi transportat, soluţii constructive), regimul juridic şi eventualele sarcini;

destinaţie (producţie, depozitare, comercializare);

(ii.5) pentru echipamente:

destinaţia (producţie, depozitare, comercializare);

prezentarea argumentelor ce au condus la alegerea echipamentelor respective (scurtă analiza multi-criterială,

în funcţie de raportul preţ/calitate, facilităţi oferite de furnizor, gradul de performanţă al echipamentului în
contextul rigorilor impuse de tehnologia aplicată);

tipul, marca şi cantităţile pe fiecare categorie de echipament;

parametrii tehnici, economici şi funcţionali ai echipamentelor pentru producţie şi servicii;

anul de fabricaţie al echipamentelor pentru producţie şi servicii;

starea fizică a echipamentelor (nou, uzat - cu menţionarea gradului estimativ de uzura);

capacitatea maximă de producţie a echipamentelor destinate activităţii de producţie sau servicii;

furnizorii;

alte caracteristici considerate relevante.

(iii) Se va preciza dacă agentul economic iniţiator al investiţiei a ales un antreprenor general pentru livrarea la
cheie a întregului obiectiv de investiţii, sau a anumitor obiecte din cadrul acestuia. În cazul în care s-a încheiat
un contract cu antreprenorul general, la studiu se va anexa o copie a acestui document.

(iv) In cazul în care agentul economic nu a optat pentru colaborarea cu un antreprenor general, se vor prezenta
toate documentele şi explicaţiile necesare pentru justificarea valorilor luate în calcul.

(v) Valoarea imobilizărilor necorporale se va compune, după caz, din:

valoarea cheltuielilor de înfiinţare (in cazul agenţilor economici nou înfiinţaţi);

valoarea de contract sau ofertă în cazul achiziţiei unor tehnologii de fabricaţie, programe informatice etc.;

valoarea de contract sau ofertă a proiectelor de inginerie tehnologică elaborate de firme specializate,
structura cheltuielilor pentru elaborarea prin forţe proprii  a unor studii şi proiecte de cercetare-dezvoltare,
programe informatice etc.;

(vi) Pentru stabilirea valorii terenului se vor utiliza, după caz:

valoarea de contract sau ofertă, în cazul achiziţiei de terenuri de la persoane fizice sau juridice;
 preţuri medii de piaţă (cu specificarea sursei de informaţii şi comentarii privind credibilitatea acesteia);

valoarea lucrărilor de amenajare a terenurilor, din devizele-oferta ale firmelor specializate, sau pe baza
devizelor întocmite de agentul economic, în cazul lucrărilor efectuate în regie proprie. 

(vii) Pentru stabilirea valorii construcţiilor se vor utiliza, după caz:

valoarea taxelor pentru avizele şi acordurile necesare în vederea realizării lucrărilor de construcţii;

valoarea proiectelor de construcţii şi arhitectură desprinse din contractele încheiate sau ofertele primite de la
firmele specializate, sau valoarea şi structura cheltuielilor de proiectare, în cazul când proiectele se realizează
de către personalul agentului economic;

valorile înscrise în devizele-oferta ale firmei/firmelor de construcţii şi instalaţii alese ca furnizor/furnizori, sau
în devizele întocmite de agentul economic în cazul în care lucrările se vor executa în regie proprie;

preţuri medii de piaţă (cu specificarea sursei de informaţii şi comentarii privind credibilitatea acesteia);

(viii) Pentru stabilirea valorii utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor de lucru, mijloacelor de transport, a
celorlalte bunuri încadrabile în categoria mijloacelor fixe din grupele 5-6 conform legislaţiei în vigoare, se vor
utiliza, după caz:

valoarea de contract sau ofertă - în cazul achiziţiei de pe piaţă, sau structura cheltuielilor necesare pentru
producţie - în cazul realizării bunurilor în regie proprie;

valoarea de contract sau ofertă de transport, în cazul în care aceasta nu este prevăzută în contractul sau
oferta de achiziţie, structura cheltuielilor specifice, în cazul în care transportul de realizează cu mijloace proprii;

valoarea taxelor vamale şi a taxelor necesare pentru avize de la organismele interne abilitate, în cazul
bunurilor din import;

valoarea de contract sau ofertă pentru lucrările de montaj şi punere în funcţiune (C+I+M), în cazul în care
aceasta nu este cuprinsă în contractele sau ofertele comerciale, devize întocmite de agentul economic pentru
lucrările specifice executabile în regie proprie;

(ix) Precizări:

(ix.1) Valorile elementelor de investiţie vor fi prezentate în lei şi valută, în funcţie de provenienţa acestora, iar
valoarea totală se va exprima în mii lei utilizând cursul de schimb valutar valabil în perioada elaborării studiului;

(ix.2) este necesară evidenţierea TVA în valorile fiecărei grupe de mijloace fixe ce alcătuiesc investiţia ( vezi
modelul din tabelul 3.1.1 de mai jos);

(ix.3) Se vor face referiri la condiţiile de plată înscrise în documentele prin care se fundamentează valorile, sau
se vor efectua previziuni referitoare la acestea, dacă documentele amintite nu le prevăd;

3.3 Eşalonarea şi graficul de realizare a investiţiei

(i) Se va prezenta graficul GANT de realizare şi punere în funcţiune a investiţiei.

Exemplu de grafic GANT:

Perioada Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 … Luna n Valoare

Activitatea pe activităţi
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
…
Activitatea n
Valoare lunară (TOTAL)
(plăţi*)

(*) Este necesar să se evidenţieze graficul de eşalonare a plăţilor pentru achitarea valorii lucrărilor de investiţii.
În cazul în care condiţiile de plată o permit, eşalonarea se va prezenta conform tabelului de mai sus. Altfel, se
va prezenta un tabel separat din care să reiasă explicit volumul tranşelor de plată precum şi perioada efectuării
acestora.

(ii) Pentru întocmirea graficului de realizare a investiţiei, se va ţine seama de următoarele:

perioadele necesare pentru elaborarea sau definitivarea studiilor şi proiectelor tehnice de execuţie;

planificarea lucrărilor de construcţii-montaj;

programul de achiziţie şi punere în funcţiune a echipamentelor;

programul de asistenţă tehnică de specialitate;

programul de recrutare, selecţie şi instruire a personalului operativ, funcţional şi de conducere;

perioada necesară obţinerii diferitelor avize, acorduri, aprobări necesare.

programul de definitivare a contractelor comerciale, atât cu furnizorii de materii prime, materiale etc., cât şi
cu clienţii produselor şi serviciilor oferite.

3.4 Planul de finanţare a investiţiei

(i) Se menţionează sursele necesare finanţării investiţiei (surse proprii şi surse atrase).

(ii) Pentru sursele atrase (credite bancare, leasing financiar, credite din alte surse decât instituţii financiare) se
menţionează  condiţiile de creditare utilizate în calcul (durata de acordare, dobânda anuală, perioada de graţie,
tranşe de trageri, număr de rambursări).

(iii) Pentru sursele proprii se fac precizări în ceea ce priveşte provenienţa (aport la capitalul social, lichidităţi din
activitatea curentă, capitalizare temporară, suport financiar de la firma-mamă cu specificarea condiţiilor de
acordare, etc.).

3.5 Calculul amortizării mijloacelor fixe

(i) După caz, calculul amortizării mijloacelor fixe se va reda separat pentru mijloacele fixe existente şi pentru
cele care fac obiectul proiectului.

(ii) Pentru aceasta, se va tine seama de prevederile legislaţiei în vigoare la data elaborării studiului şi politica
firmei privind amortizarea mijloacelor fixe.

4.0.   ANALIZA COMERCIALĂ

4.1. Produse şi/sau servicii oferite

4.1.1. Prezentarea produselor şi/sau serviciilor oferite

(i) Se vor enumera principalele produse, si/sau servicii oferite, rezultate atât din activitatea existentă, cat şi din
exploatarea investiţiei.

(ii) Pentru produsele aferente investiţiei se vor prezenta, în măsura în care sunt cunoscute, tendinţele
produsului/serviciului, din punct de vedere al performanţelor tehnice, economice, calitative şi sociale, pe
segmentele de piaţă cărora li se adresează.

(iii) Dacă agentul economic urmăreşte lansarea pe piaţa a unor produse noi, se vor face precizări privind stadiul
de omologare al acestora.

4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite

(i) Se va face descrierea completă şi concisă a produsului/serviciului, însoţită de schiţe, diagrame, fotografii,
etc. cu explicaţiile de rigoare, în termeni accesibili, şi precizări privind încadrarea lor în categoria bunurilor de
larg consum, bunuri de capital, servicii.

(ii) Se va prezenta lista cuprinzând principalele performanţe tehnice, economice şi de calitate (încadrarea în
standardele internaţionale de calitate) ale produselor ce fac obiectul studiului de fezabilitate.

(iii) In cazul serviciilor, se vor prezenta trăsăturile caracteristice, în aşa fel încât să se înţeleagă cui li se
adresează şi ce necesităţi satisfac acestea.

(iv) In cazul activităţilor de comerţ, se vor prezenta gamele de produse ce se vor comercializa, aria de
distribuţie, dacă vânzarea este cu amănuntul sau cu ridicata şi dacă se vor presta servicii specifice post vânzare
(transport, montaj, garanţie, reparaţii, etc.).

4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piaţa al produsului

(i) Se vor prezenta aspecte privind nivelul de competitivitate al produsului/serviciului respectiv în raport cu
produsele/serviciile similare existente pe plan regional, naţional şi internaţional  (aria de comparaţie se va limita
în funcţie de întinderea  geografică a segmentelor de piaţă pe care operează, sau îşi propune să opereze
agentul economic).

(ii) Se vor menţiona principalele elemente ce au format baza de comparaţie şi mecanismul utilizat la estimarea
nivelului de competitivitate.
4.1.4. Ciclul de viaţă al produsului

(i) Se menţionează faza în care se află produsul/serviciul la data întocmirii studiului de fezabilitate: proiectare,
lansare, avânt, maturitate sau declin, şi se va estima dacă până la sfârşitul perioadei de creditare, produsul
respectiv se va găsi în aceeaşi fază a ciclului său de viaţă, de la data întocmirii studiului, sau va traversa una
sau mai multe dintre fazele ciclului de viaţă.

(ii) Se vor face referiri atât la produsele/serviciile actuale, cât şi la cele pe care agentul economic doreşte să le
realizeze după implementarea proiectului de investiţii.

4.2.  Piaţa şi comercializarea

Se vor prezenta pe scurt informaţii privind autorul/autorii studiului de piaţă: numele sau denumirea , experienţa
pe care o poate proba în acest domeniu.

4.2.1. Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei

(i) Se va face o succintă descriere a evoluţiei cererii şi ofertei pe segmentele de piaţă ale produsului/serviciului
ce face obiectul studiului de fezabilitate, în cazul în care acesta nu este un produs/serviciu nou.

(ii) Este recomandabil ca, pentru evidenţierea evoluţiei cererii şi ofertei se va analiza dinamica acestora cel
puţin pe ultimii 4 - 5 ani, fizic şi valoric, în total şi pe structură.

4.2.2. Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa internă

(i) Se va prezenta, în cifre şi grafic, evoluţia vânzărilor agentului economic pe piaţa internă, după caz, în ultimii
cinci ani, sau de la înfiinţare, valoric - în termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de
creştere a preţurilor sau cu indici medii de creştere a cursului valutar - şi fizic - în funcţie de calitatea şi gradul
de încredere acordat de autorul studiului de fezabilitate informaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar.

(ii) Se va pune în evidenţă tendinţa dominantă care s-a manifestat în evoluţia vânzărilor firmei, calitativ şi
cantitativ (procentual).

4.2.2.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă

Se vor prezenta segmentele de piaţă ţintă, delimitate, după caz, geografic, economic, social şi administrativ, cu
referiri atât la activitatea anterioară, cât şi la cea viitoare.

4.2.2.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa internă

Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piaţă interne, valoric şi fizic - în funcţie de calitatea
informaţiilor disponibile -, cel puţin pentru perioada de creditare, şi se vor menţiona metodele şi tehnicile de
prognoză utilizate (metode obiective - bazate pe instrumentar statistic şi/sau matematic şi metode subiective -
bazate pe intuiţie, experienţă, imaginaţie, sau combinaţii ale celor două categorii de metode).

4.2.2.3. Concurenţă, avantaje competitive

(i) Se vor prezenta liderii pieţei interne la nivel naţional şi, după caz, cei mai importanţi concurenţi direcţi pe
segmentele de piaţă ţintă.
(ii) În funcţie de cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile, se vor prezenta aspecte privind performanţele
tehnice şi calitative ale produselor similare oferite de concurenţă, preţuri, cote de piaţă, capacităţi de producţie,
strategii de marketing, canale de distribuţie.

(iii) Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu şi lung, ale agentului economic
analizat în raport cu concurenţa pe segmentele de piaţă ţintă.

4.2.3. Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa externă

(i) Se va prezenta, în cifre şi grafic, evoluţia vânzărilor agentului economic pe piaţa externă, după caz, în ultimii
cinci ani sau de la înfiinţare, valoric - în termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de
creştere a preţurilor sau cu indici medii de creştere a cursului valutar - şi fizic - în funcţie de calitatea şi gradul
de încredere acordat de autorul studiului de fezabilitate informaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar.

(ii) Se va pune în evidenţă tendinţa dominantă care s-a manifestat în evoluţia vânzărilor firmei, calitativ şi
cantitativ (procentual).

4.2.3.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă

Prezentarea segmentelor de piaţă cărora li se adresează produsele/serviciile oferite în prezent şi în urma

efectuării investiţiei (delimitare, după caz, geografică, economică, socială, administrativă).

4.2.3.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa externă

Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piaţă interne, valoric şi fizic - în funcţie de calitatea
informaţiilor disponibile -, cel puţin pentru perioada de creditare, şi se vor menţiona metodele şi tehnicile de
prognoză utilizate (metode obiective - bazate pe instrumentar statistic şi/sau matematic şi metode subiective -
bazate pe intuiţie, experienţă, imaginaţie, sau combinaţii ale celor două categorii de metode).

4.2.3.3. Concurenţă, avantaje competitive

(i) Se vor prezenta cei mai importanţi concurenţi direcţi pe segmentele de piaţă externă vizate.

(ii) În funcţie de cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile, se vor prezenta aspecte privind performanţele
tehnice şi calitative ale produselor similare oferite de concurenţă, preţuri, cote de piaţă, capacităţi de producţie,
strategii de marketing, canale de distribuţie.

(iii) Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu şi lung, ale agentului economic
analizat în raport cu concurenţă pe segmentele de piaţă ţintă.

4.3. Managementul comercial

Se vor prezenta modul de organizare şi conducere a activităţilor comerciale ale agentului economic, structura
de personal utilizată pentru această activitate, principalele obiective specifice, atât în perioada anterioară, cat şi
după implementarea investiţiei, informaţii privind experienţa profesională, atât a conducerii executive a
activităţii de marketing şi comerciale, cât şi a personalului angrenat în aceste activităţi.

4.4 Promovarea şi distribuţia produselor

4.4.1. Metode de promovare utilizate

(i) Se vor prezenta mijloacele de promovare (cataloage, broşuri, participare la târguri şi expoziţii) şi reclamă
(radio, TV, presa, afişe) utilizate, cu referiri atât la activitatea anterioară cât şi la cea viitoare.

(ii) Se vor prezenta efectele obţinute din acţiunile de reclamă şi publicitate întreprinse, inclusiv reacţii ale
segmentului de piaţă ţintă, ale presei, organizaţiilor profesionale de specialitate etc. cu privire la produsele
oferite sau oferta de ansamblu a firmei.

4.4.2. Canale de distribuţie a produselor

Se va menţiona ce canale de distribuţie a utilizat agentul economic până în prezent (vânzări directe prin reţeaua
proprie de magazine si/sau depozite,  prin reţeaua publică de magazine, prin intermediari si/sau angrosişti 
etc.), precum şi ce canale preconizează că va utiliza pentru distribuţia noilor produse.

4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor

Se vor prezenta cheltuielile de marketing realizate pentru promovarea produselor/serviciilor în perioada

anterioară precum şi estimarea cheltuilelilor de marketing pe termen mediu şi lung, care să acopere cel puţin
perioada creditării.

4.5. Preţul de vânzare al produselor / serviciilor

4.5.1. Preţuri de piaţă

(i) Se vor prezenta preţurile actuale (minime, maxime, medii) de piaţă, ale  produselor/serviciilor oferite,
făcându-se referiri la segmentele de piaţă interne şi externe pe care operează agentul economic (in cazul în
care nomenclatorul de produse este larg, se vor prezenta preţurile medii pentru cel mult 10 grupe de produse
reprezentative).

(ii) Se vor menţiona factorii de influenţă a preţurilor pe piaţa internă şi externă, cel puţin pentru perioada
creditării şi, în funcţie de aceşti factori, se vor face estimări cantitative privind trendul probabil al preţurilor în
această perioadă.

4.5.2. Prognoze privind preţurile practicate de agentul economic

(i) Se vor prezenta preţurile practicate de agentul economic, până la data elaborării studiului, pentru
principalele produse (grupe de produse), servicii, mărfuri vândute şi se vor face comparaţii cu preţurile de piaţă.

(ii) Se va descrie strategia agentului economic în stabilirea preţurilor specifice produselor, serviciilor, mărfurilor
pe care la va comercializa în viitor şi se vor efectua previziuni asupra nivelului acestor preţuri, în corelaţie cu
strategia avută în vedere şi cu evoluţia probabilă a preţurilor de piaţă.

(iii) După caz, se vor face referiri distincte la facilităţile pe care agentul economic intenţionează să le acorde
clienţilor la plata produselor, cu menţionarea principalelor aspecte privind condiţiile de plată: avansuri exprimate
în procente medii din valoare, credite furnizor acordate exprimate în zile etc.

(iv) Precizări:
(iv.1) De regulă, informaţiile referitoare la piaţă vor proveni din studii de piaţă şi cercetări de marketing
întocmite de instituţii, societăţi comerciale, organizaţii, având o experienţă relevantă în domeniu, sau de către
personal de specialitate cu o experienţă relevantă, angajat al agentului economic analizat. Indiferent cine a
elaborat studiul de piaţă, la începutul cap.3 se vor insera informaţii privind identitatea şi experienţa, pregătirea
profesională a autorilor studiului de piaţă.

(iv.2) Se recomandă anexarea studiului de piaţă la studiu de fezabilitate, într-una din următoarele situaţii:

(iv.2.1) valoarea investiţiei depăşeşte echivalentul a 1.000.000 EUR;

(iv.2.2) prin realizarea investiţiei agentul economic intenţionează să opereze în domenii în care nu are istoric
până la data întocmirii studiului de fezabilitate.

(iv.3) În cazurile în care autorul studiului de fezabilitate apreciază că subiectul analizei nu se încadrează într-una
dintre situaţiile prezentate la pct (iv.2) precedent va prezenta acele informaţii de piaţă disponibile, pe care le
consideră relevante şi credibile, menţionând sursele utilizate şi data publicării (pentru informaţiile date
publicităţii).

(iv.4) În toate situaţiile de mai sus, autorul studiului de fezabilitate va acorda atenţie coerenţei informaţiilor şi
analizelor de piaţă cu previziunea cifrei de afaceri a agentului economic pe termen mediu şi lung. Pentru o
fundamentare credibilă a previziunilor referitoare la volumul producţiei şi cifra de afaceri, se fac următoarele
recomandări, cu caracter nerestrictiv:

(iv.4.1) Menţionarea şi anexarea tuturor contractelor comerciale deja încheiate, sau a oricăror alte documente
(precontracte, scrisori de intenţie, cereri de ofertă etc.), valabile juridic şi care demonstrează interesul actualilor
sau potenţialilor clienţi pentru produsele/serviciile actuale şi viitoare. Estimarea, în procente de probabilitate, a
şanselor ca valorile incluse în aceste documente să se materializeze în cifră de afaceri, precum şi a şanselor de
sustenabilitate/creştere a cifrei de afaceri pe termen mediu, în concordanţă cu prognoza cererii pe segmentele
de piaţă ţintă.

(iv.4.2) Identificarea factorilor care influenţează indicatori ca: volumul pieţei, volumul producţiei şi cifra de
afaceri a agentului economic; analiza posibilelor relaţii matematice între aceşti indicatori şi factorii lor de
influenţă şi construirea unor modele de regresie valide. Dacă autorul studiului de fezabilitate acordă mai mare
încredere predicţiilor asupra factorilor de influenţă, atunci modelele de regresie se pot utiliza la fundamentarea
previziunii volumului pieţei, a volumului producţiei, a cifrei de afaceri etc.

5.0. ANALIZA OPERAŢIONALĂ

5.1. Capacitatea tehnică şi de producţie a agentului economic

5.1.1. Amplasare şi facilităţi

Se prezintă localizarea şi vecinătăţile obiectivului de investiţii, precum şi facilităţile de care dispune în materie
de infrastructură şi utilităţi (telecomunicaţii, drumuri de acces, alimentare cu apă, energie electrică,
combustibili, reţele de canalizare etc.).

5.1.2. Tehnologii de fabricaţie

(i) Se va prezenta tehnologia de fabricaţie existentă (complexitate, grad de integrare, grad de noutate).

(ii) Se va descrie detaliat tehnologia de fabricaţie aferentă exploatării investiţiei, relevându-se, cu prioritate,
următoarele aspecte:

provenienţa tehnologiei (proiectare proprie, licenţă, cumpărare, aport străin la capitalul social în cazul
societăţilor mixte);

costul tehnologiei;

complexitatea tehnologiei (exprimată prin numărul operaţiilor tehnologice, raportat la numărul de repere din
componenta produsului);

nivelul de automatizare (exprimat prin numărul operaţiilor tehnologice automatizate, raportat la numărul
operaţiilor tehnologice necesare realizării produsului);

gradul de integrare al fabricaţiei (exprimat prin numărul de repere executate, raportat la numărul total de
repere al produsului);

volumul de timp consumat la fabricaţia produsului (exprimat în ore-om, ore-maşină);

(iii) Atât pentru tehnologia existenta, cat şi pentru cea aferenta investiţiei, se va face o descriere sumara, în
termeni accesibili, a fluxului tehnologic.

(iv) Precizări:

(iv.1) Este recomandabil ca pentru societăţile comerciale mari, care desfăşoară activităţi de producţie, să se
cuprindă toate informaţiile cerute la capitolului 4.1.2.

(iv.2) Întreprinderile mici şi mijlocii, cu activitate de producţie, vor prezenta doar o descriere sumara a fluxului
tehnologic.

(iv.3) Agenţii economici care dezvolta activităţi de comerţ de tip super sau hiper-market vor prezenta doar o
schiţă a fluxului tehnologic (logistic).

(iv.4) Agenţii economici care dezvoltă reţele de service la nivel regional, naţional, sau internaţional, vor
prezenta doar aspectele considerate relevante pentru înţelegerea mecanismului de funcţionare a acestor reţele.

(iv.5) Pentru agenţii economici în al căror obiect de activitate nu se regăsesc caracteristicile menţionate la pct.
1, 2,  3 şi 4 de mai sus, ca şi pentru agenţii economici care dezvoltă producţii agricole, completarea
informaţiilor cerute în cadrul subcapitolului 4.1.2 este opţională.

5.1.3 Program de fabricaţie pe produse şi / sau servicii

5.1.3.1. Evoluţia activităţii în perioada anterioară

In cazul dezvoltării de capacităţi sau restructurării acestora se va prezenta evoluţia producţiei realizate (fizic şi
valoric), cel puţin pe ultimii doi ani întregi, cu comentarea rezultatelor precum şi a cauzelor care le-au generat.

5.1.3.2. Capacităţi şi grad de încărcare

Se va prezenta capacitatea de producţie existentă şi gradul ei de încărcare realizat în ultimii 2-3 ani, capacitatea
de producţie proiectată şi gradul ei de încărcare după implementarea proiectului de investiţii.

5.1.3.3. Prognoza activităţii

(i) Se va estima durata de viaţă economică a investiţiei şi se vor prezenta argumentele care au condus la
rezultatul estimării.

(ii) Se va prezenta prognoza anuală a programului de producţie, în unităţi fizice şi valorice, pentru perioada de
creditare. Pentru perioada ulterioară, se vor face estimări de ordin calitativ sau în procente (funcţie de calitatea
modelelor de prognoză utilizate) privind trendul volumului de producţie până la încheierea duratei de viaţă
economică a investiţiei.

(iii) Este necesar ca previziunile sa fie corelate cel puţin cu următoarele elemente:

capacitatea de producţie şi complexitatea obiectivului de investiţii;

graficul de implementare a proiectului  (după caz, se vor face referiri la aşa-numita perioadă de învăţare);

sezonalitatea activităţii;

necesarul de personal din punct de vedere numeric şi calitativ.

5.2. Factorii de producţie ai agentului economic şi costurile acestora

5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă

5.2.1.1 Evoluţia structurii personalului şi previziuni legate de aceasta

(i) Se vor prezenta evoluţia numărului de personal şi a structurii acestuia în perioada ultimilor doi ani întregi, şi
comentarii legate de fluctuaţie, nivelul de pregătire profesională pe categorii principale de personal (muncitori
direct şi indirect productivi, personal de marketing şi activităţi comerciale, personal administrativ, personal de
conducere).

(ii) Se va previziona necesarul de personal, în total şi  pe structură.

(iii) Se vor descrie acţiunile necesare pentru asigurarea necesarului de personal în conformitate cu cerinţele
implementării proiectului şi cu cele ale exploatării obiectivului de investiţii, atât din punct de vedere numeric,
cat şi calitativ (aspecte privind condiţiile de recrutare-selecţie, instruire, perfecţionare profesionala etc.).

5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forţa de muncă

(i) Se va prezenta evoluţia cheltuielilor cu forţa de muncă în ultimii doi ani întregi şi se vor face referiri la
salariul mediu acordat (in măsura informaţiilor disponibile se vor prezenta salariile medii acordate în corelaţie cu
structura personalului).

(ii) Se vor enumera premisele de bază ale proiecţiei cheltuielilor cu personalul, desprinse din politica de
salarizare pe care agentul economic o are în vedere pentru viitor, referitoare la salariile medii brute pe categorii
de personal (inclusiv eventuale sporuri, prime etc.) în corelaţie cu structura prezentată la capitolul anterior,
cuantumul sarcinilor sociale aferente salariilor brute, condiţii de plată a salariilor (in două tranşe, integral etc.).
(iii) Pe baza necesarului numeric şi a premiselor privind salariile medii şi sarcinile sociale aferente, se vor estima
cheltuielile anuale cu personalul.

(iv) Se vor cuantifica cheltuielile necesare pentru instruirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a
personalului, în corelaţie cu acţiunile descrise la capitolul anterior.

5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele

5.2.2.1. Materii prime, materiale mărfuri

Se vor prezenta principalele categorii de materii prime, materiale, semifabricate,  mărfuri şi alte bunuri necesare
desfăşurării activităţii de exploatare, cu referiri atât la activitatea anterioară cat şi la cea viitoare.

5.2.2.2. Surse de aprovizionare

(i) Se vor nominaliza cei mai importanţi furnizori de materii prime, materiale, semifabricate, mărfuri, cu referiri
atât la activitatea anterioară cat şi la cea viitoare a agentului economic.

(ii) In măsura informaţiilor disponibile, se va preciza care este stadiul relaţiilor comerciale cu furnizorii la data
elaborării studiului (contracte încheiate, în curs de negociere, selecţie de oferte, cerere de oferte, etc.), şi care
sunt condiţiile relevante de plată prevăzute (termene, modalităţi, instrumente). Pe baza acestor informaţii se va
efectua previziunea duratei medii anuale de plata a furnizorilor de materiale şi mărfuri, exprimată în zile, pentru
întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare. (v. şi cap. 6.2.2)

5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale

(i) Se vor prezenta consumurile specifice (pe unităţi de produs sau grupe de produse reprezentative) de materii
prime, materiale, subansamble, mărfuri, alte bunuri aprovizionate în vederea utilizării lor ciclice în cadrul
activităţii de exploatare, realizate în perioada anterioară şi se vor efectua previziuni privind evoluţia
consumurilor specifice medii anuale pentru întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare.

(ii) Se vor face referiri la duratele medii de stocare realizate în activitatea anterioară şi se vor efectua previziuni
privind evoluţia acestora pentru întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare. (v. şi cap. 6.2.2)

(iii) Se va prezenta distinct o dimensionare a stocurilor necesare pentru începerea exploatării investiţiei
proiectate precum şi condiţiile de plată la achiziţionarea acestora.

5.2.2.4. Costurile unitare cu materii prime, materiale, subansamble, mărfuri

Se vor prezenta costurile unitare (pe unităţi de produs sau grupe de produse reprezentative) cu materiile prime,
materialele, subansamblele, mărfurile şi alte bunuri aprovizionate în vederea utilizării lor ciclice în cadrul
activităţii de exploatare, realizate în perioada anterioară şi se vor efectua previziuni privind evoluţia costurilor
unitare medii anuale pentru întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare.
5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, mărfuri

Pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare, se vor estima cheltuielile anuale cu materii prime,
materiale, subansamble, mărfuri, alte bunuri aprovizionate în vederea utilizării lor ciclice în cadrul activităţii de
exploatare.

5.2.3. Estimarea cheltuielilor cu utilităţile

5.2.3.1. Utilităţi necesare exploatării, consumuri specifice

(i) Se vor prezenta utilităţile necesare activităţii de exploatare (energie, combustibil, apă, gaze industriale, etc.),
precum şi consumurile specifice (pe unitatea de produs, sau grupe de produse) aferente, realizate în activitatea
anterioară.

(ii) Se vor efectua previziuni privind utilităţile necesare şi consumurile specifice medii anuale pentru întreaga
perioadă acoperită de proiecţiile financiare.

5.2.3.2. Surse de aprovizionare, preţuri de achiziţie

Se vor prezenta furnizorii de utilităţi, preţurile medii practicate (oferite) şi se vor include informaţii referitoare la
stadiul relaţiilor comerciale ale agentului economic cu aceştia (contracte încheiate, în curs de negociere, selecţie
de oferte, cerere de oferte, etc.).

5.2.3.3. Cheltuieli anuale cu utilităţile

Pe baza datelor privind consumurile fizice şi preţurile medii ale utilităţilor, se vor estima cheltuielile anuale cu
utilităţile pentru întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare.

5.2.4. Influenţa asupra mediului

5.2.4.1. Emisii poluante

Se va preciza ce tipuri de emisii poluante rezultă din procesele tehnologice de fabricaţie, precum şi cantităţile şi
caracteristicile acestora, cu referiri atât la activitatea anterioară cât şi la cea viitoare.

5.2.4.2. Mijloace de tratare şi neutralizare

Se vor prezenta mijloacele de tratare şi neutralizare prevăzute pentru combaterea poluării.

5.2.4.3. Costuri de tratare şi neutralizare

(i) Se vor estima costurile implicate de aplicarea tehnologiilor de neutralizare a efectelor poluării, specificându-
se dacă acestea sunt de natura investiţiei sau/şi a cheltuielilor curente.

(ii) Precizare:

Se va ataşa studiului de fezabilitate documentaţia de mediu care să conţină avizele organelor abilitate, şi din
care să rezulte elementele necesare întocmirii capitolului 5.2.4.
6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

6.1. Strategia activităţii viitoare

6.1.1 Obiectivele strategiei

Se vor prezenta principalele obiective generale şi derivate ale strategiei agentului economic.

6.1.2. Masuri necesare îndeplinirii obiectivelor

Se vor menţiona principalele măsuri de operaţionalizare a strategiei, cu termene, responsabilităţi, precum şi o

estimare calitativă a efectelor aplicării strategiei.

6.2. Structura organizatorică

Se vor prezenta organigrama şi diagrama de relaţii ale agentului economic şi orice comentarii considerate
relevante privitor la funcţionalitatea şi gradul de adecvare al acestora cu specificul activităţii, cu referiri atât la
activitatea actuală cât şi la cea viitoare.

6.3. Conducerea agentului economic şi calitatea echipei de conducere

(i) Se vor include informaţii privind persoanele implicate în conducerea administrativă şi în cea executivă a
agentului economic: numele complet, funcţia, pregătirea şi experienţa profesională, realizări anterioare
relevante în domeniul de activitate curent, sau în domenii conexe etc.

(ii) După caz, se va preciza în ce măsură deţinătorii de acţiuni, părţi sociale etc. sunt implicaţi în conducerea
administrativă şi/sau executivă.

(iii) După caz, se va prezenta şi echipa însărcinată cu coordonarea implementării proiectului de investiţii.

6.4. Sistemul informaţional-informatic (existent şi preconizat)

Se vor face comentarii privind calitatea sistemului informaţional-informatic existent şi preconizat, evidenţiindu-
se, dacă este cazul, efortul financiar estimat pentru îmbunătăţirea acestuia.
7.0. ANALIZA FINANCIARA

7.1. Scurt diagnostic economico-financiar

Pentru elaborarea acestui capitol se vor utiliza documentele de raportare contabilă a agentului economic pe, cel
puţin, ultimii doi ani întregi încheiaţi, cea mai recentă balanţă de verificare, indici statistici de evoluţie a
preţurilor de consum, indici statistici de evoluţie a cursului de schimb valutar în perioada anterioară.

7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor

(i) Pe baza contului de profit şi pierderi se vor prezenta şi comenta pe scurt:

evoluţia şi structura veniturilor;

evoluţia şi structura cheltuielilor;

evoluţia profitului;

evoluţia şi structura valorii adăugate.

(ii) Aspectele calitative şi cantitative care se vor menţiona privind evoluţia indicatorilor de mai sus vor avea la
bază valori comparabile în timp ale acestora. Pentru comparabilitate se va aplica tehnica actualizării asupra
valorilor curente extrase din documentele contabile, utilizând rate medii de creştere a preţurilor de consum
pentru bunurile ce fac obiectul activităţii agentului economic, rate medii ale inflaţiei, sau rate medii de creştere
a cursului de schimb valutar. Se va argumenta opţiunea pentru ratele de actualizare utilizate, menţionându-se
sursa acestora.

(iii) Se vor prezenta cauzele evoluţiei indicatorilor menţionaţi mai sus.

(iv) După caz, se vor evidenţia acele venituri înscrise în grupele de conturi 71 - Variaţia stocurilor, 72 - Venituri
din producţia de imobilizări, 75 - Alte venituri de exploatare, 76 Venituri financiare, care nu produc fluxuri de
intrări de lichidităţi, respectiv acele cheltuieli înscrise în grupele  de conturi 65 - Alte cheltuieli de exploatare, 66
- Cheltuieli financiare, 68 - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, care nu produc fluxuri de ieşiri de
lichidităţi.

7.1.2. Analiza patrimoniului

(i) Se va efectua o scurtă analiză a următoarelor aspecte:

evoluţia structurii patrimoniului, respectiv a ponderii principalelor elemente de activ (active imobilizate total,
stocuri total, creanţe total, disponibilităţi, alte elemente de activ) şi pasiv (capitaluri proprii, datorii financiare pe
termen mediu şi lung, datorii financiare pe termen scurt, datorii nefinanciare pe termen scurt, alte elemente de
pasiv) în valoarea totală a patrimoniului;

analiza indicatorilor de gestiune, exprimaţi prin duratele de rotaţie în zile a principalelor elemente de activ
curent (stocuri total, creanţe total, disponibilităţi total) şi pasiv curent (datorii financiare pe termen scurt şi
datorii nonfinanciare pe termen scurt).

(ii) În cazul societăţilor comerciale cotate la bursă, se va menţiona valoarea nominală a acţiunilor, valoarea de
tranzacţie înregistrată de bursă în ultima zi a lunii precedente începerii elaborării studiului de fezabilitate şi,
opţional, se vor prezenta tendinţele semnificative înregistrate de valoarea la bursă a acţiunilor de-a lungul
perioadei de timp analizate.

(iii) Se vor prezenta în detaliu structura creanţelor şi a datoriilor reflectate în ultima balanţă lunară analizată,
sub formă de tabel astfel:

A. Creanţe:

Debitori Sold (mii LEI) / Vechime

< 30 zile 30-60 zile 60-90 zile > 90 zile

B. Datorii:

Creditori Sold Data Condiţii de plată

(mii LEI) scadenţei ( pentru rate egale 1)
finale
Rata Rata lunară
dobânzii
(%)
A. Furnizori pentru
exploatare
-
B. Furnizori de imobilizări
-
C. Impozite şi salarii
- TVA
- impozit pe profit
- impozite locale
- salarii
- impozit pe salarii
- CAS, fonduri sociale
D. Bănci
-
E. Societăţi de leasing
-
F. Firme din cadrul grupului,
asociaţi, altii
-
1) Notă: pentru acele datorii care nu se rambursează în rate lunare egale, se vor anexa grafice de rambursare
explicite în se vor evidenţia următoarele: datele scadenţelor intermediare, dobânzile calculate şi ratele aferente.

7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari

(i) Pentru calculul indicatorilor economico-financiari se vor utiliza recomandările şi formulele prezentate în textul
anexei de faţă, la cap. 7.2.2 şi 7.2.5.5 .

(ii) Comentariile care se vor insera la capitolele 7.1.3.1 … 7.1.3.3 se vor concentra pe evidenţierea cauzelor
care au determinat evoluţiile indicatorilor economico-financiari analizaţi.

7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate şi lichiditate

Se vor calcula şi se va comenta pe scurt evoluţia următorilor indicatori: gradul de îndatorare generală (levierul),
gradul de îndatorare financiară, indicele lichidităţii generale, rata rapidă.

7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar

Se vor calcula şi se va comenta pe scurt evoluţia principalilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond
de rulment şi trezoreria (fond de rulment minus necesar de fond de rulment).

7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate

Se vor calcula şi se va comenta pe scurt evoluţia principalilor indicatori: marja profitului, rata rentabilităţii
economice, rata rentabilităţii financiare, rata valorii adăugate.

7.2. Evaluarea activităţii viitoare

(i) Recomandări cu caracter general:

(i.1) De regulă, în vederea evaluării activităţii viitoare se vor efectua previziuni în moneda naţională (utilizând
după caz multiplii acesteia pe criteriile relevanţei cifrelor şi gradului de lizibilitate al acestora), utilizând valori
constante, comparabile în timp cu nivelul preţurilor valabil la data elaborării studiului de fezabilitate.

(i.2) Valorile bunurilor de investiţie, veniturile şi cheltuielile realizabile în valută se vor exprima în moneda
naţională utilizând cursul de schimb valutar valabil în perioada elaborării studiului de fezabilitate.

(i.3) În cazurile în care, autorul studiului de fezabilitate consideră că proiecţia fluxurilor de lichidităţi este mai
relevantă în valori curente decât în valori constante, poate opta pentru realizarea proiecţiilor financiare în
termeni nominali.

(i.4) Se va utiliza, de regulă, ipoteza constanţei pe termen mediu şi lung a costului capitalului împrumutat (a
ratei dobânzii) şi, după caz, ipoteza constanţei pe termen lung a ratei inflaţiei (sau a ratei de creştere a cursului
de schimb valutar).

(i.5) De regulă, perioada de previziune va acoperi durata creditelor implicate în finanţarea proiectelor de
investiţii. În cazul unor credite pe termen mai mare de 5 ani, dacă elaboratorul studiului consideră că proiecţia,
începând cu anul al 6-lea, nu este de natură să evidenţieze aspecte deosebit de importante în privinţa
capacităţii de rambursare, se poate prezenta explicit doar proiecţia pe primii 5 ani, urmând ca pentru perioada
până la încheierea duratei de creditare să se menţioneze în temeni calitativi tendinţele estimate pentru
principalii indicatori (cifra de afaceri, profit, fluxuri de lichidităţi nete).
(i.6) Previziunile vor reflecta, de regulă, situaţia la închiderea exerciţiilor financiare anuale (data de 31
decembrie a fiecărui an). Dacă proiectul prevede că investiţia se va pune în funcţiune într-o altă lună decât
decembrie, în cadrul proiecţiilor anuale se vor insera şi situaţiile estimate pentru luna şi anul punerii în
funcţiune.

(i.7) În funcţie de o serie de factori cum sunt: complexitatea proiectului şi durata de realizare a acestuia,
sezonalitatea activităţii clientului actuală sau viitoare, se vor elabora proiecţii financiare detaliate lunar, sau
trimestrial, care să acopere cel puţin perioada de realizare a investiţiei şi primul an de exploatare al acesteia.

7.2.1. Proiecţia contului de rezultate

7.2.1.1. Proiecţia veniturilor pe activităţi (exploatare, financiara şi excepţională)

(i) Pe baza previziunilor privind programul de producţie şi preţurile de vânzare, se vor prognoza veniturile din
exploatare: venituri din producţia vândută (total, din care intern şi export), venituri din comercializarea
mărfurilor, subvenţii pentru exploatare şi alte venituri de exploatare încasabile.

(ii) De regulă, nu se vor previziona venituri care nu produc fluxuri de intrări de lichidităţi.

(iii) Previziunea veniturilor din cesionarea activelor se va limita la un orizont scurt de timp şi doar la cazurile în
care se poate dovedi cu certitudine posibilitatea realizării lor.

(iv) Previziunea unor categorii relevante de venituri financiare şi extraordinare este acceptabilă doar în măsura
în care este însoţită de explicaţii privind bazele şi metodele de cuantificare a acestora.

7.2.1.2. Proiecţia cheltuielilor pe activităţi

7.2.1.2.1. Proiecţia cheltuielilor de exploatare

(i) Pe baza elementelor de fundamentare cuprinse la cap. 5.2, se vor reda cheltuielile de exploatare care
concură la realizarea cifrei de afaceri, sau, după caz, a veniturilor din exploatare, de regulă conform modelului
din tabelul 3.1.3 de mai jos.

(ii) Elaboratorul studiului de fezabilitate poate opta pentru structura cheltuielilor de exploatare după destinaţie
şi nu după natura lor, aşa cum sunt prezentate în modelul menţionat mai sus.

(iii) Se va explica modul de estimare a tuturor elementelor de cheltuieli pentru care nu s-au previzionat
consumuri fizice şi costuri specifice conform celor menţionate la cap. 5.2.

(iv) De regulă, cu excepţia amortizării mijloacelor fixe şi, după caz, a cheltuielilor reprezentând valoarea rămasă
neamortizată a imobilizărilor cedate, nu se vor proiecta cheltuieli de exploatare care nu produc fluxuri de ieşiri
de lichidităţi.

7.2.1.2.2. Proiecţia cheltuielilor financiare

(i) Pe baza programului de rambursare a împrumuturilor, după caz, existente şi viitoare se vor prognoza
cheltuielile financiare cu dobânzile.

(ii) De regulă, nu se vor previziona cheltuieli financiare care nu produc fluxuri de ieşiri de lichidităţi.
(iii) Previziunea altor categorii relevante de cheltuieli financiare este acceptabilă doar în măsura în care este
însoţită de explicaţii şi argumente credibile privind bazele şi metodele de cuantificare a acestora.

7.2.1.3. Proiecţia profiturilor şi politica de dividende

(i) Profiturile nete se vor estima pe baza previziunilor privind veniturile şi cheltuielile. Se va ţine cont de
legislaţia în vigoare privind impozitul pe profit, menţionându-se, după caz, facilităţile fiscale de care beneficiază
agentul economic precum şi baza legală a acestor facilităţi. Se va preciza în ce măsură s-a previzionat
prelungirea facilităţilor fiscale în activitatea viitoare.

(ii) Se vor face referiri la politica de dividende a agentului economic şi se va reda estimativ, conform modelului
din tabelul 3.1.3 de mai jos, volumul acestora, atât procentual (relativ la profiturile nete previzionate) cât şi
valoric.

7.2.2. Proiecţia necesarului de fond de rulment

(i) Necesarul de fond de rulment se va proiecta avându-se în vedere modelul orientativ prezentat în tabelul
3.1.4 de mai jos.

(ii) Se recomandă ca valorile elementelor componente ale necesarului de fond de rulment să se proiecteze pe
baza estimărilor privind duratele medii de rotaţie a acestora, exprimate în zile, astfel:

(ii.1) Active curente:

Stocuri de materii prime şi materiale - zile cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile;

Stocuri de produse în curs de execuţie şi stocuri de produse finite - zile cheltuieli plătibile de exploatare;

Stocuri de mărfuri şi ambalaje - zile cost mărfuri;

Stocuri de animale şi alte stocuri - zile cheltuieli plătibile de exploatare;

Creanţe comerciale - zile vânzări;

Avansuri plătite (furnizori debitori) - zile consumuri de la terţi;

Alte creanţe de exploatare- zile vânzări;

Cheltuieli în avans - zile cheltuieli efective de exploatare.

(ii.2) Pasive curente (exclusiv datorii financiare pe termen scurt):

Furnizori pentru activitatea de exploatare - zile consumuri de la terţi;

Avansuri primite (furnizori creditori) - zile vânzări;

Alte datorii de exploatare - zile vânzări;

Venituri în avans - zile vânzări.

(iii) Precizări:

(iii.1) Pentru calcule se vor utiliza elementele de venituri şi cheltuieli estimate în cadrul proiecţiei contului de
rezultate, conform modelului din tabelul 3.1.3 de mai jos.

(iii.2) Cheltuielile plătibile de exploatare reprezintă totalul cheltuielilor de exploatare (cheltuielile cu amortizarea
şi, după caz, valoarea neamortizată a imobilizărilor cedate, sunt excluse).

(iii.3) Consumurile de la terţi includ cheltuielile cu materii prime, materiale consumabile, energie şi apă, alte
cheltuieli materiale şi servicii executate de terţi.

(iii.4) Vânzările includ veniturile din comercializarea mărfurilor şi producţia vândută.

(iv) Estimarea valorii elementelor necesarului de fond de rulment se va face utilizând următoarea formulă
generală:

St = x Ch [mii lei]

în care:

St - elementul necesarului de fond de rulment care se dimensionează (stocuri, creanţe, datorii, etc.), în mii lei;

Ch - veniturile sau cheltuielile, în mii lei, pe baza cărora se dimensionează elementul St al necesarului de fond
de rulment (vânzări, cheltuieli cu materialele, cheltuieli plătibile de exploatare, consumuri de la terţi);

Dz - durata de rotaţie medie, în zile, previzionată pentru elementul St, în perioada de formare a veniturilor sau
cheltuielilor Ch;

Ntz - durata în zile a perioadei de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch (360 zile pentru un an întreg, 180
zile pentru 6 luni s.a.m.d.).

(v) Necesarul de fond de rulment se calculează ca diferenţă între totalul activelor curente de exploatare şi
totalul pasivelor curente de exploatare (exclusiv datoriile financiare pe termen scurt).

(vi) Variaţia necesarului de fond de rulment de la o perioadă la alta se determină prin diferenţa dintre necesarul
de fond de rulment al perioadei curente şi necesarul de fond de rulment al perioadei anterioare.

(vii) Se vor face referiri distincte la dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru începerea activităţii în
ceea ce priveşte, atât elementele componente, cât şi valorile corespunzătoare acestora.

7.2.3. Proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete

(i) Utilizând elementele necesare din planul de finanţare şi eşalonare a investiţiei, graficul/graficele de
rambursare a capitalurilor atrase, programul de amortizare a mijloacelor fixe, proiecţia contului de rezultate şi a
necesarului de fond de rulment, se va întocmi proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete, pe întreaga perioadă de
previziune.
(ii) Proiecţia are ca scop evaluarea fluxurilor de lichidităţi nete ale perioadelor discrete în care este divizat
orizontul de timp al previziunii (după caz, ani, trimestre, luni) astfel încât să se poată estima capacitatea afacerii
de a asigura cel puţin echilibrul între sursele de lichidităţi estimate ca fiind realizabile (încasări din vânzarea
produselor, infuzii de capitaluri proprii şi capitaluri atrase, subvenţii etc.) şi utilizările de lichidităţi (plăţi pentru
investiţii, plata furnizorilor pentru exploatare, a salariilor, a sarcinilor fiscale, a ratelor şi dobânzilor, a
dividendelor etc.).

(iii) Cazul cel mai favorabil se obţine atunci când atât fluxurile de lichidităţi nete ale perioadelor, cât şi
lichidităţile cumulate la sfârşitul perioadelor analizate sunt pozitive.

(iv) Obţinerea unor fluxuri de lichidităţi nete lunare oscilante (pozitive şi negative) trebuie interpretată în funcţie
de specificul activităţii şi de efectul acestor oscilaţii asupra lichidităţilor cumulate la sfârşitul perioadelor (luni,
trimestre, ani).

(v) Situaţia obţinerii unor fluxuri de lichidităţi nete anuale negative şi a unor lichidităţi cumulate la sfârşitul
anului pozitive, trebuie interpretată în funcţie de credibilitatea volumului de excedent de lichidităţi acumulat
obţinut în cadrul proiecţiei până la sfârşitul anului anterior celui în care fluxurile de lichidităţi nete sunt negative.

(vi) Obţinerea unor fluxuri de lichidităţi nete anuale negative şi a unor lichidităţi cumulate la sfârşitul anului
negative, reprezintă cea mai defavorabilă situaţie, exprimând incapacitatea afacerii de a asigura echilibrul
financiar în anii respectivi.

(vii) În această situaţie trebuie identificate surse de finanţare suplimentare faţă de cele considerate realizabile
în cadrul scenariului, astfel încât activitatea să poată continua. Fezabilitatea scenariului fluxurilor de lichidităţi
nete depinde de accesibilitatea surselor suplimentare de finanţare.

(viii) Proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete se va realiza de regulă utilizându-se forma indirectă, conform
modelului din tabelul 3.1.5 de mai jos.

(x) Proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete prin metoda indirectă permite:

redarea explicită a ipotezelor de proiecţie, uşurând înţelegerea logicii pe care se bazează aceasta.

asigurarea coerenţei cu formatul fluxurilor de lichidităţi disponibile, utilizate la calculul indicatorilor de evaluare
ai investiţiei (vezi cap. 7.2.5).

7.2.4. Proiecţia bilanţului simplificat

Opţional, se va întocmi bilanţul simplificat previzionat pe întreaga perioadă de previziune.

7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei

Opţional, se vor calcula indicatorii de evaluare ai investiţiei, avându-se în vedere următoarele recomandări:

7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete

(i) Valoarea actualizată netă (VAN) reprezintă diferenţa pozitivă sau negativă de valoare între fluxurile de
lichidităţi disponibile actualizate, generate de exploatarea  unei investiţii pe durata vieţii sale economice, şi
valoarea actualizată a investiţiei. O valoare actualizată netă pozitivă se poate interpreta ca un câştig de capital
(sau de valoare a firmei) suplimentar faţă de aşteptările furnizorilor de capital, pe când o valoare actualizată
netă negativă se poate interpreta ca o pierdere în raport cu aşteptările acestora.
(ii) Calculul VAN presupune parcurgerea a două etape principale şi anume:

(ii.1) Etapa 1: Estimarea ratei de actualizare

(ii.1.1) Rata de actualizare reflectă aşteptările furnizorilor de capital (acţionari, asociaţi, instituţii financiare, alţi
creditori pe termen mediu şi lung) în privinţa fructificării capitalului investit.

(ii.1.2) Ca urmare, rata de actualizare se va exprima, de regulă, sub forma unui cost mediu ponderat al
capitalului (c.m.p.c.), calculat ca medie pnderată a două componente:

costul capitalului propriu;

costul capitalului împrumutat (care, după caz, poate să reprezinte la rândul său o medie ponderată).

(ii.1.3) Rata de actualizare (Rai) se calculează cu formula:

Rai = (c.m.p.c.) = p1i x Ck+ p2i x Cd

în care:

p1i, p2i = ponderea capitalului propriu, respectiv ponderea capitalului împrumutat în perioada i, adică:

p1i= şi p2i=1- p1i ;

în care:

Kpi - soldul estimat al capitalurilor proprii în perioada i;

Di - soldul estimat al datoriilor financiare pe termen mediu şi lung în perioada i;

Ck = costul capitalului propriu;

Cd = costul capitalului împrumutat.

(ii.1.4) În cazul când se întocmeşte proiecţia bilanţurilor, estimarea ponderilor p1i şi p2i se va face, pe baza
acestei proiecţii pentru întreaga perioada de rambursare a creditelor de investiţii (structura capitalurilor firmei
se schimbă în această perioadă, implicând modificarea în timp a valorii costului mediu ponderat).

(ii.1.5) În cazul în care nu se întocmeşte proiecţia bilanţurilor, ponderea p1 se estimează pe baza unei proiecţii
a capitalurilor proprii realizate după formula următoare:

Ki= Ki-1 + Pnri

În care:

Ki - capitaluri proprii în perioada i;

Ki-1 - capitaluri proprii în perioada i-1;

Pnri - profit net reţinut în perioada i (conform proiecţiei contului de rezultate, tabel 3.1.3 de mai jos)

(ii.1.6) Costul capitalului împrumutat (Cd) se va calcula ca medie a ratelor dobânzilor la creditele pe termen
mediu şi lung şi la creditele pe termen scurt, pentru care se estimează funcţionarea în sistem revolving,
ponderată cu proporţia fiecărei componente de credit în suma lor.

(II.1.7) Costul capitalul propriu (Cp) se poate estima pentru următoarele situaţii:

(ii.1.7.1) Pentru societăţi comerciale cotate la bursa de valori, în general se recomandă estimarea costului
capitalului propriu prin metoda CAPM (Capital Asset Pricing Method), sintetizată de următoarea formulă:

Cp = Rf + â x (Rm - Rf)

în care:

Rf - rata de actualizare în condiţiile unei investiţii fără risc;

Rata de actualizare în condiţiile unei investiţii fără risc se poate estima la nivelul ratei reale a dobânzii oferite
pentru titluri de valoare emise de stat.

â - coeficient de volatilitate a riscului acţiunilor societăţii analizate faţă de riscul pieţei de capital în ansamblu;

Rm - rentabilitatea medie a pieţei de capital.

Rentabilitatea medie a pieţei de capital (Rm) este un indicator publicat de burse de valori, societăţi de investiţii,
firme de rating.

Coeficientul de volatilitate (â) se determină prin analiza de regresie a rentabilităţii acţiunilor societăţii analizate
funcţie de rentabilitatea medie a pieţei de capital.

(ii.1.7.2) Pentru societăţi comerciale necotate la bursa de valori, se va utiliza metoda build-up, sintetizată de
următoarea formulă:

Cp=Rf+Prc+Prs+Prd+Pc

în care:

Rf - rata de actualizare în condiţiile unei investiţii fără risc, la fel ca la pct. a) de mai sus;

Prc - prima de risc legată de capital (echivalentă cu prima de risc Rm - Rf de la pct. a);

Prs - prima de risc legată de sectorul de activitate;

Prd - prima de risc legată de dimensiunile întreprinderii;

Pc - prima legată de deţinerea pachetului de control/discount pentru acţionarii minoritari;

Primele de risc Prs, Prd, Pc sunt calculate prin metode statistice de către entităţi specializate: societăţi de
investiţii, firme de rating, burse de valori, fiind accesibile de regulă contra cost.
(ii.1.7.3) în situaţia când sursele enumerate generic anterior nu sunt disponibile pentru culegerea de informaţii
privind Prs, Prd, Pc, în cazul firmelor necotate se recomandă aproximarea costului capitalului propriu cu media
aritmetică a ratelor de rentabilitate financiară previzionate în primii 5 ani de exploatare a investiţiei.

În acest scop, rata de rentabilitate financiară se va calcula cu următoarea formulă:

ROEi = ;

în care:

PEi - profit din exploatare în anul i;

t - cota de impozit pe profit prevăzută de legislaţia în vigoare, exprimată în procente;

Ki-1 - capitaluri proprii în anul anterior anului i;

[şi Ki=Ki-1 + PEi x (1-t)];

(ii.2) Etapa 2: Proiecţia fluxurilor anuale de lichidităţi disponibile, pe întreaga durată de viaţă economică a
proiectului, se face conform modelului din tabelul 3.1.6, care s-a construit prin metoda indirectă, astfel:

(ii.2.1) Intrări:

venituri totale conform proiecţiei contului de rezultate,

valoarea reziduală, estimată ca o sumă ce s-ar putea obţine pe piaţă la încheierea vieţii economice a
investiţiei, din vânzarea activelor sau  a întregii afaceri;

(ii.2.2) Ieşiri:

cheltuieli totale plătibile, exclusiv dobânzi, conform proiecţiei contului de rezultate;

plăţi de impozit pe profit, conform proiecţiei fluxurilor de lichidităţi nete;

valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente în patrimoniu - se înscrie ca şi când mijloacele fixe
existente s-ar achiziţiona la valoarea rămasă în primul an al proiecţiei, convenţional acceptat ca fiind primul an
în care se efectuează plăţi pentru noua investiţie;

costul investiţiei noi fără TVA (conform graficului de eşalonare al plăţilor aferente);

necesar de fond de rulment existent (în cazul când investiţia se realizează de către o entitate existentă), sau
iniţial (în cazul când investiţia se realizează de către o entitate nouă) - se înscrie în primul an al proiecţiei (notat
Anul 0);

variaţia anuală (+ creştere/- descreştere) a necesarului de fond de rulment - se înscrie începând cu al doilea
an al proiecţiei (notat Anul 1);

(ii.2.3) Fluxurile de lichidităţi disponibile se vor calcula anual ca diferenţă între suma intrărilor şi suma ieşirilor.

(ii.3) Etapa 3: Valoarea actualizată netă (VAN) se va calcula după următoarea formulă:
VAN = +

în care:

VAN - valoarea actualizată netă;

FDi - Fluxul de lichidităţi disponibile în anul i;

Vr - valoarea reziduală;

Ra - rata de actualizare;

n - durata de viaţă economică a proiectului.

(ii.3.1) Utilizatorii programului Excel din pachetul de programe Microsoft Office pot calcula VAN aplicând formula
financiară NPV() astfel:

A B C D E F G H I
1 Anul0 Anul1 Anul2 Anul3 … … … Anul n+1
2 FDi -1000 200 300 350 … … … 100
3 Ra 22%
4 VAN ?

Dacă se doreşte ca celula B4 să redea valoarea VAN, în această celulă se tastează formula
„=NPV(B3;C2:I2)+B2" .

(ii.3.2) Observaţie:de regulă fluxul de lichidităţi disponibile, cel puţin în primul an al proiecţiei (Anul 0), este de
valoare negativă.

7.2.5.2. Calcului duratei de recuperare a investiţiei

(i) În sensul prezentei proceduri, durata de recuperare a investiţiei reprezintă perioada de timp, măsurată în
ani, după care participanţii la finanţarea unui proiect de investiţii îşi recuperează atât investiţia cât şi profiturile
aşteptate. Durata de recuperare a investiţiei se va calcula pe baza fluxurilor de lichidităţi disponibile, actualizate
cu rata de actualizare estimată pentru calculul VAN, astfel:

(i.1). Se calculează fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate, cumulate anual începând cu primul an al
proiecţiei (Anul 0).

(i.2). Se reţine numărul de ani (i) după care fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate cumulate trec de la o
valoare negativă - FDACi-1, la o valoare pozitivă +FDACi.

(i.3). Se calculează durata de recuperare cu formula:

Dr = (i -1) +

7.2.5.3 Calculul ratei interne de rentabilitate

(i) Rata internă de rentabilitate reprezintă câştigul mediu anual generat de exploatarea unei investiţii, raportat
la valoarea acesteia, pe durata de viaţă economică a proiectului, sau rata maximă a dobânzii la care poate fi
finanţat un proiect de investiţii pe durata întregii sale vieţi economice. Rata internă de rentabilitate se
calculează prin actualizarea fluxurilor de lichidităţi disponibile definite la pct. 7.2.5.1, astfel:

(i.1) Varianta 1:

(i.1.1) Se calculează succesiv valoarea netă actualizată (VAN), conform formulei prezentate la cap. 7.2.5.1,
utilizând rate de actualizare crescătoare, până când se obţin două valori ale VAN de semne opuse (una pozitivă
şi cealaltă negativă), avându-se în vedere ca diferenţa absolută între ratele de actualizare utilizate pentru
obţinerea celor două valori să fie de cel mult 5%.

(i.1.2) Se calculează rata internă de rentabilitate utilizând formula:

RIR = rmin + x (rmax - rmin)

în care:

RIR - rata internă de rentabilitate;

rmin - rata de actualizare minimă (cea pentru care s-a obţinut VAN pozitivă);

rrmax - rata de actualizare maximă (cea pentru care s-a obţinut VAN negativă);

VAN+ - valoarea netă actualizată pozitivă;

|VAN- | - valoarea netă actualizată negativă, în valoare absolută.

Pentru o precizie acceptabilă a calculului este necesar ca rmax - rmin <= 5%.

(i.2) Varianta 2:

Utilizatorii programului Excel din pachetul Microsoft Office vor putea calcula rata internă de rentabilitate
utilizând funcţia financiară IRR() astfel:

A B C D E F G H I
1 Anul0 Anul1 Anul2 Anul3 … … … Anul n+1
2 FDi -1000 200 300 350 … … … 100
3 RIR ?
4

Presupunând că în celulele B2 … I2 sunt înscrise fluxurile de lichidităţi disponibile anuale, dacă se doreşte ca
valoarea RIR să apară în celula B3, atunci în această celulă se tastează formula „=IRR(B2:I2)".

(i.3) Precizări:

(i.3.1) În cazurile în care VAN rezultă de valoare pozitivă, atunci Dr rezultă mai mică decât viaţa economică a
proiectului, iar RIR mai mare decât Ra, reflectând o situaţie favorabilă în privinţa fezabilităţii proiectului.

(i.3.2) Dacă VAN rezultă negativ, atunci Dr rezultă mai mare decât viaţa economică a proiectului, iar RIR mai
mică decât Ra. În aceste cazuri, fezabilitatea investiţiei este discutabilă, depinzând de proiecţia fluxurilor nete
de lichidităţi, motiv pentru care aceasta se va realiza pe perioade subanuale (lunar sau trimestrial). De cele mai
multe ori, în aceste situaţii, politica de dividende şi de reinvestire a profiturilor trebuie subordonată necesităţii
ca datoriile financiare să fie rambursate conform graficelor preliminate.

7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate

(i) Opţional, pe baza proiecţiei contului de rezultate şi după caz a bilanţului previzionat, se vor calcula indicatorii
de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate ai activităţii, anual, pentru întreaga perioadă de previziune.

(i.1) Indicatori de solvabilitate:

Gradul general de îndatorare (levierul) = (este de preferat să se obţină <=1);

Gradul de îndatorare financiară pe termen lung = (este de preferat să se obţină <1);

(i.2) Indicatori de lichiditate:

 Rata lichidităţii curente = (este de preferat să se obţină > 1);

Rata lichidităţii rapide = (este de preferat să se obţină > 0,5);

(i.3) Indicatori de gestiune:

durata medie de stocare = x 360 [zile CA] (este de preferat să se obţină de valori mai mici decât media
istorică);

durata medie de recuperare a creanţelor = x 360 [zile CA] (este de preferat să se obţină de valori mai mici
decât media istorică);

durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt =  x 360 [zile CA] (este de preferat să se obţină de
valori mai mici decât media istorică).

(i.4) Indicatori de rentabilitate:

marja de profit = x 100 [%] (pozitivă, cât mai mare, în funcţie de domeniul de activitate);

rata rentabilităţii economice = x 100 [%] (pozitivă, cât mai mare, în funcţie de domeniul de activitate);

rata rentabilităţii financiare = [%] (pozitivă, cât mai mare, funcţie de domeniul de activitate);

rata valorii adăugate = x 100 [%] (cât mai mare, funcţie de domeniul de activitate).

(ii) Reperele menţionate între paranteze, privind valorile unora dintre indicatorii de mai sus, sunt teoretic minim
acceptabile. De regulă, în limita informaţiilor disponibile, indicatorii economico-financiari se vor interpreta
comparativ cu indicatorii medii statistici pe domenii de activitate la nivel naţional.

(iii) În cazurile în care valorile obţinute vor fi inferioare mediilor pe domenii de activitate la nivel naţional, se va
menţiona acest lucru şi se vor accentua aspectele rezultate din proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete, privind
capacitatea de rambursare a datoriilor financiare.

(iv) În cazurile în care valorile obţinute vor sugera îmbunătăţiri spectaculoase şi continue pe termen mediu şi
lung, faţă de indicatorii medii pe domenii de activitate la nivel naţional, în funcţie de poziţia pe care agentul
economic analizat o ocupă pe piaţă, se vor verifica ipotezele de realizare a previziunilor financiare şi se vor
elimina selectiv acele ipoteze care se constată că au condus la supraevaluarea performanţelor, după care se vor
reface proiecţiile financiare.

7.2.6. Analiza de sensibilitate şi risc

(i) În cazul redării fluxurilor de lichidităţi prin metoda indirectă, efectuarea analizei de sensibilitate şi risc
presupune parcurgerea următoarelor etape (vezi şi modelul prezentat în tabelul 3.1.7 din cadrul prezentei
anexe):

(i.1) Calculul şi analiza pragului de rentabilitate contabil:

(i.1.1) Se vor estima proporţiile de cheltuieli variabile, respectiv cheltuieli fixe, pentru fiecare dintre următoarele
elemente de cheltuieli:

costul mărfurilor vândute;

materii  prime şi materiale,

materiale consumabile;

energie, apa;

alte cheltuieli materiale;

servicii executate de terţi;

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;

cheltuieli cu personalul;

cheltuieli cu diferenţe de curs valutar.

(i.1.2) De regulă, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu dobânzile şi celelalte categorii de cheltuieli cuprinse
în proiecţia contului de rezultate şi care nu sunt menţionate mai sus, se vor considera convenţional constante
(fixe) în proporţie de 100%.

(i.1.3) Se vor calcula totalul cheltuielilor variabile şi totalul cheltuielilor fixe şi se va determina pragul de
rentabilitate contabil pentru fiecare perioadă cuprinsă în previziune, utilizând următoarea formulă:

Prc = x100 [%]

în care:

Prc - pragul de rentabilitate;

Cf - totalul cheltuielilor fixe;

V - totalul veniturilor;

Cv - totalul cheltuielilor variabile.

(i.2) Calculul gradului de acoperire a serviciului datoriei

(i.2.1) Gradul de acoperire a serviciului datoriei reprezintă o măsură a  capacităţii activităţii curente de a genera
lichidităţi pentru plata obligaţiilor financiare (rate şi dobânzi).

(i.2.2) Gradul de acoperire a serviciului datoriei (Sd) se va calcula cu ajutorul următoarei formule:

Sd =

în care:
Sci - surse de lichidităţi generate de activitatea curentă în anul i -conform tabelului 3.1.5 acestea sunt formate
din: total surse de lichidităţi din exploatare (poz. D în tabel) mai puţin credite pe termen scurt (poz D5 în
tabel),  plus recuperarea TVA aferent investiţiei (poz A2 în tabel), plus încasări din venituri financiare (poz. A5
în tabel);

Ri - total rate aferente datoriilor de natură financiară (credite şi leasing financiar) scadente în anul i;

Di - total dobânzi aferente datoriilor financiare (credite şi leasing) scadente în anul i.

(i.2.3) Valoarea gradului de acoperire a serviciului datoriei se interpretează conform normelor metodologice de
creditare ale băncii.

(i.3) Sensibilitatea fluxurilor de lichidităţi

(i.3.1) Se vor defini scenarii alternative, cărora autorul studiului de fezabilitate le atribuie o probabilitate
însemnată de realizare şi care implică modificări ale elementelor de fundamentare a proiecţiei veniturilor şi
cheltuielilor în varianta de bază, ca de exemplu:

Variaţia preţurilor de vânzare a produselor;

Neatingerea/depăşirea gradului de utilizare a capacităţii de producţie, etc.

Variaţia preţurilor materiilor prime;

Variaţia preţurilor pentru utilităţi;

Variaţia cheltuielilor cu personalul;

Variaţia valorii investiţiei.

(i.3.2) Se vor sintetiza variaţiile elementelor de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor în variaţii exprimate
procentual pentru următorii factori de influenţă:

Cifra de afaceri

Alte venituri încasabile

Cheltuieli variabile

Cheltuieli fixe 

(ii) În cazul în care fluxurile de lichidităţi nete se prezintă prin metoda directă, se vor calcula pragul de
rentabilitate vânzări (punctul critic al intrărilor de lichidităţi) şi serviciul datoriei conform normelor metodologice
de creditare ale băncii.

(iii) Pentru interpretarea valorilor pragului de rentabilitate contabil sau ale pragului de rentabilitate vânzări
(punctul critic al intrărilor de lichidităţi) se fac următoarele recomandări:
(iii.1) Pragul de rentabilitate (punctul critic) anual mai mic decât 100% - activitatea asigură realizarea de profit
(sau, după caz, fluxuri de lichidităţi nete pozitive) în cazul realizării veniturilor şi cheltuielilor (sau, după caz, a
intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi) proiectate.

(iii.2) Pragul de rentabilitate (punctul critic) anual mai mare decât 100% - activitatea nu asigură realizarea de
profit (sau, după caz, fluxuri nete de lichidităţi pozitive) în cazul realizării veniturilor şi cheltuielilor (sau, după
caz, a intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi) proiectate.

(iii.3) În cazurile în care, pragul de rentabilitate (sau, după caz, punct critic al intrărilor de numerar) anual al
unor perioade anuale cuprinse în perioada de creditare, este mai mare de 90%, acele perioade se vor considera
riscante, sau deosebit de riscante, în privinţa capacităţii de rambursare a ratelor şi dobânzilor, fiind necesar ca
proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete aferente să se realizeze lunar, sau trimestrial.

(iii.4) Dacă în cadrul unei proiecţii lunare sau trimestriale se obţin valori supraunitare ale punctului critic al
intrărilor de lichidităţi, în alternanţă cu valori subunitare, riscul se va aprecia ţinându-se cont şi de specificul
activităţii, semnul fluxurilor de lichidităţi cumulate la sfârşitul perioadelor subanuale din cadrul proiecţiei,
valoarea punctului critic obţinută la nivelul întregului an, gradul de acoperire a serviciului datoriei lunar şi anual.

7.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

Se vor prezenta concluziile studiului de fezabilitate, comentându-se pe larg cele mai importante aspecte
referitoare la:

Evoluţia estimativă pe termen mediu a raportului cerere/ofertă pe segmentele de piaţă ale agentului
economic.

Valoarea totală a investiţiei şi modul de finanţare al acesteia;

Condiţiile de creditare luate în calcul;

Principalii indicatori de eficienţă a investiţiei (valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi durata
de recuperare a investiţiei). Principalii indicatori de performanţă economico - financiară rezultaţi din previziuni.
Anexa 3.1 b - Conţinut orientativ de elaborare a planurilor de afaceri pentru obţinerea unui produs bancar de la
BCR
A. Consideraţii generale

(i) Plan de afaceri, lucrare cuprinzând o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce contribuie la reuşita
unei afaceri. Termenul de afacere, în acest context, se referă fie la activitatea propriu-zisă pe care o va derula
un agent economic nou înfiinţat, fie la o nouă activitate, un nou produs, în cazul agenţilor economici care deja
funcţionează şi intenţionează să-şi diversifice, modernizeze, restructureze sau să-şi dezvolte  activitatea prin
iniţierea unor proiecte noi.

(ii) Rezultatele analizei, pentru orizontul de timp luat în considerare, trebuie să ilustreze capacitatea resurselor
financiare de a acoperi necesităţile funcţionării sistemului respectiv, atât în ceea ce priveşte asigurarea
continuităţii activităţii de producţie cât şi în îndeplinirea obligaţiilor financiare faţă de eventualii creditori.

(iii) Cuprinsul recomandat al planului de afaceri poate fi pus la dispoziţia clienţilor interesaţi în obţinerea unui
produs bancar, atât sub formă tipărită cât şi în format electronic.

B. Cuprinsul recomandat al planului de afaceri

Note:

(i) La punctele marcate cu (*) nu se aşteaptă răspunsuri din partea clienţilor reprezentând firme care prevăd
realizarea unei cifre de afaceri mai mici decât echivalentul a 1.000.000 EUR într-unul din următorii 3-5 ani.

(ii) La punctele marcate cu (**) nu se aşteaptă răspunsuri din partea clienţilor care au mai prezentat băncii un
plan de afaceri în ultimele 12 luni, decât în măsura în care, informaţiile prezentate în precedentul plan de
afaceri nu mai sunt valabile.

1. DATE DE IDENTIFICARE

1. Denumirea firmei
2. Numărul şi data înregistrării la Oficiul
Registrului Comerţului
3. Cod fiscal / Cod unic de înregistrare
4. Forma juridică de constituire
5. Adresă, telefon, fax
6. Clasificarea activităţii principale actuale
(denumire şi codul CAEN)
7. După caz, clasificarea activităţii noi
aferente investiţiei (denumire şi codul CAEN)
8. Natura capitalului (de stat, privat,
românesc, străin, mixt)
9. Capitalul social la data solicitării creditului
(mii LEI)
10. Dacă clientul face parte dintr-un grup de firme, denumirea celorlalte firme din cadrul grupului, cu
menţionarea obiectului de activitate principal.

Denumirea firmei şi localitatea în care se află Obiect de activitate principal

sediul acesteia

11. Asociaţi, acţionari semnificativi la data solicitării creditului

Acţionari Asociaţi
Persoane fizice Nr. Acţiuni sau Valoare (mii lei) Pondere (%)
părţi sociale

Persoane juridice Nr. Acţiuni sau Valoare (mii lei) Pondere (%)
părţi sociale

12. După caz, denumirea altor firme la care asociaţii deţin o cotă mai mare de 10% din acţiuni sau
părţi sociale.

R:

2. MANAGEMENT ŞI PERSONAL

1. Cum aţi ajuns la ideea proiectului pe care îl propuneţi?

R:

2. Ce vă face să credeţi în reuşita acestui proiect?

R:
3. Cum aţi defini misiunea firmei Dvs. într-o frază prin care să faceţi legătura între produsele şi serviciile pe care
le oferiţi şi necesităţile clienţilor? (*)(**)

R:

4. Care sunt principalele obiective ale firmei Dvs.?

a. pe termen scurt:

R:
b. pe termen mediu şi lung (**):

R:

5. Care este planul de măsuri pe care îl vedeţi în prezent aplicabil pentru atingerea obiectivelor formulate?

R:

6. Cine formează echipa de conducere a firmei Dvs. atât la nivel strategic cât şi la nivel executiv? Vă rugăm să
anexaţi Curriculum Vitae ale membrilor echipei de conducere.

Nume prenume Funcţia actuală*)

  *) Tabelul se referă la membrii Consiliului de Administraţie şi membrii conducerii executive.

7. Care este structura actuală a personalului firmei Dvs.?:

Categoria de personal Total Studii Studii medii

superioare
Total, din care:
Conducere executivă
Marketing şi comercial
Economic şi financiar
Juridic
Tehnic si producţie
Funcţional administrativ

8. Care este structura organizatorică actuală a firmei Dvs.? (ataşaţi o schiţă a organigramei actuale). (*)(**)

9. Consideraţi că firma Dvs. duce lipsă de un anumit tip de oameni sau competenţe? Dacă da, cum intenţionaţi
să acoperiţi aceste lipsuri în viitor? (*)

R:

10. Cum vă asiguraţi că angajaţii Dvs. cei mai importanţi sunt motivaţi suficient pentru a vă fi loiali pe termen
mediu şi lung? (*)

R:

11. Apelaţi în prezent la serviciile unor consultanţi (colaboratori) de specialitate, sau intenţionaţi să apelaţi în
viitor? Dacă da, ce tip de servicii utilizaţi (doriţi să utilizaţi) în acest mod (contabilitate, juridic, tehnologie,
marketing, evaluare, etc.)

R:

3. PRODUSE ŞI SERVICII

1. Descrieţi produsele şi serviciile Dvs., ca şi când aţi avea în faţă un novice:

a) produse şi servicii existente

R:

b) produse şi servicii noi (după caz, ca urmare a realizării investiţiei)

R:
2. Produsele şi serviciile noi pot fi lansate pe piaţă imediat? Dacă nu, ce trebuie făcut, cât timp durează acţiunile
premergătoare şi ce costuri implică?

R:

3. Produsele şi serviciile Dvs. sunt protejate legal, sau intenţionaţi să obţineţi o astfel de protecţie? Dacă da,
explicaţi ce aţi întreprins până în prezent în acest scop?

R:

4. Prin ce se deosebesc produsele şi serviciile Dvs. actuale de altele similare existente pe piaţă? Dar produsele
şi serviciile viitoare?

R:

5. Oferiţi, sau intenţionaţi să oferiţi garanţii sau servicii post - vânzare ? După caz, faceţi o scurtă prezentare a
sistemului pe care îl aveţi în vedere în acest sens.

R:

6. Aveţi în prezent posibilitatea de a dezvolta noi produse şi servicii, complementare celor descrise mai sus? Dar
în viitor? După caz, prezentaţi pe scurt câteva variante.

R:

4. PIAŢA

1. Care este aria geografică a segmentului de piaţă deservit de produsele şi serviciile Dvs. actuale.

R:

2. Care preconizaţi că va fi aria geografică a segmentului Dvs. de piaţă după realizarea proiectului de investiţii?
R:

3. Ce nevoi ale clienţilor vor satisface produsele şi serviciile Dvs. în viitor?

R:

4. Enumeraţi principalii clienţi, sau descrieţi principalele categorii de clienţi ai produselor şi serviciilor Dvs.
actuale. Va aduce proiectul de investiţii modificări din acest punct de vedere? Prezentaţi-le pe cele mai
importante!

R:

5. Pe care dintre categoriile de clienţi prezentate mai sus vă veţi concentra în viitor, şi din ce motive?

R:

6. Ce factori au importanţa cea mai mare în decizia clienţilor de a cumpăra sau nu produsele şi serviciile Dvs.,
sau produsele similare existente pe piaţă?

R:

7. Piaţa Dvs. ţintă este în creştere, are o evoluţie staţionară, sau este în scădere? Puteţi prezenta în cifre
evoluţia segmentului Dvs. de piaţă ţintă în ultimii 2 - 3 ani?

R:

8. Cum credeţi că va evolua segmentul Dvs. de piaţă ţintă în următorii 3-5 ani? Puteţi evalua în cifre această
evoluţie?

R:
9. Prezentaţi sursele de informare pe care le-aţi utilizat pentru a răspunde la întrebările 7 şi 8 (dacă aţi utilizat
informaţii disponibile pe Internet menţionaţi adresele respective).

R:

10. Ce cotă de piaţă (ce procent din piaţa ţintă) v-aţi propus să atingeţi pe termen scurt? Dar pe termen mediu
şi lung? (*)

R:

5. CONCURENŢA

1. Enumeraţi companiile cu care vă aflaţi în competiţie directă în prezent, şi pe cele cu care intenţionaţi să
concuraţi în viitor.

R:

2. În limita informaţiilor de care dispuneţi, prezentaţi o scurtă analiză a competitorilor de mai sus, din punct de
vedere al mărimii, profitabilităţii, metodelor de operare, programelor de investiţii aflate în derulare.(*)

R:

3. Care consideraţi că sunt punctele tari şi punctele slabe ale fiecăruia dintre concurenţi, comparativ cu firma
Dvs.?

R:

4. În lumina analizei de mai sus, care consideraţi că sunt, în general, cei mai importanţi factori de succes ai
unei afaceri în sectorul Dvs. de activitate? (*)

R:

5. Ce aspect consideraţi că are menirea de a conferi firmei Dvs. elementul de distincţie în raport cu ceilalţi
actori de pe piaţă? Explicaţi. (*)
R:

6. RECLAMĂ ŞI PUBLICITATE

   1. Dacă aţi întreprins până în prezent acţiuni de reclamă şi publicitate, descrieţi-le pe scurt şi prezentaţi
efectele obţinute. După caz, referiţi-vă  şi la produsele noi, menţionând reacţiile segmentului de piaţă ţintă, ale
mass media sau ale unor organizaţii profesionale de specialitate (anexaţi orice document care probează
interesul real sau potenţial al pieţei faţă de produsele Dvs).

R:

2. Pentru viitor, ce acţiuni de reclamă şi publicitate vă propuneţi să întreprindeţi, şi ce mijloace sau medii veţi
utiliza în acest scop?

R:

3. Cine se va ocupa în viitor de aplicarea programului Dvs. de reclamă şi publicitate? La cât estimaţi că se vor
ridica cheltuielile pentru aceasta?

R:

7. PREŢURI ŞI CANALE DE DISTRIBUŢIE

1. În funcţie de ce criterii stabiliţi preţurile de vânzare ale produselor în prezent, şi cum vă propuneţi să le
stabiliţi în viitor?

R:

2. Cum sunt preţurile produselor şi serviciilor Dvs. în raport cu cele ale concurenţilor direcţi? Practicaţi preţuri
diferenţiate pentru acelaşi produs în funcţie de segmentul de piaţă? Dacă da, cât de mari sunt diferenţele şi
care sunt criteriile pe baza cărora le stabiliţi?

R:
3. Vă rugăm să prezentaţi preţurile medii pe care intenţionaţi să le practicaţi în următorii ani pentru principalele
grupe de produse sau servicii, rezultate din producţia proprie, pe care le veţi comercializa.

R:

4. În medie la câte zile de la data facturării vă aşteptaţi să încasaţi contravaloarea produselor şi serviciilor
vândute? După caz, detaliaţi pentru principalele categorii

R:

5. Ce canale de distribuţie se folosesc în domeniul Dvs. de activitate? (*) Ce canale de distribuţie utilizaţi în
prezent şi cum vedeţi viitorul firmei Dvs. din acest punct de vedere? Motivaţi.

R:

8. AMPLASAMENT, DOTĂRI, INVESTIŢII, FINANŢARE

1. Descrieţi pe scurt amplasamentul actual al firmei Dvs. şi principalele dotări de care dispuneţi. Vă asigură
acest amplasament un avantaj competitiv şi este adecvat necesităţilor viitoare?

R:

2. Ce bunuri de investiţii sunt necesare, ce caracteristici sau performanţe trebuie să aibă acestea, de unde
intenţionaţi să le achiziţionaţi şi cât costă?

Denumire Tip, caracteristici, Stare Furnizor şi/sau ţara Valoare inclusiv

performanţe fizică de provenienţă TVA
(nou/uzat) (U.M.)
1. Teren şi amenajare
2. Lucrări de
construcţii şi instalaţii
3. Echipamente
tehnologice
4. Mijloace de
transport
5. Altele
Valoare totală inclusiv TVA (U.M.)

3. Aţi contactat potenţiali furnizori ai bunurilor de investiţii? Dacă da, prezentaţi în ce fază a relaţiilor vă aflaţi cu
aceştia? După caz, anexaţi ofertele primite, precontractele sau contractele încheiate.

R:

4. Ce studii, proiecte, autorizaţii, acorduri şi avize sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor de investiţii,
respectiv darea în exploatare a investiţiei? Care este stadiul realizării sau obţinerii acestora? Menţionaţi în cât
timp veţi obţine autorizaţiile, acordurile şi avizele care vă lipsesc în prezent.

R:

5. În cât timp estimaţi că veţi începe exploatarea investiţiei, de la data obţinerii finanţării solicitate? Vă rugăm
să alcătuiţi o eşalonare a investiţiei şi un plan de finanţare conform modelului de mai jos (precizaţi unitatea
monetară în care aţi prezentat valorile).

Activităţi proiect Valori (U.M.) Total

luna 1 luna 2 … luna i
1.
…
n.
Total investiţii
Surse de finanţare: x x x X
- credit B.C.R x x x x
- surse proprii x x x x
- alte surse x x x x

6. Cum intenţionaţi să asiguraţi sursele proprii de finanţare a investiţiei?

Explicaţii Sume
(U.M.)
Prin lichidităţi existente în prezent în conturile firmei
Prin aport la capitalul social în perioada de implementare a investiţiei
Prin lichidităţile pe care le va genera activitatea firmei pe parcursul perioadei
de implementare a investiţiei
Prin împrumuturi acordate firmei de asociaţi, firme din cadrul grupului
Alte modalităţi 1)

1) A se prezenta explicit.

7. Ce condiţii de creditare intenţionaţi să solicitaţi băncii pentru finanţarea proiectului Dvs. de investiţii?

Volum de credit Perioada de Rata dobânzii Perioada de graţie Rata de plată

(UM) creditare (luni) (%) (luni) după perioada de
graţie (UM)1)

1) Dacă aveţi în vedere rambursarea creditului în rate inegale, vă rugăm să ataşaţi un grafic de rambursare
detaliat.

9. PLANUL OPERAŢIONAL

1. În cazul în care desfăşuraţi activităţi de producţie, descrieţi pe scurt procesul tehnologic în care veţi utiliza
bunurile de investiţii prevăzute în cadrul proiectului.

R:

2. Ce cantităţi de produse v-aţi propus să fabricaţi în următorii ani? Detaliaţi având în vedere grupele de
produse actuale, după caz, grupele de produse noi, şi perioada pe care solicitaţi credit, conform modelului de
mai jos:

Denumire grupa Cantităţi [U.M.]

produse
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

3. Ce grad de utilizare a capacităţii de producţie vă va asigura programul de fabricaţie prevăzut pentru următorii
3 ani? Menţionaţi sub forma: „între x% în Anul 1, şi y% în Anul 3" După caz, detaliaţi pentru fiecare linie
tehnologică în parte.

R:
4. Care sunt principalele categorii de materii prime, materiale, utilităţi şi servicii pe care le veţi utiliza pentru
realizarea programului de producţie prevăzut? Vă rugăm să detaliaţi conform tabelului de mai jos specificând
unităţile de măsură utilizate şi să extindeţi numărul de rânduri ale tabelului în funcţie de necesităţi.

Denumirea grupei de Consumuri Costuri medii Furnizor Durata

materii prime / servicii fizice lunare, lunare, sau medie de
sau pe o pe o unitate plată
unitate de de produs (zile)
produs
A. Materii prime
-
-
B. Utilităţi
-
-
C. Servicii
- X
- X

5. Este necesară formarea de stocuri de materii prime sau mărfuri? Câte zile de producţie sau/şi vânzare (în
cazul mărfurilor) ar trebui să asigure în medie stocurile de materii prime sau mărfuri? Detaliaţi pentru
principalele grupe, specificând după caz în ce perioade ale anului aveţi nevoie de durate mai mari de stocare,
respectiv în ce perioade ale anului acestea sunt mai mici decât media.

R:

6. Este necesară formarea de stocuri tampon de produse finite? Dacă da, cât de mari ar trebui să fie acestea?
După caz, detaliaţi pentru principalele grupe de produse.

R:

7. Care va fi, în medie, durata unui ciclu de fabricaţie pentru o unitate de produs (sau un lot de produse)?

R:
8. Aveţi, sau consideraţi că veţi avea suficiente surse proprii pentru a vă finanţa necesarul de fond de rulment
generat de darea în exploatare a investiţiei? Dacă da, justificaţi pe scurt răspunsul. Dacă nu, menţionaţi mai jos
care este necesarul de surse atrase pe care îl estimaţi în acest scop.

R:

9. Personalul existent este suficient pentru realizarea producţiei prevăzute şi pentru desfăşurarea activităţii în
ansamblu? Dacă nu, ce categorii şi ce număr de personal urmează să mai angajaţi?

R:

10. La cât estimaţi că se vor ridica cheltuielile Dvs. cu personalul după darea în exploatare a investiţiei? Vă
rugăm să includeţi atât cheltuielile cu angajaţii permanenţi cât şi cele cu colaboratorii.

Categoria de personal Cheltuieli medii lunare

(mii LEI)
A. Management
B. Personal direct productiv
C. Personal indirect productiv şi administrativ
TOTAL

11. Având în vedere structura mijloacelor fixe de care veţi dispune după darea în exploatare a investiţiei, vă
rugăm să prezentaţi, sintetic şi aproximativ, politica de amortizare pe care intenţionaţi să o aplicaţi în următorii
ani.

Grupa de mijloace fixe Sistemul de Amortizare medie lunară (mii lei)

amortizare*1
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1. Amenajări de teren
2. Clădiri
3. Echipamente
tehnologice
4. Mijloace de transport
3. Alte mijloace fixe
TOTAL

*1. Menţionaţi dacă veţi aplica un sistem de amortizare liniar, accelerat sau degresiv.
12. La cât estimaţi că se vor ridica cheltuielile Dvs. cu serviciile executate de terţi şi cele privind impozitele şi
taxele locale după punerea în funcţiune a investiţiei?

Explicaţii Cheltuieli medii lunare

(mii lei)
A. Cheltuieli cu serviciile executate de terţi
B. Cheltuieli cu taxele şi impozitele locale
C. Personal indirect productiv şi administrativ
TOTAL

10. ASPECTE FINANCIARE, PREVIZIUNI SINTETICE

1. Vă rugăm să prezentaţi câteva informaţii privind indicatorii şi activitatea firmei Dvs. în perioada anterioară ?

Indicator An n-2 An n-1 An n (curent) cumulat

la luna…
Cifra de afaceri
Rezultatul exploatării
Profit net
Investiţii pe termen lung
Lichidităţi şi echivalente la sfârşitul perioadei

2. Vă rugăm să detaliaţi structura creanţelor Dvs. înscrise în ultima balanţă de verificare lunară încheiată,
conform tabelului de mai jos.

Debitori Sold (mii LEI) / Vechime

< 30 zile 30-60 zile 60-90 zile > 90 zile

3. Vă rugăm să detaliaţi structura datoriilor Dvs. înscrise în ultima balanţă de verificare lunară încheiată,
conform tabelului de mai jos:

Creditori Sold Data Condiţii de plată

 (U.M.) scadenţei ( pentru rate egale 1)
finale
Rata Rata lunară
dobânzii
(%)
A. Furnizori pentru
exploatare
-
B. Furnizori de imobilizări
-
C. Impozite şi salarii
- TVA
- impozit pe profit
- impozite locale
- salarii
- impozit pe salarii
- CAS, fonduri sociale
D. Bănci
-
E. Societăţi de leasing
-
F. Firme din cadrul grupului,
asociaţi, altii
-

1) Notă: pentru acele datorii care nu se rambursează în rate lunare egale, vă rugăm să anexaţi grafice de
rambursare explicite în care să evidenţiaţi: datele scadenţelor intermediare, dobânzile calculate şi ratele
aferente.

2. Cum estimaţi că va evolua cifra Dvs. de afaceri în primul an după punerea în funcţiune a investiţiei?

Perioada Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6

Vânzări (mii
LEI)
Perioada Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12
Vânzări (mii
LEI)
3. În care dintre lunile anului estimaţi că natura activităţii Dvs. va provoca înregistrarea unor cheltuieli de
exploatare mai mari decât veniturile de exploatare? După caz, explicaţi care credeţi că vor fi cauzele acestei
situaţii?

R:

4. După caz, enumeraţi facilităţile fiscale de care beneficiaţi, atât în activitatea de exploatare cât şi în cea de
investiţii, precizând pentru fiecare dintre acestea baza legală.

R:

5. Aplicând ipotezele pe care le-aţi definit în cadrul capitolelor anterioare, privind: venituri, cheltuieli, stocuri,
încasarea facturilor, plata furnizorilor pentru exploatare, plata dividendelor, eşalonarea investiţiei şi a surselor
de finanţare a acesteia, graficele de rambursare a împrumuturilor, vă rugăm să elaboraţi şi să prezentaţi în
anexe următoarele:

5a) proiecţia contului de profit (se va utiliza modelul prezentat în tabelul 3.1.3 de la anexa 3.1a din prezenta
procedură) (*).

5b) proiecţia necesarului de fond de rulment (se va utiliza modelul prezentat în tabelul 3.1.4 de la anexa 3.1a
din prezenta procedură) (*).

5c) proiecţia fluxurilor de lichidităţi nete (se va utiliza modelul prezentat în tabelul 3.1.5 de la anexa 3.1a din
prezenta procedură pentru cazurile când se prezintă şi anexele de la pct 5a şi 5b, sau modelul din anexa nr. 2
la norma metodologică de creditare a persoanelor juridice pentru celelalte cazuri).

6. Dacă doriţi să menţionaţi aspecte importante privind proiectul Dvs. de investiţii sau firma Dvs. în general,
care nu au fost puse în evidenţă prin întrebările de mai sus, sau doriţi să formulaţi concluzii la cele prezentate în
cadrul acestui material, vă rugăm să le prezentaţi în încheierea planului de afaceri.

R:

Anexa 3.2 - Conţinut orientativ de elaborare a studiilor de fezabilitate în vederea înfiinţării/extinderii unităţilor
BCR

A. Consideraţii generale
(i) Politica de dezvoltare şi consolidare a reţelei de unităţi teritoriale ale Băncii Comerciale Române are la bază
strategia acesteia, care constă în principal în cunoaşterea şi satisfacerea deplină a cerinţelor clienţilor în condiţii
de profitabilitate pentru bancă.

(ii) Prezentul conţinut orientativ se aplică în cadrul BCR de către Direcţia Evaluare - Serviciul planuri de afaceri
şi studii de fezabilitate, pentru elaborarea studiului de fezabilitate, ca proces suport pentru
înfiinţarea/extinderea unităţilor BCR.

(iii) Se elaborează studii de fezabilitate în cazul înfiinţării de noi unităţi în zone cu important potenţial economic,
în care BCR este insuficient sau deloc reprezentată. Organizarea şi configuraţia reţelei de unităţi a BCR se
modifică în timp, ca reacţie la evoluţia comportamentului clienţilor, creşterilor demografice, dinamicii
concurenţei, segmentării activităţii băncii în corporate şi retail. Prin programele de consolidare şi dezvoltare,
reţeaua de unităţi susţine obiectivele strategice ale băncii, în principal maximizarea profitabilităţii pe termen
scurt şi nu numai.

(iv) Fezabilitatea financiară a proiectului de investiţii se evaluează pe baza unui set de indicatori care include:

fluxurile nete de numerar;

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, durata de recuperare;

analize de sensibilitate şi risc.

(v) La elaborarea materialului de faţă s-au avut în vedere următoarele:

Procedura privind înfiinţări/modificări/desfiinţări în reţeaua de unităţi BCR;

O tratare similară cu anexa 3.1 a- Continutul orientativ de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru
obţinerea unui produs bancar.

B. Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate

1.0. INTRODUCERE

1.1. Scopul şi obiectivele studiului

1.2. Prezentarea elaboratorului

1.3. Surse de documentare

1.4. Enumerarea principalilor parametri

1.4.1 Produse / servicii oferite

1.4.2. Prezentarea investiţiei

1.4.3. Planul de finanţare a investiţiei

1.5. Principalele concluzii rezultate

2.0. ANALIZA COMERCIALA

2.1. Informaţii privind amplasamentul şi potenţialul economic al zonei

2.2. Poziţia BCR pe piaţa locală şi potenţiali clienţi

2.3. Concurenţa

2.4. Produse şi servicii bancare

2.5. Volumul şi structura activităţii noii unităţi BCR

3.0. PREZENTAREA INVESTIŢIEI

3.1. Date generale privind investiţia

3.2. Descrierea investiţiei

3.3. Dimensionarea costului de investiţie

3.4. Calculul amortizării investiţiei

3.5. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă

4.0. ANALIZA FINANCIARA A PROIECTULUI DE INVESTIŢIE

4.1. Premise asumate în cadrul proiectului

4.2. Previzionarea programului de activitate

4.3. Proiecţii financiare

4.3.1. Venituri şi cheltuieli din plasamente

4.3.2. Proiecţia contului de profit şi pierdere

4.4. Indicatori de evaluare a investiţiei

4.5. Analiza de sensibilitate şi risc

5.0. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

C. Anexe recomandate pentru studiul de fezabilitate

Nr. Crt. Titlul anexei
1. Adresa transmisă de Direcţia Administrarea Reţelei
2. Ofertă/precontract/contract de închiriere a spaţiului/document care sa ateste dreptul de
proprietate asupra spatiului
3. Programul de activitate al noii unităţi BCR: Programul de produse şi servicii, Veniturile şi
cheltuielile din plasamente pe cinci ani de prognoză şi Dobânzi estimate
4. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe cinci ani de prognoză
5. Analiza investiţiei: Fluxuri financiare nete
6. Analiza de sensibilitate şi risc
7. Evaluarea cheltuielilor cu achizitia/amenajarea şi dotarea noii unităţi bancare

D. Instructiuni de completare a continutului orientativ

(cu referire la capitolele din cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate)

1.0. INTRODUCERE

1.1. Scopul şi obiectivele studiului

Se prezintă scopul studiului de fezabilitate, respectiv analiza oportunităţii înfiinţării/extinderii unei unităţi BCR.
Obiectivul studiului este cel înscris în stategia băncii.

1.2. Prezentarea elaboratorului

Se prezintă elaboratorul (Direcţia Evaluare) şi sucursalele judeţene/SMB, respectiv direcţiile de resort din
Centrala băncii implicate în procesele de înfiinţare/extindere.

1.3. Surse de documentare

Se prezintă sursele de documentare utilizate la elaborarea studiului, de exemplu:

Documentaţia privind înfiinţarea/extinderea unităţii teritoriale întocmită de SMB/sucursala judeţeană;

Programul de produse şi servicii, bugetul de venituri şi cheltuieli, cheltuieli de funcţionare pentru unitatea
teritorială întocmit de Direcţia Administrarea Reţelei;

Dotarea cu mijloace fixe întocmită de SMB/sucursala judeţeană;

 Raportul anual al Grupului BCR;

Calculul profitabilităţii şi al indicatorilor de eficienţă pe anul anterior;

Nivelul ratelor dobânzilor active şi pasive în lei practicate de BCR.

1.4. Enumerarea principalilor parametri

1.4.1. Produse / servicii oferite

Se vor descrie pe scurt volumul şi structura activităţii noii unităţi BCR.

1.4.2. Prezentarea investiţiei

Se prezintă succint obiectivul investiţiei, amplasamentul, suprafaţa, situaţia juridică, valoarea investiţiei cu şi
fără TVA, precum şi structura acesteia.

1.4.3. Planul de finanţare a investiţiei

Se menţionează sursele necesare finanţării investiţiei.

1.5. Principalele concluzii rezultate

Se prezintă rezultate şi indicatori financiari consideraţi relevanţi pentru susţinerea concluziilor analizei, de
exemplu:

nivel de rentabilitate;

flux financiar;

rata internă de rentabilitate;

analiza de sensibilitate şi risc.

2.0. ANALIZA COMERCIALA

Informaţiile din acest capitol sunt preluate din analiza de specialitate efectuată de ofiţerul de marketing al
SMB/sucursalei judeţene care propune înfiinţarea/extinderea unităţii teritoriale, analiză care poartă viza Direcţiei
Marketing, precum şi din previziunile întocmite de SMB/sucursala judeţeană şi vizate de Direcţia Administrarea
Reţelei.

2.1. Informaţii privind amplasamentul şi potenţialul economic al zonei

Se vor prezenta elemente privind municipiul/judeţul în care se va înfiinţa/extinde unitatea teritorială, de
exemplu: activitatea preponderentă din judeţ, suprafaţa, populaţia municipiului/oraşului, firmele mari existente
în zonă.

2.2. Poziţia BCR pe piaţa locală şi potenţiali clienţi

Se vor prezenta: cota de piaţă a sucursalei/SMB în total BCR, agenţii economici mai importanţi din zona noii
unităţi.

2.3. Concurenţa

Se vor menţiona date privind băncile care activează în zona unităţii extinse/nou înfiinţate, eventual şi cota de
piaţă deţinută.

2.4. Produse şi servicii bancare

Se vor descrie produsele şi serviciile oferite clienţilor de unitatea extinsă/nou înfiinţată şi se va specifica
structura clientelei.

2.5. Volumul şi structura activităţii noii unităţi BCR

Se vor prezenta, cel puţin pe primii trei ani de previziune, volumul şi structura activităţii unităţii extinse/nou
înfiinţate, precum şi programul de produse şi servicii.

3.0. PREZENTAREA INVESTIŢIEI

Informaţiile din acest capitol sunt preluate din datele prezentate de către SMB/sucursala judeţeană şi care sunt
vizate de Direcţia Economică. Analiza din punct de vedere juridic a investiţiei poartă viza Direcţiei Juridice.

3.1. Date generale privind investiţia

Se vor prezenta elemente referitoare la investiţie: obiectivul investiţiei, amplasament, suprafaţă, situaţie
juridică, cost achizitie/chirie.

3.2. Descrierea investiţiei

Se va prezenta devizul general al investiţiei.

3.3. Dimensionarea costului de investiţie

Se va prezenta structura investiţiei, atât valoarea construcţiei/amenajărilor cât şi dotarea cu mijloace fixe
specifice activităţii bancare.

3.4. Calculul amorizării investiţiei

Se vor specifica duratele de amortizare pe grupe de mijloace fixe.

3.5. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă

(i) Estimarea acestor cheltuieli se face la propunerea SMB/sucursală judeţeană şi sunt apoi vizate de Direcţia
Organizare şi Resurse Umane.

(ii) Se va prezenta numărul de angajaţi necesari noii unităţi bancare, structura de personal şi salariul mediu
brut lunar pe angajat, precum şi creşteri salariate estimate.
4.0. ANALIZA FINANCIARA A PROIECTULUI DE INVESTIŢIE

4.1. Premise asumate în cadrul proiectului

(i) Se vor menţiona: perioada de prognoză, rata medie a inflaţiei, aprecieri privind nivelul dobânzilor, cursul
valutar luat în calcul.

(ii) Prognoza programului de activitate (produse şi servicii), dobânda şi veniturile şi cheltuielile din plasamente
sunt elaborate de către SMB/sucursală judeţeană şi vizate de către Direcţia Administrarea Reţelei.

4.2. Previzionarea programului de activitate

Se vor menţiona, pentru întreaga perioadă de previziune, resursele şi plasamentele în lei şi în valută, Rezerva
Minimă Obligatorie la Banca Naţională.

4.3. Proiecţii financiare

Acest capitol va include prognoza veniturilor şi cheltuielilor din plasamente şi proiecţia contului de profit şi
pierdere, inclusiv a cheltuielilor necesare funcţionării unităţii teritoriale.

4.4. Indicatori de evaluare ai investiţiei

(i) Prin indicatorii de evaluare se urmăreşte determinarea nivelului de rentabilitate a sumelor aferente
investiţiei, a perioadei în care se va recupera această sumă şi compararea nivelului de rentabilitate a investiţiei
cu un nivel mediu sperat a se obţine din activitatea bancară - model orientativ conform tabelului 3.2.1 de mai
jos.

(ii) Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei se bazează pe estimarea fluxului de lichidităţi net degajat de
activitatea unităţii extinse/înfiinţate.

(iii) Valoarea actualizată netă - VAN - reprezintă câştigul (pierderea) de valoare generat(ă) de realizarea unui
nivel de rentabilitate superior (inferior), faţă de o rentabilitate medie aşteptată a se obţine pe durata de viaţă
economică a investiţiei.

(iv) Durata de recuperare a investiţiei - DRI - durata în ani în care se recuperează investiţia din fluxurile de
lichidităţi nete actualizate cu o rată de actualizare egală cu costul capitalului propriu.

(v) Rata internă de rentabilitate - RIR - reprezintă câştigul mediu anual asigurat de funcţionarea unităţii
teritoriale pe durata de viaţă economică a investiţiei, raportat la valoarea acesteia.

4.5. Analiza de sensibilitate şi risc

(i) Analiza de sensibilitate şi risc are ca scop determinarea nivelului de risc la care se poate expune finanţatorul
investiţiei în condiţiile în care se diminuează veniturile sau cresc cheltuielile cu un anumit procent şi presupune
recalcularea indicatorilor de evaluare ai investiţiei în aceste condiţii.

5.0. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Se vor prezenta concluziile studiului de fezabilitate, comentându-se cele mai importante aspecte referitoare la:

Oportunitatea înfiinţării/extinderii unităţii BCR, având în vedere analiza pieţei locale;

Indicatorii de evaluare ai investiţiei (valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate şi durata de
recuperare a investiţiei).

Analiza de sensibilitate şi risc.

Anexa 4 - Contract de prestări servicii  (Model)

Evaluare garanţii / studii de fezabilitate sau planuri de afaceri

Nr. ……../din…….....….

Între

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., Sucursala judeţeană ....................., Sucursala/ Agenţia…..............

…..înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. …….....….., cu sediul în localitatea …..............……, str.
…........................…. nr. …., judeţul …...............…, denumită în prezentul contract "prestator de servicii",
reprezentată prin …..........................…… în calitate de director şi prin ….........................….. în calitate de
contabil şef, pe de o parte,

şi

………................………………………………….., înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. ………., cu sediul în

localitatea ……................…, str. ……………….., nr. …., judetul .............………, denumită în prezentul contract
"beneficiar" reprezentată prin ..............………… în calitate de director, şi prin…............……….în calitate de
contabil şef, pe de altă parte,

a intervenit urmatorul contract :

Art. 1. Obiectul contractului

Prezentul contract are ca obiect:

Intocmirea / verificarea raportului de evaluare pentru *)  ...................................................... ………...

……………………………………………………………………………………………..şi / sau

Intocmirea / verificarea studiului de fezabilitate pentru **) .................................. ....................

…………………………………………………………………......…………………….… în scopul garantării şi/sau fundamentării
deciziei de creditare a produsului bancar (credit, scrisoare de garantie, etc.) in valoare de…................….,
conform cererii de credit a beneficiarului inregistrată in bancă sub nr. ………din data de…........……

*) se vor înscrie ca atare bunurile, activele sau capacităţile de producţie propuse de beneficiar pentru a fi luate
în garanţie;

**) se va menţiona scopul studiului de fezabilitate, care poate fi: investiţie nouă, modernizare/retehnologizare,
dezvoltare de capacitate.

Art. 2. Termenul de realizare a contractului

Prestatorul îşi îndeplineşte toate obligaţiile asumate în termen de……zile lucrătoare de la data primirii tuturor
elementelor solicitate, precum şi cu îndeplinirea condiţiilor de plată de la art. 4 din prezentul contract.

Art. 3. Valoarea totală a contractului

Valoarea totală a contractului este de …………………..…. lei, plus ………………. lei reprezentând TVA şi se
compune din :

tariful pentru raportul de evaluare întocmit / verificat pentru *)……............…….., în sumă de …….……....……
lei, şi TVA …………..……… lei;    şi/sau

tariful pentru studiul de fezabilitate întocmit / verificat pentru **)…….....….....….., în sumă de …………..…….…
lei, şi TVA …………..………. lei.

*) se va menţiona obiectivul evaluat;

**) se va menţiona scopul studiului de fezabilitate.

Art. 4. Modalitatea de plata

Decontarea valorii lucrărilor se face pe baza documentelor fiscale emise de prestator (factură, chitanţă), după
cum urmează:

30% din valoarea totală a contractului (…….........….…lei) inclusiv TVA, la data semnării prezentului contract;

70% din valoarea totală a contractului (…….........….…lei) inclusiv TVA, la data predării lucrarilor la beneficiar.

Plata se poate face prin:

- ordin de plată din contul beneficiarului nr. ….....................…..în contul băncii nr. ….........……….......…...

- notă contabilă intocmită de bancă din contul beneficiarului nr. ...…..................…. în contul băncii
nr. .................………….

- numerar, prin depunere la ghişeele băncii pe bază de foaie de vărsământ cu chitanţă, sau dispoziţie de
încasare, după caz.

Art. 5.   Obligaţiile părţilor contractante

a. Obligaţiile prestatorului

Prestatorul de servicii are următoarele obligaţii :

să elaboreze / verifice raportul (rapoartele) de evaluare a bunurilor propuse a fi luate în garanţie, în

conformitate cu prevederile reglementărilor interne ale băncii;

să elaboreze / verifice studiul de fezabilitate în conformitate cu reglementările interne ale băncii;

să predea documentaţia întocmită la termenul stabilit la art. 2 din prezentul contract;

 să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite de la beneficiar şi a concluziilor rezultate în urma elaborării
lucrărilor, pe termen nelimitat.

Documentaţia se va preda beneficiarului în forma scrisă în două (2) exemplare.

b. Obligaţiile beneficiarului

Beneficiarul are urmatoarele obligaţii :

să pună la dispoziţia prestatorului informaţiile, documentele şi toate elementele necesare elaborării lucrării;

să creeze toate condiţiile necesare pentru efectuarea de către prestator în bune condiţii a obligaţiilor
acestuia;

să achite valoarea prestaţiei conform prevederilor menţionate la art. 4 din prezentul contract.
Art. 6. Raspunderile contractuale

Prestatorul este răspunzator de întocmirea/verificarea documentaţiei în limitele informaţiilor, documentelor si

elementelor solicitate şi puse la dispoziţie de către beneficiar şi a scopului declarat de către acesta.

Răspunderea pentru autenticitatea şi legalitatea informaţiilor, documentelor şi elementelor prezentate de către

beneficar revine acestuia.

Răspunderea pentru utilizarea documentaţiilor în alt scop decât cel precizat la art.1, revine în întregime
beneficiarului.

Forţa majoră exonerează de orice răspundere partea care o invoca în condiţiile legii, dacă este comunicată in 48
de ore de la producere şi dovedită in 5 zile.

Art. 7. Clauze finale

Prezentul contract încetează de drept în momentul în care ambele părţi şi-au îndeplinit integral obligaţiile
asumate.

Litigiile ivite între părţi cu privire la derularea prezentului contract, se vor rezolva pe cale amiabilă iar, în caz
contrar, pe cale juridică de către instanţele judecătoreşti competente.

Modificarea sau rezilierea prezentului contract, se poate face numai prin act aditional cu acordul ambelor părţi.

Prezentul contract intra în vigoare la data semnării lui, dată de la care decurg obligaţiile reciproce.

Acest contract a fost semnat astăzi …...………. în numar de 2 (doua) exemplare, dintre care 1 (un) exemplar la
prestator şi 1 (un) exemplar la beneficiar.

  

PRESTATOR,          BENEFICIAR,

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.

Director,

Contabil şef,
AVIZAT,

Oficiul juridic

Anexa 5 - Registrul de evidenţă a lucrărilor de studii (Model)

Nr. Unitatea Nr. Data Obiectul Responsabil Codul Data Aprobat Data Alte
crt. teritorială comandă/ comenzii/ lucrare lucrarii predării cu remedierii observaţii
BCR/ contract contractului *) lucrării observaţii observaţiilor
Clientul **)

1 ….-
ES-1
2 ….-
ES-2
3 ….-
ES-3
4 ….-
ES-4
5 ….-
ES-5
6 ….-
ES-6
7 ….-
ES-7
8 ….-
ES-8
9 ….-
ES-9
10 ….-
ES-10
… …
NOTĂ:

*) În funcţie de locul În care s-a elaborat lucrarea, codul lucrării se va formula astfel:

DEVAL-ES-.. ;

UT-ES-.. (în care literele UT vor fi înlocuite cu o iniţialele sau denumirea prescurtată a unităţii teritoriale
elaboratoare) .

**) Se înscriu pe scurt observaţiile interne referitoare la corectitudinea întocmirii lucrării conform
reglementărilor interne ale băncii (de ex.: cele primite în cadrul verificărilor conform limitelor de competenţă,
sau în cadrul inspecţiilor făcute de Direcţia Evaluare la unităţile teritoriale), sau acele observaţii primite de la
client, care au fost admise ca pertinente în condiţiile respectării prezentei proceduri.