Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA DISCIPLINA
,, TRATAMENTE TERMICE”
Tema proiectului:
Sa se proiecteze tehnologia de tratament termic primar si final pentru produsul „Arbore ” , executat din otel aliat
pentru imbunatatire marca 50VCr11, Stas 791/98 si sa se determine numarul de utilaje de baza necesare pentru
realizarea unei productii de 200.000 bucati / an.
Cuprins:
Capitolul 1 - Studiul produsului din punct de vedere functional si al proprietatilor necesare
si al proprietatilor necesare
Materialul din care se executa reperul „Arbore canelat”, se alege functie de tipurile si valorile solicitarilor la care
este supus in timpul exploatarii si de asemenea in functie de modul in care se realizeaza practic piesa (tipul de
prelucrare mecanica si tipul de tratament temic).
Reperul „Arbore ” este utilizat pentru transmiterea unei miscari de rotatie in angrenajul unui reductor, iar in
timpul functionarii este supus la urmatoarele solicitari de baza:
Combinarea solicitarilor de incovoiere si torsiune determina solicitari la oboseala al reperului, de aceea se cauta
obtinerea prin tratament termic a unui start dur la suprafata ancorat de un miez tenace ca sa reziste la socuri.
Tratamentele termice primare aplicate semifabricatelor au ca scop imbunatatirea structurii pentru a avea o
prelucrabilitate mai buna prin aschiere.
Capitolul 2
Compozitia chimica, %
Calitatea
C Mn Si P S Cr Mo
Max. 0,035
Max. 0,035
S
X Max. 0,025
Max. 0,025
XS
OBSERVATII:
1. Elem. reziduale admise: max. 0,30 % Ni, max. 0,30 % Ni, max. 0,30 % Cu, max. 0,o2% Ti
2. X- otel elaborat superior
VALORI ADOPTATE:
Compozitie chimica, %
C Mn Si P S Cr Mo Ni Cu Ti
volumica
780-930
Revenire inalta
Pentru reperul studiat, de diametru max. 25 mm, caracteristicile mecanice ale piesei sunt:
volumica
Revenire inalta
Capitolul 3
Tratamentul termic primar aplicat are ca efect inlaturarea defectelor prelucrarilor anterioare ( laminare) si
imbunatatirea prelucrabilitatii prin aschiere.
Prelucrarile mecanice prin aschiere aplicate pe strung sunt toate suprafetele de revolutie si gaurile axiale.
Prelucrarile mecanice pe masina de frezat sunt necesare pentru obtinerea canalului de pana.
Tratamentul termic final este aplicat pentru obtinerea caracteristicilor piesei in functionare care consta in calire +
revenire inalta.
Operatiile finale sunt cele de prelucrare mecanica tip rectificare, finisare, conuire si control tehnic de calitate
CTC.
Se realizeaza cu relatiile:
MS = 539 – 423 (%C) – 30,4 (%Mn) – 17,7 (%Ni) – 12,1 (%Cr) – 7,5 (%Mo)
Obtinem:
MS = 539 – 423 · 0,35 – 30,4 · 0,6 – 17,7 · 0 – 12,1 · 1,1 – 7,5 · 0,2
Metoda consta in incalzirea epruvetei pana la temperatura de calire a marcii de otel folosit, dupa care se face
racirea brusca a capatului epruvetei in conditii stabilite:
jetul de apa trebuie sa ude numai suprafata frontala a epruvetei, fara a uda peretii laterali;
La capatul racit brusc cu apa se obtine o structura corespunzatoare operatiei de calire (95% martensita), iar de-a
lungul generatoarei duritatea variaza descrescator incepand de la capatul racit cu apa, pana ajunge la duritatea
corespunzatoare structurii ferito-perlitice de echilibru a materialului.
[ HRC]
Jlc=60
Jlc=50,49 [HCR]
Vom adopta K = 6.
-pentru lc= 8
Jlc=95
·0.898·8-13
Jlc =57,649 [ HRC]
-pentru lc =50 mm
Jlc =85,302-4,082-86,832+44,9 = 39,288[HCR]
lc[mm] 8 10 12 15 20 25 30 40 45 50
JlcHRC
JlcHRC
adoptate
Calculul ariei:
Atotala = Al + 2 · Ab
Fig.3. Dimensiunile piesei finite
Impartind piesa in corpuri geometrice simple, obtinem 4 cilindri care compun piesa.
Al=2πrl Ab=πr2
At =(2·3,14·9·110)+(2·3,14·12,5·112)+(2·3,14·10·126)+(2·3,14·9·15)+(3,14·92)+ +[(3,14·12,52)-(3,14·92)]+
[(3,14·12,52)-(3,14·102)]+[(3,14·102)-(3,14·92)]+(3,14·92)
Prin diametru critic se intelege diametrul maxim al unei piese cilindrice din otel care se caleste la duritatea
semimartensitica in centrul sectiunii (inaltimea piesei este egala cu dublul diametrului), duritatea martensitica
fiind corespunzatoare unei structuri cu 50% martensita in structura.
Etapele care se parcurg pentru determinarea diametrelor critice si reale sunt urmatoarele:
C = 0,35 % T HRCsemimartensitic = 40
b) Cunoscand HRCsemimartensitic , cu ajutorul diagramei de calibilitate a otelului 33MoCr11 se obtine lungimea zonei
semimartensitice:
lcSM = 45 mm
c) Cunoscand lungimea zonei semimartensitice se determina diametrul critic ideal (Dci) , care reprezinta diametrul
maxim al unei piese calie intr-un mediu de calire ideal cu viteza infinita de racire:
Dci = 140 mm
d) Cunoscand diametrul critic ideal, in functie de modul de agitatie a mediului si intensitatea de racire a mediului,
se determina diametrele critice reale conform tabelului:
Medii de racire Grad de agitare Dcr [mm] Dci [mm] Intensitatea de racire
ulei fara agitare
ulei agitare foarte buna
apa fara agitare
apa agitare foarte buna
Capitolul 4
2) 800 600 °C
3) 600 400 °C
4) 400 200 °C
5) 200 20 °C
La incalzire: 1) 20 200 °C
2) 200 400 °C
3) 400 600 °C
4) 600 800 °C
5) 800 900 °C
La racire
2
Tmed 1 900 80
3
2
Tmed 2 800 60
3
2
Tmed 3 600 40
3
2
Tmed 4 400 20
3
2
Tmed 5 200 20
3
Temperatura in grade Kelvin se stabileste cu relatia:
La incalzire
4.2. Calculul parametrilor termofizici ai materialului
tt = 900
4.2.1. Caldura specifica (ci)
tt = 900
La incalzire:
La racire:
Se calculeaza cu relatia:
Σ = % C + % Mn + % Si + % Cr + % P + % S + % Ni + % Cu + % V + % Ti
La incalzire
4 3 4 3
7,8132064 5,17603 ,92[kg/m]7813,2604 ,250317,60 926[kg/m]
3 2
4 3 4 3
7,8132 9,810250,31 7,49310749,510[kg/m]7,813206,481 0,253107,5410754,20[kg/m]
5 4
La racire
1 7,871
2 7,871 3,
3 7,871 3,
4 7,871 3,
4 3
57,813250 ,17490 ,2[kg/m]
4.2.4. Difuzivitatea termica (ai)
ai
Se calculeaza cu relatia:
50,97
a1
7729,795
La incalzire
45,609
a2
7667,92 67
40,245
a3
7607,87 73
37,56
a4
7540,2 805
34,877
a5
7497,51 85
34,877
a1
7508,176 8
La racire
37,5
a2
7561,830
40,243
a3
7625,51 716,1
45,609
a4
7689,51 649
50,975
a5
7749,24 586
4.2.5.Masa semifabricatului ( msf)
m sf
Se calculeaza cu relatia:
1 2
mediu
77
med.incalzire
7508,17
med.racire
Obtinem:
In principal se obtine o finisare a structurii. Recoacerea de normalizare consta in mentinerea peste AC3 cu 30 – 60
°C pentru uniformizarea temperaturii si desavarsirea transformarii structurale urmata de racire in aer liber cu
scopul micsorarii marimii grauntelui, uniformizarea structurala si ameliorarea caracteristicilor mecanice si
tehnologice.
La otelurile hipoeutectoide se obtine la racire o structura perlitica fina, care are in componenta Ce lamelara, ce
este abraziva pentru scula aschietoare.
Recoacerea subcritica de globulizare se aplica pentru a obtine o valoare a duritatii convenabila astfel incat
semifabricatul sa fie usor prelucrabil prin aschiere.
Recoacerea subcritica consta in incalzirea otelului sub AC1, mentinerea o perioada mai indelungata urmata de o
racire lenta o data cu cuptorul. In urma acestui tratament se obtine o globulizare a perlitei lamelare formata
anterior. S-a modificat numai forma particulelor de cementita din perlita.
Tratamentul termic de globulizare se face subcritic (sub AC1) pentru a se putea pastra efectul tratamentului termic
de normalizare.
Se foloseste un cuptor cu flacarar si vatra fixa, incalzirea facandu-se cu gaz metan si avand urmatorii parametri:
Se obtine:
Se face cu relatia:
TC = TttN + (20 60 °C); [°C]
Se obtine:
● αc = coeficient de transfer termic convectiv, care depinde de circulatia gazelor in cuptor;
- pentru o viteza de circulatie a gazelor cu valoarea: v < 5 m/s, valorile αc vor fi:
Deoarece avem de-a face cu un semifabricat, acesta nu va fi prelucrat anterior prin aschiere, deci va avea
o suprafata rugoasa.
Pentru o viteza de circulatie a gazelor in interiorul cuptorului a carei valoare adoptata este v = 8 m/s, obtinem:
Se adopta: ε1 = 0,8
Atot.cuptor = 2 · (L · l + L · h + l · h) [ m2 ]
Atot.cuptor = 6 [ m2 ]
21
Obtinem:
r
1
La incalzire:
18 53 413,4 2
4 4
r10,798 5,7 10 108,175[ / KmW ]
1 53413,4
18 5360,48 2
44
r20,7985,7 10 137,5[W mK]/
1 53 6 0 , 48
18 53 806,48 2
4 4
r30,7985,7 10 78,1 26 /[6 mW K
1 53806,48
18 53 10 6,48
4 4
r4 0,7985,7 10 232,9
1 5310 6,48
Pentru o valoare a TttN = 840 [°C], vom calcula valoarea Tmed.5 cu relatia folosita anterior in paragraful 4.1:
Tmedi
T
Tmed.5 800
Obtinem:
18 53 1086,3 2
4 4
r50,7985,7 10 258,74[W/ Km ]
1531086,3
Rezulta: α1 = 38,37+ 108,175 = 146,55 [W/m2 · K]
Nr. T T αc αri αi
Interval C med ε
crt. [K] [K] [W/m2 · K] r [W/m2 · K] [W/m2 · K]
Deoarece piesa are valoarea coeficientului Bimediu ≤ 0,25, piesa se considera subtire si calculul timpului de
incalzire se face cu relatia:
mci TC Toi
tincalzire.i ln , s][
A T T
unde: – m = masa semifabricatului, in kg;
Racirea la operatia de normalizare se realizeaza in aer, pentru a se obtine o structura de echilibru cu o granulatie
foarte fina.
Se foloseste pentru calculul curbei coeficientul global de tratament termic αaer functie de intervalul de
temperatura, tinand cont ca racirea se face in aer linistit.
Temperatura
suprafetei [°C]
αaer
[W/m2 · K]
(833,
1
(666
2
(466
3
(266
4
5
Bii
,
81,2
Deoarece piesa are valoarea coeficientului Bimediu ≤ 0,25, piesa se considera subtire si calculul timpului de
incalzire se face cu relatia:
m ci T0i T
tracire.i ln
A T T
unde: – m = masa semifabricatului, in kg;
N = n1 · n2
n1
n2
Fig.7.
Fig.6.
unde: d – diam. max. al semifabricatelor;
l – latimea cuptorului;
L – lungimea cuptorului.
N = 3· 28 = 84 semifabricate.
Dupa normalizare, semifabricatul rezulta cu o structura uniforma omogena din punct de vedere chimic si
structural, avand o granulatie fina (normalizarea finiseaza structura).Otelul are o duritate de HRC ( s-a obtinut din
diagrama, dupa efectuarea racirii). Pentru a scadea duritatea semifabricatului astfel incat sa fie usor de prelucrat
prin aschiere (forte mici de aschiere si uzura redusa a sculelor) se va realiza o recoacere subcritica de globulizare.
Aceasta operatie are ca efect modificarea cementitei din perlita, care este lamelara si foarte abraziva, in cementita
globulara.
Figura .8.
Fig.6.
5.4.1. Determinarea temperaturii de tratament termic si a temperaturii cuptorului
● αc = coeficient de transfer termic convectiv, care depinde de circulatia gazelor in cuptor;
- pentru o viteza de circulatie a gazelor cu valoarea: v < 5 m/s, valorile αc vor fi:
Deoarece avem de-a face cu un semifabricat, acesta nu va fi prelucrat anterior prin aschiere, deci va avea
o suprafata rugoasa.
Pentru o viteza de circulatie a gazelor in interiorul cuptorului a carei valoare adoptata este v = 8 m/s, obtinem:
Se adopta: ε1 = 0,8
Atot.cuptor = 2 · (L · l + L · h + l · h) [ m2 ]
Atot.cuptor = 6 [ m2 ]
21
Obtinem:
1
r
1 1 1
La incalzire:
180243,1 2
44
r10,7985 10 76,5[W/m K]
10243,
18 0 2 60 ,48 2
4 4
r20,7985,7 10 10,59[W/ Km ]
10 260 ,48
18 0 2 806,48 2
4 4
r30,798 5,7 10 137,63[ / KmW ]
10 2806,48
Pentru o valoare a TttG = 699 [°C], vom calcula valoarea Tmed.4 cu relatia folosita
anterior:
Tmedi
2
Tmed.5 60 69 60 60 6 6[C]93[K]
T
3
18 02940 2
44
r40,7985710 168,53[WmK]/
10 2 9 40
Rezulta: α1 = 38,07 + 76,5 = 114,57 [W/m2 · K]
Nr.
Nr. Interval αi λi x
Bi Bi
crt. [W/m · K] [W/m · K] [m] i mediu
2
Piesele se racesc continuu si lent in cuptor, cu o viteza de racire de 25 ÷ 35°C/h, pana la atingerea unei
temperaturi notata Tevacuare, care pentru otelurile de imbunatatire sunt cuprinse in intervalul (250; 450) °C.
Vom adopta temperatura de evacuare Tevacuare = 300 °C, iar in cazul vitezei de racire vom adopta valoarea v =
30°C/h.
699
tracire.cuptor
Dupa racirea in cuptor urmeaza racirea in aer, care se calculeaza folosind αaer pe intervale.
Temperatura
suprafetei [°C]
αaer
[W/m2 · K]
Obtinem:
(266,
1
2
Se calculeaza criteriul Biot la racire pe intervale cu relatia:
Bii
unde: - αi = coeficientul de transfer termic al aerului pe intervale;
Grafic GLOBULIZARE
= 13,58 [h]
Capitolul 6
Tratamentul termic final se aplica piesei finite si tine cont de proprietatile necesare in exploatare ale acesteia, si
anume: o rezilienta buna si o duritate ridicata la suprafata, care imprima proprietatea de rezistenta la uzura. De
exemplu, este necesar in cazul suprafetelor de contact pentru fusuri.
Duritatea e data de operatia de tratament termic de calire, iar tenacitatea piesei se obtine in urma tratamentului
termic de revenire inalta, cand se obtine o structura sorbitica, cu bune proprietati de rezilienta.
Tratamentul termic final se numeste imbunatatire si consta dintr-o calire urmata de o revenire inalta.
incalzirea pieselor in cuptor trebuie sa fie lenta, astfel incat sa nu apara tensiuni termice mari, care pot duce la
deformarea sau la fisurarea piesei;
incalzirea trebuie sa fie realizata intr-o atmosfera care sa nu produca decarburarea stratului superficial al piesei.
Pentru aceasta se calculeaza potentialul de carbon al atmosferei cuptorului ce este necesar la un tratament termic
corect, cu relatia lui Gunnarson:
Cpot(atm)
ln 0,55
%C
Cpot(atm)
ln 055
0,35
Cpotatm)( 0.598
e Cpotatm)( 0,351,06Cpotatm)( 0, 71%3
0,35
6.1.1. Caracteristicile cuptorului cu atmosfera controlata
a temperaturii cuptorului
αc = coeficient de transfer termic convectiv, care depinde de circulatia gazelor in cuptor;
- pentru o viteza de circulatie a gazelor cu valoarea: v < 5 m/s, valorile αc vor fi:
Pentru o viteza de circulatie a gazelor in interiorul cuptorului a carei valoare adoptata este v =8 m/s, obtinem:
Se adopta: ε1 = 0,4
Atot.cuptor = 2 · (L · l + L · h + l · h) [ m2 ]
5
[W/m2 · K]
Deoarece piesa are valoarea coeficientului Bimediu ≤ 0,25, piesa se considera subtire si calculul timpului de
incalzire se face cu relatia:
mci TC Toi
tincalzire.i ln ,[
A T T
unde: – m = masa piesei finite, in kg;
La calire, racirea se face in ulei de tratament termic, deoarece diametrul piesei este de 50 mm si nu este
comparabil cu Dcr = 90 mm.
Temperatura
[°C]
ulei 50°C
[W/m2 · K] apa 20°C
(833,3
1
(6 ,6 60 )(348 5 2)2 2
2 25 18 7,4[W mK]/
80 60
(46,0)(25 81 2
3 81239,[W/mK]
60 4
(26,0)814 2
4 46852,[W/mK]
402
(80 2
5
Obtinem:
1x 328,60,012
Bi1 0,1
1 4,3 87
2 x 1817,40,01
Bi2
2 37,56
3 x 1391,9 0,0
Bi3
3 40,24
T
Deoarece Bimed T piesa este considerata groasa, iar calculul timpilor de racire se face criterial, cu ajutorul
criteriilor Biot si Fourier.
Se va calcula:
Pentru: ; .
Obtinem:
N = n1 · n2
n1
n2
unde: d – diam. max. al piesei;
l – latimea cuptorului;
L – lungimea cuptorului.
N = 2 · 30 = 60 semifabricate
Imediat dupa operatia de calire se aplica obligatoriu operatia de revenire, deoarece structura obtinuta in urma
calirii (martensita + austenita reziduala) este instabila si fragila, iar revenirea inalta are scopul de a aduce
materialul intr-o stare mai apropiata de echilibru, de a micsora fragilitatea materialului (creste tenacitatea) si
totodata micsoreaza valoarea tensiunilor interne datorate vitezelor mari de racire la care au fost supuse.
Structura obtinuta dupa revenirea inalta este o structura sorbitica, iar piesa trebuie sa capete caracteristicile
mecanice trecute de proiectant pe desenul de executie al piesei. Parametrii importanti ai tratamentului termic de
revenire sunt temperatura de mentinere si timpul de mentinere.
Variatia prop mecanice a otelului
Adoptam Rm = 880 – 1080 [N/mm2], iar din diagrama din figura de mai jos adoptam temperatura de revenire TR =
640 °C.
αc = coeficient de transfer termic convectiv, care depinde de circulatia gazelor in cuptor;
- pentru o viteza de circulatie a gazelor cu valoarea: v < 5 m/s, valorile αc vor fi:
Deoarece avem de-a face cu piesa finita, aceasta fiind prelucrata anterior prin aschiere, va avea o suprafata
neteda.
Pentru o viteza de circulatie a gazelor in interiorul cuptorului a carei valoare adoptata este v = 8 m/s, obtinem:
Se adopta: ε1 = 0,9
Atot.cuptor = 2 · (L · l + L · h + l · h) [ m2 ]
Nr. T T αc αri αi
Interval C med εr
crt. [K] [K] [W/m · K] [W/m · K] [W/m2 · K]
2 2
Obtinem:
Nr. Interval αi λi x
Bi Bi
crt. [W/m · K] [W/m · K] [m] i mediu
2
Deoarece piesa are valoarea coeficientului Bimediu ≤ 0,25, piesa se considera subtire si calculul timpului de
incalzire se face cu relatia:
Se foloseste pentru racire aerul ca mediu de racire pentru a obtine o structura de echilibru cu o granulatie foarte
fina. Racirea se face in aer linistit si se foloseste coeficientul de transfer termic αaer, calculat anterior pe intervale
la operatia de normalizare.
Temperatura
suprafetei [°C]
αaer
[W/m2 · K]
intervalelor.
Obtinem:
T
Nr. Interval αi λi x
Bi Bi
crt. [W/m · K] [W/m · K] [m] i mediu
2
Deoarece piesa are valoarea coeficientului Bimediu ≤ 0,25, piesa se considera subtire si calculul timpului de
incalzire se face cu relatia:
N = n1 · n2
l – latimea cuptorului;
L – lungimea cuptorului.
N = 1 · 20 = 20 semifabricate