Muzica și dansul

Ce este dansul?
Dansul:

  este un mijloc artistic de
exprimare a unui mesaj printr-o
succesiune de mișcări ritmice,
variate și expresive ale corpului,
executate în ritmul muzicii.
Istoricul dansului:

 Originile
dansului coincid cu
începuturile comunităților
omenești, având funcții rituale
(mistice, războinice), de
invocare a forțelor divine,
pentru reușita la vânătoare,
confruntări tribale etc.
Clasificarea dansului:

 Dansuri ritualice
 Dansuri populare
 Dansuri de societate
 Dansuri moderne
Dansurile ritualice:
( Paparuda)
Obiceiul paparudei:
 Paparuda este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de
provocare a ploii, practicat pe timp de secetă. Este jucat de fete
tinere, 7 ani.
 Alaiul este înfășurat în frunze și ghirlande de boz (brusture, fag, stejar,
alun). Cortegiul umbla prin sat de la o casă la alta, și în curte,
însoțitoarele cântă un cântec ritual, bătând din palme, iar paparuda
joacă un dans săltăreț.
 Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme,
prin plesnetul degetelor.
 În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă
a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin
daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă, mălai, grâu, caș,
lapte, colaci, fructe, bani, etc.
Textul paparudei(una din
variante)
 Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu
galeata-leata / peste toata ceata; / cu
ciubărul –bărul / peste tot poporul. / Dă-
ne Doamne, cheile / să descuiem
cerurile / să pornească ploile, / să curgă
șiroaiele / să umple pâraiele. / Hai,
ploiță, hai! / udă pământurile / să
crească grânele / mari cât porumbele. /
Hai, ploiță, hai!”
Vizioneaza obiceiul paparudei.(copiaza
linkul,deschide-l în youtub)

 https://www.youtube.com/watch?v=3zizGXQpypc
Ritualul caloianului:

  este cunoscut numai în sudul României, în Oltenia, Muntenia

, Dobrogea și sudul Moldovei, unde seceta era mai frecventă.
 Caloianul este un obicei popular practicat în trecut pentru
aducerea ploii. Caloianul era solul trimis de oameni la zeul
ploii, pentru a-l îndupleca să dezlege ploile. Astfel, pe
vreme de secetă, fetele şi femeile de la ţară făceau un
omuleţ din lut galben (numit „Caloian”) pe care-l puneau
într-un sicriu şi pe care-l boceau ca pe un mort, imitând
astfel ritualul înmormântării. Femeile cântau o poezie
anume şi apoi îngropau omul din lut lângă o fântână. După
trei zile îl dezgropau şi-l aruncau pe apă, pentru a tulbura
apele şi norii, aşa cum se întâmplă înainte de a ploua. De
ziua Caloianului, bărbaţii arau doar până la amiază, iar
restul zilei petreceau.
Text(una din variante)

 Caloene- Ene/ Du-te a cer/ Adă cheile / să descuiem

porțile/ ca să vină ploile etc.

 Vizionează, Caloianul.
!!! copiaza linkul de ai jos și deschide-l în
youtub)

 https://www.youtube.com/watch?
v=f5CZsgG56Co
Călușarii
Vizionează Dansul
Călușarilor
https://www.youtube.com/watch?v=sImsZJ7cX0o
Drăgaica( sânzienele)
Ritualul Drăgaicei

 În fiecare an pe data de 24 iunie

sărbătorim ziua de Sânziene sau Drăgaica,
cum i se mai spune în popor. În plan
religios Sânzienele se asociază cu
sărbătoarea religioasă a nașterii Sfântului
Ioan Botezătorul. În calendar avem astfel
cruce cu roșu, ceea ce înseamnă o zi de
mare sărbătoare în care nu se spală, nu se
merge la câmp și nu se fac treburi
casnice.
 Din punct de vedere calendaristic, sânzienele
marchează apropierea de mijlocul verii și
reprezintă momentul de cotitură al verii către
iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea
pentru recoltat. De asemenea, ziua de Sânziene
este și ziua în care păsările încep pregătirile
pentru sezonul rece. 
 Sânzienele sunt ființe extraordinar de frumoase,
asemenea unor zâne, care trăiesc în păduri sau
pe câmpii. În noaptea de Sânziene se prind în
horă, cântă și dansează. Acestea conferă
plantelor și buruienilor întrebuințări deosebite,
astfel că vor putea fi folosite pentru a trata
anumite afecțiuni. Mai mult Sânzienele apără
holdele de grindină, aduc rod semănăturilor,
ursesc fetele de măritat și contribuie la
înmulțirea plantelor și a animalelor.
Vizionează(copiaza linkul și
deschide-l în youtub)
 https://www.youtube.com/watch?v=IZ9Jfw8c0zk

 https://www.youtube.com/watch?v=9IWBFxKu0Z4
Lăzărelul
Obiceiul Lăzărelului:

 În sâmbăta dinainte de Florii, dis de dimineaţă, fete îmbrăcate

în costume populare, cu basma pe cap şi floare roşie în păr,
purtând coşuri cu ouă, merg din casă în casă, cântând şi jucând.
 Dansul care are loc în curtea gospodarilor e unul special, fetele
fluturând în mână câte o băsmăluţă frumos brodată. Este ritualul
Lăzărelului practicat în unele sate din sudul Moldovei în ziua
Sfântului Lazăr. E un colind în preajma Floriilor, care anticipează
Paştele şi renaşterea naturii.
Vizionează/audiază
(copiaza lincul și deschide-l
în youtube)
 https://www.youtube.com/watch?v=FCKHkIbcSiY
Dansurile populare românești
 Suntconsiderate adevărate bijuterii
coregrafice care se transmit din moși strămoși.
 Auo bogăție a mișcărilor: de la dansuri cu
mișcări line și simple la cele cu ritm alert.
Dansurile populare sunt însoțite numai de
muzica instrumentală și în funcție de zonă
sunt presărate cu strigături, pocnete din
degete, bătăi din palme, pași bătuți, chiuituri
etc. Mișcările diferă și ele de la o regiune la
alta.
 Dansurile moldovenești și oltenești sunt repezi,
dinamice, necesitând multă îndemânare din partea
dansatorilor. Se execută în deplasări rapide, și spații
bruște de direcții, cu pași încrucișați, bătăi și sincope,
fluturări de picioare și pinteni.
 Dansurile muntenești sunt variate, mixte cu jocuri de
bărbați și femei. Cel mai frecvent dansurile se execută
în cerc și semicerc.
 În Maramureș “țipuriturile” se cântă în
intonațiiinteresante, specifice.
 În Transilvania se desfășoară adevărate dialoguri între
fete și băieți, iar în Oltenia, Muntenia și Dobrogea aceste
strigături au rolul de conducere a dansului prin
anunțarea figurilor.
Dansurile populare

 Hora, este un dans tradițional
din România și Republica
Moldova. Este un dans
țărănesc care reunește într-un
cerc mare întreaga adunare.
Dansatorii se țin de mână,
făcând 3 pași în diagonală în
față, S-D-S, urmați de bătaie
cu dreptul, apoi în spate, trei
pași D-S-D, bătaie cu S,
totodată învârtind cercul, în
principiu invers sensului
acelor ceasului.
 Participanțiicântă cu toții versurile
, 
cântecului fiind acompaniați de
instrumentiști. Țambalul, acordeonul, 
vioara, viola, contrabasul, saxofonul, 
trompeta sau chiar naiul sunt instrumente
care acompaniează de obicei o horă.
 Sedansează hora la nunți sau la mari
sărbători populare. Hora cea mai
cunoscută este Hora Unirii.
Alunelul
 Este un joc popular
românesc cu diferite
variante și denumiri,
răspândit în Oltenia.
Este un joc în linie cu
brațele încrucișate la
spate su în față. Mai
poate fi întâlnit și în
formație de cerc, cu
brațele îndoite prinse
în lanț. Are ritm binar
și o mișcare vioaie, cu
pași bătuți și
încrucișați.