ELEMENTE DE FOLCLOR

LECȚIA 2. DANSURI DIN DIVERSE ZONE GEOGRAFICE

După răspândirea geografică, avem două categorii de dansuri:

GENERALE – frecvente în aproape toată țara (hora, sârba, brâul)
LOCALE – specifice anumitor zone (cele mai numeroase).
Sincretismul jocurilor noastre se manifestă prin împletirea muzicii cu dansul și cu
strigături, fluierături, bătăi din palme, pocnituri din degete. Îmbinarea a două sau mai multe
jocuri cu tempouri diferite este specifică în folclorul românesc.
Continuăm periplul dansurilor și jocurilor zonelor folclorice din România. Astăzi
Oltenia și Muntenia.

OLTENIA

În Oltenia există mai multe tipuri de dansuri specifice (Alunelul, Rustemul, Trei
păzește) dar și jocuri de largă răspândire.
Alunelul – vechi joc oltenesc, cu numeroase variante, este dansat mai ales de bărbați.
Unele tipuri se joacă în linie, cu brațele încrucișate la spate, altele în semicerc, cu brațele îndoite
și prinse în lanț. Este un dans vioi, în tempo Allegro și măsură binară.

AUDIȚIE: Dans din Oltenia Alunelu

https://www.youtube.com/watch?v=Ca7SR7APKYY

Jocri, dansuri purtând denumiri diferite:

- Dansuri cu nume de flori, plante și fructe: bobocica, bucuiocul, trandafirul, crăițele,
alunelul, dudele, etc..
- De animale: vulpea, șobolanul, peștișorul, ariciul...
- De păsări: bibilica, cinteza
- De femei: Ileana, Stumăria, Zinca, Marioara, Simianca
- Cu numele celui care a creat dansul respectiv: sârba lui Tache, sârba lui Moacă, etc.
- De locul de proveniență: dunăreanca dobruneanca, olteneasca, rustemul de la
Urzica, brâulețul de la Bistreț, etc..
- De obiecte casnice și meșteșuguri: troaca, fusul, ițele, costoreasca, brutăreasa, etc...
 Călușul – joc străvechi de primăvară cu funcții multiple, jucat de feciori într-un costum
special, cu bastoane (în trecut săbii) este atestat de Dimitrie Cantemir în secolul al XVIII – lea.
Acesta remarca bogăția figurilor de dans (în număr de 100) și caracterul lor spectaculos.
Dansul ”Călușarilor” este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc
tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul
a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice.
Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare,
uneori chiar și bani.

AUDIȚIE: Dansul Călușarilor

https://www.youtube.com/watch?v=cKN88_KJz6Y

MUNTENIA

În Muntenia, jocurile principale sunt și cele mai răspândite în țară: hora, sârba și brâul.
Mai întâlnim jocuri specifice: Ciuleandra, Ca la Breaza, Sălcioara, Ciobănașul, Ghindia, etc..
Majoritatea jocurilor muntenești sunt mixte (de femei și bărbați), jucate în cerc sau semicerc,
cu pași tropotiți și bătăi pe contratimp.

Ciuleandra – este un dans însoțit de strigături. Jocul pornește lent, în cerc mare din care
se desprind apoi cercuri mici ce se rotesc în mișcare din ce în ce mai rapidă.

AUDIȚIE: Ciuleandra
https://www.youtube.com/watch?v=V33efMT0yjw

Ciobănașul – este un joc popular din Târgoviște, în mișcare vioaie, a cărui melodie se
execută în două părți.

AUDIȚIE: Ciobănașul
https://www.youtube.com/watch?v=z8sqdoeIK6g

Brâul a dus la nașterea unor jocuri bazate pe anumite formule ritmice sincopate având
la bază pasul de contratimp: ceasornicul, zurala, jiteanca, slănicul, chindia...
Călușul a dus la nașterea unor jocuri de origine călușărească: hora pe bătaie, bugheanul,
băluța. În această zonă predomină jocurile mixte, dar se întâlnesc și dansuri bărăbătești și
dansuri femeiești.
 AUDIȚIE: Ansamblul Bucur - Colaj Muntenia
https://www.youtube.com/watch?v=JEreYsBb_Jc

Audiază piesa corală ”Chindia” a lui Alexandru Pașcanu și urmărește modul în care
compozitorul a prelucrat melodia populară de joc pentru a putea fi interpretată de un cor mixt.

AUDIȚIE: Chindia – Alexandru Pașcanu

https://www.youtube.com/watch?v=tib0etOQP_E