Dansuri din diverse zone

geografice

Daescu Nicol | 17.12.2020

Introducere
Folclorul românesc are un pronuntat caracter sincretic (îmbină mai multe arte), ceea ce
determină o relație de interdependentă între dans, muzică şi text (scandat sau cântat).
Muzica şi textul asigură dansului folcloric ritmul caracteristic şi tematica. în funcție de
acestea poate fi dedusă functionalitatea unui dans, ritualul din care face parte şi
importanta în contextul respectiv.

Nordul Transilvaniei (Oaş şi Maramureş).

Caracteristici:

-jocuri/dansuri: roata osenească, tropotita, învârtita, bărbătescu maramuresean,dansul cu

paşi mărunți şi tropotiți;

- îmbinarea ritmului picioarelor, a bătăilor din palme și a tâpuriturilor;

- ritmul este marcat de multe accente şi sincope;

-instrumente muzicale: cetera (vioara), contra (vioara pentru acompaniament) şi zongora

(chitara), gordună (un contrabas de dimensiune mică).

In Maramureş, hora se joacă în casă sau în şură.

Vestul Transilvaniei. Caracteristici:

-jocuri/dansuri: poarga (asemănător cu polca)/luncan/şchiop, tura fetelor, pe

picior/sălājan,susul, ardeleană în roată şi mănântelul/scuturatul/roata/vatra;

-multitudinea şi varietatea structurilor şi combinațiilor ritmice şi coregrafice ale fiecărui

tip,de joc în parte;

-ritm sincopat creat prin schimbările de accent;

Centrul Transilvaniei (Văile Someşului şi Mureşului). Caracteristici:

-jocuri/dansuri: învârtita și jocurile fecioreşti bărbuncul, rarul, fecioreasca, de botă;

-jocuri cu mişcări largi sau în ponturi fecioreşti, de o înaltă virtuozitate şi tehnicăä de

executie;

-pe Valea Someşului, ciclul de joc este compus din dansurile: de-a lungul, rarul, jocul
fecioresc, învârtita.

Sudul Transilvaniei (Hunedoara, Alba, sibiu, Braşov, Covasna). Caracteristici:

PAGE 1
-jocuri/dansuri: purtata, câluşerul (jocuri rituale) fecioresc şi hategana, precum şi dansuri
comune versantului sudic al Carpaților ca: bräul, jiana, mocăneasca, dantul, hodoroaga
etc.;

.în dansurile fecioreşti și în purtate se întälnesc ritmuri în măsuri de 7/16 şi 10/16;

. predomină jocurile de perechi, doar bräul, hora şi sârba se dansează în grup;

-la joc, dansurile se succed în mod ciclic, într-o ordine prestabilită. Fiecare sat îşi are ciclul
lui de jocuri în combinație de câte trei care se cântăfärăîntrerupere: învârtită-sârba-
hategana (Räşinari-Sibiu), învârtită-hațegana-vals (Beriu-Hunedoara);m

-acompaniament: vioară, braci şi contrabas, uneori şi tambal, clarinet.

: Banat (S-V tării). Caracteristici:

-jocuri/dansuri: brâurile bănățene, în măsuri eterogene (7/16), purtând numele

unorjucători sau al localităților unde se dansează: brâul lui Toma, brâul lui Ion, brâul
slătinarilor, brâul de la Mehadia; ardeleana, hora, jocul de doi, iegera, poşovoaicele și
jocurile bärbăteşti: sorocul, jocurile de doi, horele şi sârbele;

-jocul bäiatului cu două fete care amplifică elementele caracteristice jocului de doi

-acompaniament- taraf: taragot, vioară, braci, țambal, contrabas, saxofon;

-execuția în demi-plie a paşilor, dansul pe perniță, rotirile în aer sau la nivelul solului ale
picioarelor, încrucişările succesive cu scurte sărituri pe piciorul de sprijin.

Oltenia. Caracteristici:

-iocuri/dansuri - căluşul, hore de mână, sârbe bătute, rusteme, alunele, brâulet, brâu,
galaon, trei păzeşte, purtänd denumiri felurite: dansuri cu nume de flori, plante şi fructe
(bobocica, busuiocul, trandafirul, cräițele, alunelul, dudele etc.), de animale (vulpea,
şobolanul,peştişorul, ariciul etc.), de påsåri (bibilica, cinteza etc.), de femei (Ileana,
Stumária, Zinca, Marioara, Simianca), cu numele celui care a creat dansul respectiv (sârba
lui Tache, sârba lui Moacă etc.), de locul de proveniență (dunăreanca, dobruneanca,
olteneasca, rustemul de la Urzica, brâulețul de la Bistret etc.), de obiecte casnice şi
meşteşuguri (troaca, fusul, ițele,resteul, costoreasca, brutăreasa etc.);

-dansuri energice, repezi, necesitând agerime şi virtuozitate, cu deplasări rapide şi

schimbări de directie în care se întâlnesc foarte des paşi încrucişati, bătăi şi sincope,
fluturări de picioare și pinteni;

-repertoriul de joc este foarte variat și bogat, fiecare comună având zeci de dansuri (de
exemplu: comuna Orodelu are peste 80 de jocuri populare);

PAGE 2
-jocurile mixte se defăşoară în cerc şi semicerc, cele bărbăteşti în linie, iar cele de fete în
cerc sau semicerc.

Muntenia. Caracteristici

-iocuri/dansuri: hora de mână, hora pe bătaie, sârba, sălcioara, ciuleandra, birul greu,
băltăreasca, rogojina, ciocärlanul, ațica, leliță loana, murguletul, bordeiaşul şi o mare
varietate de brâuri bărbăteşti şi femeieşti, cu paşi de bază pe 6, 8 şi 9 timpi;

-brâul a determinat naşterea unor jocuri bazate pe anumite formule ritmice sincopate
având la bază pasul de contratimp: ceasornicul, zurala, jiteanca, chindia, slănícul;

-căluşul a dus la naşterea unor jocuri de origine căluşerească: hora pe bătaie, bugneanul,
băluta;

-predomină jocurile mixte, dar se întâlnesc şi dansuri bărbăteşti şi dansuri femeieşti,

-acompaniament- taraf: vioară, nai, cobză, tambal, contrabas şi rar fluier, cimpoi sau caval.

Nordul Moldovei. Caracteristici:

-jocuri/dansuri: bătuta, coasa, tărăneasca, arcanul, trilişeşte, corăgheasca etc.;

-tărăneasca încheie în general ciclul de joc şi are ca element specific rotirea horei, care
începe lent, cu paşi bătuți pe loc, şi se încheie cu un ritm accelerat;

-jocuri domoale, ponderate, cu mişcări armonioase de micăă amplitudine, cu ritm vioi în

care predomină paşii mărunti, presărați cu bătăi în pământ;

-în timpul executiei se practică uşoare legănări ale corpului, paşii au o amplitudine mică.

fiind, în general, paşi bătuți, paşi în contratimp care conferă jocului o sonoritate sacadată.

Vestul Moldovei. Caracteristici:

-Jocuri/dansuri: hora, sârba, ruseasca, de doi (un tip de brează întâlnit în Vrancea), hora
pe bătaie, sårbe bătute, tărăneasca, jumätate de brâu, paltineanca etc.,

-dansul barbātesc corăgheasca, specific zonei Bacăului şi Neamtului, bogat în elemente

tehnice deosebite și cu un ritm aparte, se desfäşoară pe durata a şase măsuri muzicale;

-chiperul On localitatea Nereju) este un dans executat în ceremonialul funebru, fiind

numit joc de priveghi, interpretat de un grup de bărbați mascați (măsti de uncheş și babā).

Dobrogea. Caracteristici:

-jocuri/dansuri: geamparaua, cadâneasca, păhărelul, drăgăicuța, păpuşica, marănghile,

pandelaşul, dansuri în ritm asimetric, care se găsesc numai în această zonă. Acestora li se

PAGE 3
adaugă variante ale brâului muntenesc, executat rapid, hora pe bătaie, breaza, variante
adaptate stilului specific zonei;

-folclorul dobrogean reprezintă o sinteză a stilurilor regionale româneşti, întrucât în

această zonă au fost strămutatți oameni din toate zonele țări, locuind alături de turci,
tătari, bulgari,lipoveni, macedoneni;

-ritmica jocurilor dobrogene este cea mai bogată, melodiile fiind încadrate în măsuri de:
2/4,3/4, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, 9/8 şi 11/8.

O particularitate a folclorului românesc este însoțirea dansului cu strigături, a căror

manieră interpretativă diferăîn funcție de zonă: în Moldova se strigā sacadat pe ritmul
paşilor; în Oas şi Maramures tâpuriturile se cântă în intonații specifice; în centrul şși sudul
Transilvaniei. la fel ca în Tara Crişurilor, se desfäşoară adevărate dialoguri între fete și
băietți; în Oltenia. Muntenia şi Dobrogea, strigăturile au rolul de conducere a dansului
prin anunțarea figurilor.

PAGE 4
PAGE 5