Dansurile populare zonale sunt însotite numai de muzica instrumentală, presărată cu strigături,

pocnete din degete, bătăi din palme, paşi bătuţi, chiuituri etc., subliniind o dată în plus
sincretismul jocurilor populare din diferite zone folclorice etc.
    Dansul a avut o importanţă deosebită în viaţa socială a omului fiind nelipsit din ritualurile
religioase. În timp s-au produs mutaţii în cadrul dansurilor jocurilor populare în sensul că unele
şi-au păstrat funcţia rituală (Caluşul, Cununa, Drăgaica), iar altele s-au transformat în dansuri de
gluma.

De-a lungul timpului s-a creat o gamă întregă de jocuri ca: Sârba, Hora, Caluşul, Brâul etc.
      Dansurile moldovenesti si olteneşti sunt repezi, dinamice, necesitând agerime şi virtuozitate.
Se execută în deplasări rapide şi spaţii bruşte de direcţie, cu paşi încrucişaţi, bătăi şi sincope,
fluturări de picioare şi pinteni. Desenul variat al dansurilor, conferă o poziţie specială în peisajul
dansului popular. Dansurile cer multă îndemânare din partea dansatorilor, figurile fiind adevărate
bijuterii în arta coregrafică a dansului popular.
      Dansurile muntenesti sunt variate, mixte cu jocuri de bărbaţi şi femei. Jocurile se desfăşoară
cel mai mult în cerc şi în semicerc. Bogăţia ritmică a paşilor este foarte mare, întâlnindu-se des
sincopa şi contratimpul. Cele mai întâlnite sunt horele de mână, horele pe bătaie, brâurile
bărbăteşti şi femeieşti.
 Brâul - Este un dans bărbătesc din zona de munte a Banatului, dans de păstori care s-a păstrat
pâna în zilele noastre şi s-a transmis şi în celelalte zone folclorice..
       Hora - este un dans popular tradiţional realizat într-un cerc închis. Este un dans ţărănesc care
reuneşte într-un cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se ţin de mână, făcând paşi în diagonală
fie în faţă, fie în spate, totodată învârtind cercul, în principiu în sensul arcurilor ceasului.
Participanţii cântă cu toţii versurile cântecului fiind acompaniaţi de instrumentişti. Ţambalul,
acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care
acompaniează de obicei o horă. Se dansează hora la nunţi sau la mari sărbători populare.

Transilvania
    Dansuri populare (jocuri) specifice Transilvaniei: Abrudeana , Barbuncul, Barbatescul din
Maramures, Braul de la Dobarlau, Braul fetelor, Braul fetelor de la Crihalma, Braul paduranesc,
Breaza de la Floroaia, Codreneste, De-a lungul, Fecioreste ca pe Valea Draganului, Hategana,
Hodoroaga de la Gura Raului, Hora junilor, Invartita de la Fagaras, Invartite ca-n Nasaud,
Invartita lui Ioan Macrea, Invartita rara din Salaj, Jiana lui Ioan Macrea, Jiana din Marginime,
Maruntel, Muiereasca de la Seredei (Socacitele), Pe picior, Polca intaia, Polca a doua, Ponturi
din campie, Preumblata, Purtata de la Fagaras, Purtata Fetelor de la Capalna, Roata feciorilor din
Oas, Sarba de la Floroaia, Sarba popilor, Tropotita din Oas si Tura fetelor din Bihor.
Brâul- este un dans întâlnit în multe zone ale României, diferă însă ritmul şi modul de execuţie a
paşilor. Brâul din Muntenia/Oltenia  se dansează fie în cerc, fie pe pereche, ritmul fiind alert. La 
coregrafia în cerc, fiecare dansator îşi sprijină mâinile pe umerii  celorlalţi, braţele sunt întinse,
deplasarea se face de la stânga la  dreapta. Paşii: cu picioarele uşor depărtate, se ridică piciorul
stâng  spre dreptul, apoi piciorul drept spre cel stâng, urmaţi de trei paşi în  lateral cu piciorul
drept. Se reia coregrafia. Dansatorii mai  experimentaţi pot executa şi mişcări mai complexe, dar
pasul şi ritmul  de bază rămân aceiaşi.

Călușarii reprezintă participanții la dansul Călușului, dans tradițional românesc, prezent în

timpurile vechi atât în Moldova cât și în Transilvania, dar care astăzi mai este practicat doar în
Muntenia, Oltenia și Ardeal(zona Orăștiei). În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna
dinaintea Rusaliilor, și are scop tămăduitor, însă există documente istorice care atestă practicarea
dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, “călușerii”,
ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund
Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de
Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș,
Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc
de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin.

Purtata Fetelor de la Capalna este un dans interpretat numai de femei si este specific Capalnei,
din Transilvania, in judetul Alba, pe malul de sus al Tarnavei Mici. Originea si vechimea acestui
dans raman insa necunoscute, pierzandu-se undeva in mijlocul Evului Mediu. Transmiterea
versurilor s-a facut oral din generatie in generatie, iar pasii, in ritm sacadat, sunt invatati de
fetitele din Capalna de mamele lor, inca de la 4-5 ani.

Dansuri populare din Banat, Transilvania şi Crişana

Muzica bănăţeană…
… a intrat puternic în conştiinţa publicului, începând cu anii `80 ai secolului trecut, mai
ales din cauza unor polemici intense, în centrul cărora s-au aflat influenţele sârbeşti, care
deveniseră destul de puternice, la acea dată. Dincolo, însă, de aceste aspecte, să le
numim "estetice", folclorul muzical bănăţean impresionează mai ales prin vitalitate şi, nu
în ultimul rând, prin pregnanta, inconfundabila şi impresionanta eterofonie de tip
balcanic, care se naşte prin suprapunerea simultană a cel puţin două variante distincte
ale aceleiaşi melodii, în timpul interpretării de către instrumentele soliste ale tarafurilor
sau fanfarelor din această regiune. Melodiile dansurilor bănăţene, cu nume generice
precum "Sorocul", "De doi", "Pe picior", dar şi generale, ca "Brâul" şi Ardeleana" relevă,
în primul rând, diversitatea şi bogăţia lor.

Muzica de joc din Transilvania…

… este atât de complexă încât nu poate fi surprinsă în întregul ei decât printr-o

aprofundare treptată, concentrică şi sistematică, prin reveniri succesive, prin audiţii şi
(mai ales!) prin vizualizarea jocurilor tradiţionale care se practică, încă, în acest ţinut
multicultural românesc. Taraful tipic pentru Câmpia Transilvaniei şi pentru zonele
adiacente este trio-ul de coarde transilvănean, formaţie care cuprinde în componenţa ei
vioara, viola şi contrabasul. Fiecare instrument al acestui ansamblu are un rol bine
determinat şi determinant în desfăşurarea sonoră, pe trei niveluri: melodic, armonic şi
ritmic. Dansurile transilvănene sunt numeroase, exprimând acea unitate în diversitatea
stilistică proprie culturii orale româneşti din această regiune. Sunt jocuri de perechi şi
fecioreşti, cu nume generice precum "Ardeleana", şi "Învârtita" dar şi individualizate doar
aici, cum ar fi "Româneşte", "Purtata", "Ţarina", "Bărbuncul" sau "Fecioreşte". Ritmul
asimetric şi inegalitatea succesiunii duratelor, armoniile modale neobişnuite sunt doar
câteva elemente care concură la definirea unui stil aparte pentru jocurile din Câmpia
Transilvaniei.

Crişana…

… este cel mai întins ţinut tradiţional din vestul României, cuprinzând zone etnografice
cu particularităţi definitorii, de la sud spre nord, precum Zarandul, Câmpia Aradului,
Crişurile şi Codrul. Aflate în perimetre de interferenţă stilistică, muzicile reprezentative
pentru acest ţinut îmbracă deseori forme de expresie caleidoscopice, cu împrumuturi
evidente din meleagurile învecinate. Instrumente mai puţin obişnuite, precum vioara cu
goarnă (în Bihor) sau configurări speciale, prin suite construite pe principiul dinamizării
progresive a ritmurilor şi mişcărilor (în Codru) sunt doar două exemple din mulţimea
celor care suscită interesul ascultătorilor pentru aceste tipuri muzicale tradiţionale
româneşti din Crişana.

Hora
Hora este cel mai vechi şi cel mai răspândit dans popular românesc. Se joacă de către femei şi
bărbaţi, în cerc mare, dansatorii ţinându-se de mâini. Paşii sunt simpli, înainte şi înapoi, uneori
combinaţi cu o mişcare laterală. Ritmul este binar şi tempoul potrivit.

Hora mare

Hora mare (bătrânească sau boierească) este o variantă mai nouă, cu un ritm specific (ternar),
legănat.

Sârba

Sârba este un dans mixt (de femei şi bărbaţi) foarte răspândit în ţara noastră. Are o mişcare
rapidă şi ritm binar. Dansul se execută de obicei în semicerc, cu paşi laterali, uneori şi cu figuri
de virtuozitate, dansatorii ţinându-şi mâinile pe umerii vecinilor.

Brâul

Brâul este un dans românesc de virtuozitate, jucat mai ales de bărbaţi şi răspândit aproape în
toată ţara. Melodia instrumentală este însoţită deseori de strigături. Caracterul vioi, dinamic al
acestui dans se datorează tempoului rapid şi ritmului foarte variat, cu multe sincope. Brâul se
dansează în semicerc sau linie, cu braţele prinse de cigatoarea (brâul) vecinului; figurile
complicate, spectaculoase uneori, alternează cu plimbări line.

Există mai multe tipuri de brâu, specifice anumitor părţi ale ţării, cum ar fi:
– brâul pe şase – bazat pe fraza muzicală alcătuită din trei măsuri de două pătrimi;
– brâul pe opt – cu fraza din patru măsuri de doi timpi.

Ciuleandra

Ciuleandra este un dans însoţit de strigături răspândit mai ales în Muntenia. Jocul porneşte lent,
în cerc mare, din care se desprind apoi cercuri mici ce se rostesc în mişcare din ce în ce mai
rapidă.
Alunelul

Alunelul, vechi joc oltenesc, cu numeroase variante, este dansat mai ales de bărbaţi. Unele tipuri
de joacă în linie, cu braţele încrucişate la spate, altele în semicerc, cu braţele îndoite şi prinse în
lanţ. Este un dans vioi, în tempo allegro şi măsură binară.

Haţegana

Haţegana, joc de perechi din centrul şi sudul Transilvaniei, se compune din două părţi:
plimbarea perechilor în semicerc şi învârtirea fetelor pe sub braţul băieţilor. Melodia are un
tempo mişcat şi formule ritmice alcătuite din optimi, uneori divizate sau sincopate.

Jocuri din Muntenia

În Muntenia, jocurile principale sunt şi cele mai răspândite în ţară: Hora, Brâul şi Sârba.

Mai întâlnim jocuri specifice: Ciuleandra, Ca la

Breaza, Sălcioara, Ciobănaşul, Geamparalele, Chindia ş.a.

Majoritatea jocurilor munteneşti sunt mixte (de femei şi bărbaţi), jucate în cerc sau semicerc, cu
paşi tropotiţi, bătăi pe contratimp etc.

Jocuri din Oltenia

În Oltenia există mai multe tipuri de dansuri specifice (Alunelul, Rustemul, Trei păzeşte), dar

şi jocuri de largă răspândire (Sârba, Brâul).

Jocuri din Transilvania

În Transilvania găsim mai multe melodii pentru fiecare tip de joc. Predomină jocurile de
perechi, alături de cele bărbăteşti, de virtuozitate.

Jocurile mai răspândite sunt: Ardeleana, Învârtita şi Jocurile fecioreşti.

În fiecare zonă găsim şi jocuri locale specifice: Haţegana, Jieneasca, Ţarina, De-a

lungul, Purtata (joc vocal de fete), Jocul de Oaş.