Dansuri specifice

MOLDOVEI
• Dansul popular moldovenesc se caracterizează printr-o varietate
interpretativă de la o zonă a ţării la alta.
• Întîlinim o mare bogăţie de ritmuri şi de tempouri, de poziţii diferite
ale braţelor cu mişcări elegante și line în dansurile femeieşti şi
virtuozitate în dansurile bărbăteşti. Seria de elemente tehnice bine
definite determină un specific naţional bine pronunţat al dansurilor
populare moldoveneşti. Cu asemenea temperament se interpretează
și dansurile găgăuzeşti, bulgare, care influienţîndu-se reciproc,
păstrează un limbaj expresiv și caracteristic dansurilor moldoveneşti.
 Florica
• Florica : Interpretat cu mare drag de localnicii de la sud. El
impresionează nu numai prin numele sugestiv,ci și prin autenticitatea
mișcărilor pline de vitalitate, armoni și specific național. După cum
spun țăranii, Florica sau alintată Floricica este o tânăra fată, pe care o
joacă flăcăul la horă, gingașă și frumoasa ca o floare de câmp. Creatori
ai minunatului tezaur folcloric coregrafic, flăcăii de la sate își
demonstrează măiestria îndeosebi când sunt admirați de fetele pe care
le iubesc. Atunci joacă mai ușor, mai voinicește. Înaripați de inspirație,
ei caută să se impună în ochii mândrelor ca cei mai chipeși și mai buni
fără să-și dea seama, flăcăii improvizează o mulțime de mișcări și
chiar uneori compoziții întregi de dans ce pornesc din simțul sufletului
îndrăgostit.Aceste mișcări și compoziții autenticese cizelează cu
timpul, se perfecționează și devin dansuri cu adevarat populare.Sunt
numeroase cazuri când flăcăii creau jocuri noi, cărora le dădeau
numele fetelor îndrăgite:Ilenuța, Floricica, Catincuța, Mărioara,
Viorica, Aurica ș.a.
 Tabaceasca
• Tăbăceasca: Dans bărbătesc de mare virtuozitate. Se mai păstrează în
satul Giurgiulești. Potrivit mărturisirilor localnicilor, în special ale
celor împărtăsite de bătrânul Toader Cucoș, pe vremuri dansator
neîntrecut și bun organizator al horelor cu muzică și dansuri, a
participat în anul 1938 la un concurs de jocuri folclorice, care a avut
loc la București. Dansatorii basarabeni din satul Giurgiulești au ocupat
locul întâi în întreaga Românie. Dansul Tăbăceasca se joacă în formă
de cerc închis și semicerc. Ținuta e lanț de brațe jos și numai câte o
dată îndoite din coate ca la horă sau ridicate sus deasupra umerilor.
Jocul are patru figuri foarte complicate și sincopate.
 BRÂUL
Brâul sau Brâul cu bătăi de la sud se joacă în jumătăți de horă semicerc.
Dansatorii și brațele sprijinite pe umerii partenerilor, începând jocul ușor,
apoi intensificând treptat mișcările. Dansatorul din capul rândului flutura
uneori în mâna dreaptă o batista și spune o strigătură, iar ceilalți își dau
drumul de brațe și se prind de cingătoare.
Alte jocuri din MOLDOVA
• Hore de mâna, Hora în bătăi, Hora în două părți, Hora nunții, Hora
flăcăilor, Hora drăgaicelor, Mocăneasca, Mocăncuța, Țărăncuța,
Țânțărașul, Geamparalele . Există o mare diversitate de brâie – bătute,
numeroase variante ale dansurilorCorăgeasca, Morișca, Floricica,
Turturica, Arnăuțeasca, Călusarii, Căprița, Alunelul, Maramele,
Crăițele, Drăgaica,Dunăreanca, Ciocârlanul, Bătaia, Mușamaua
ș.a. De mare popularitate se bucură în această zonă jocurile
bulgare : Recenița, Horo, Fârlicundac, Oica , și cele găgăuze : Duy
ava, Kadânja ș.a.
Căteva fotografii cu
dansurile
moldovebesti:
SFÂRȘIT^