Masivul fagaras

Masivul fagaras face parte din grupa carpatilor meridionali care se intind de la valea prahovei pana la
culoarul timis, cerna, bistra. Este a 3 a „bucata” a meridionalilor. Acolo exista si cel mai inalt varf din
romania, vf. Moldoveanu(2544m). Masivul fagaras are ca lungime 70 de kilometri si aprox. 45 de km
latime. Masivul are o clima cam aspra inte 20 de grade si minus 38 de grade. Masivul fagaras
adaposteste o multime de animale salbatice precum si lup, urs, vulpe, cocos de munte, etc. Flora este
bogata in plante protejate de lege adica si floarea de colt, rododendron, bujor de munte,etc.
Distanda de la buzau la nucsoara este de aprox. 220 de km.
 Traseul pe vf moldoveanu

Ziua a inceput. Impeuna cu parintii mei, tusi, Gabi si Ionut Iancu am stabilit sa ajungem pe
cel mai inalt varf din toata Romania. Cu incaltrile uscate am pornit la drum. De la locul unde
am campat erau aproximativ 2 kilometri pana la stana lui Burnei de mers pe pietris. Chiar
daca noi cel putin nu eram fani mers pe pietris am acceptat si am continuat drumul. De la
stana lui Burnei se vedeau doua carari care duceau la Moldoveanu. De jos parea o vesnicie
pana vom ajunge sus. Nici macar nu se vedea muntele pe care noi voiam sa urcam.

Din fericire nu era nimeni pe acolo in momentul in care am inceput sa urcam. Am putut
explora si coliba in care pe vremuri exista un cioban. Avea niste mecanisme de lemn pe care
acum unii nu stiu sa foloseasca toate gageturile pentru a face acelasi lucru. Prima urcare a
fost si cea mai grea fiind foarte abrupta. La un moment dat m am cam vaitat putin dar era o
frumusete totala. Pe langa poteca pe care urcam era o cascada foarte mare pe care o puteai
privi ingandurat alaturi de un curcubeu foarte frumos. Dupa urcarea aceea a mai fost o
micuta coborare intr-o mlastina. Acolo era un mic rau unde am mai pus apa. In mlastina
erau foarte multe broscute de culori diferite si de marimi diferite. Pe la finalul mlastinei era
o portiune in care daca nu erai atent iti puteai uda sosetele foarte rau. De acolo se vedeau
varfurile semete ale muntilor de peste 2500 de metri. Eram la propriu cu capul in nori. Inca o
urcare mai usoara pana la varful Vistea Mare. De acolo mai erau cativa km pana la vf.
Moldoveanu. Niste catarari au readus farmecul naturii cand am ajuns pe Moldoveanu am
fost fericit pana la culme. Coborarea foarte abrupta dupa ce am trecut pe la vf. Galbena
unde am mers pe creasta muntilor Fagaras si Lacul Galben pe care le am putut lua la
alergare. Apoi niste coborari abrupte ne-au dat peste cap durandu-ne picioarele.

Am ajuns la cort cu febra musculara dar am reusit sa ne implinim visul de a ajunge pe

acoperisul Romaniei.