Inteligenta emotionala

Reingineria inteligentei in vederea diminuarii riscurilor datorita

poluarii intelectuale

Concomitent cu schimbarile organizationale si cu influenta evolutiei contextului

international, apar mutatii in structura resurselor umane din cadrul institutiilor si cea mai
dificila problema este REINGINERIA in toate aspectele ei :
Metode, proceduri, mijloace tehnice si tehnologice. Managerul este cel care trebuie sa
gaseasca raspunsuri si solutii personalizate pentru angajatii organiozatiei si pentru
motivatia acestora.
In opozitie cu vacarmul tinerei generatii apare conflictul generatiei actuale care, obosita
de stres, schimbari, recalificari si restructurari renunta la entuziasm, la acumulari de
cunostinte si la ambitii dorind in schimb echilibrul durabil interior, armonia si satisfactia
personala.
Se contureaza fenomenul poluarii intelectuale care insumeaza
evenimentele nedorite sau accidentele prezente in jurul dimensiunii intelectuale umane
si contribuie la vatamarea celorlalte dimensiuni umane: fizic, social, emotional, spiritual si
Poluarea intelectuala reprezinta prezenta continua , nedorita a factorilor negativi care afecteaza
echilibrul holistic dintre dimensiunile umane. Consecinta poluarii intelectuale este stresul, care
este un raspuns pozitiv sau negativ bazat pe personalitatea si psihologia individuala.
Reingineria resurselor umane devine un complex de activitati si metode orientate catre utilizarea
eficienta a resurselor umane, de modelare a capacitatilor si abilitatilor umane.
Tendintele actuale ale pietei fortei de munca in secolul XXI, grabesc procesul de reinginerie a
resurselor umane ca alternativa in domeniul dezvoltarii resurselor umane si diminuarii riscului
de poluare intelectuala:
Majorarea cerintelor privind abilitatile capitalului uman.
Accentuarea abordarii holistice a educatiei capitalului uman.
Ce presupune o abordare holistă a educaţiei?
1. Instruirea transformativă mai degraba decât transmitere de informatii (într-o societate în
care ritmul anual de creştere a informaţiei este de 161 exabytes);
2. Realizarea conexiunilor în detrimentul fragmentării cunoştinţelor; 
3. Cooperare mai mult decât competiţie;
4. Transdisciplinaritate şi pluri/ interdisciplinariate ca abordari curriculare;
5. Comunitatea ca soluţie de economisire a resurselor de timp în căutare şi cercetare; 
6. Instruire colaborativă sau metainstruire altfel spus învăţ(elevul) învăţându-i pe alţii.
7. Însemnătatea lucrurilor ("marile idei") în contrast cu disiparea în aspecte "mărunte" (aici
este vorba nu de acele aspecte care dau farmec vieţii ci de abordarea conţinuturilor din
programele şcolare). 
Externalizarea functiei de resurse umane, astfel se reduc costurile in acest
domeniu
Obtinerea de rezultate cuantificabile sustinuta de sisteme informatice inteligente.
Managementul cunostintelor transforma organizatiile.
Managementul relatiilor.
Perceptia schimbarii.
Majorarea cerintelor privind reactiile membrilor organizatiei in diferite conditii
incerte. (spontaneitatea).
●
Reinginerie resurselor umane sustine constientizarea factorilor de poluare intelectuala care se
manifesta in cadrul unei organizatii:
●
Reducerea potentialului uman
●
Incurajarea disputelor . (distruge psihicul angajatilor)
●
Protectia informatiei
●
Abundenta informatiilor (produce depasirea situatiei de catre personal)
●
Lipsa informatiei
●
Eliminarea pedepselor si a criticii
●
Formarea unui stil de lucru

●
Reingineria resurselor umane reprezinta conducerea eficienta a angajatilor, ceea ce echivaleaza cu
succesul organizatiei.

●
Reingineria inteligentei multiple.
●
Inteligenta multipla nominalizeaza in prezent noua tipuri distincte de inteligenta
●
Inteligenta spirituala SQ (este opus celui rational)
●
IQ ( ne nastem cu el)
●
EQ inteligenta emotionala (redefineste imaginea despre lume si om)
●
Emotiile tulburatoare sunt un factor de stres, cheia inteligentei emotionale este cunoasterea de sine.
●
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile
intelectuale, creativitatea
●
Elementele inteligenţei emoţionale:
●

1. Cunoaşterea emoţiilor personale 

Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă, într-un
context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne
este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar
alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde în spatele
cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. 
Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul
verbal sau non-verbal, astfel încât să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor. 
●
2. Gestionarea emoţiilor 
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne
vom exprima într-o anumită situaţie. 
Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de: 
 -Ce exprimăm? 
 -Cum exprimăm? 
 -Când exprimăm? 
 -Unde exprimăm? 
 -Cui exprimăm? 
●
3. Direcţionarea emoţiilor către scop 
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de
ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret: 
 -durata în timp - când vrem să atingem scopul 
 -participanţi - de cine avem nevoie 
 -strategie - ce paşi trebuie urmaţi 
 -resurse - de ce avem nevoie 
●
4. Empatia 
Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă
să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre. 
●
5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive 
Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei componente. 
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind elementele menţionate până
acum: ne fixăm scopurile, ne canalizăm energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind
empatia ca instrument), ne exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi
conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale. Acest lucru
ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

●
(Cap. 7.2 si 7.1)
●
Reingineria educatiei
●
Se impune problema regandirii procesului de educatie in privinta orientarii si integrarii tinerei
generatii in viata sociala prin intermediul profesiunii.
●
Noile educatii paralele abordeaza teme referitoare la : mediu, comunicare,schimbare,
nutritie, timp liber, conflict, stres etc.

●
Reingineria mentalitatii:
●
Calitatea personala
●
Comunicarea
●
Leadership
●
Reingineria conflictului
●
Eneagrama, este un instrument al cunoasterii de sine
●
Tehnicile Feng-Shui : invatarea amenajarii spatiului, identificarea celor mai bune pozitionari
pentru departamente, marirea cantitatii de energii pozitive , etc.

●
Top- Talent – viitorul organizatiei
 Motivaţia şi climatul organizatoric
●
Prin cunoaşterea de sine înţelegem imaginea pe care membrii unităţii economice
şi-o fac asupra propriei unităţi.
●
Cunoaşterea de sine presupune stabilirea unor legături de cauzalitate între:
●
(ce?, cât?, când?, cum, cât de mult? şi de ce?) VREAU şi (ce?, cât?,
când?,cum?, cât de mult? şi de ce?) POT, relaţii ce sunt de interdependenţă şi
biunivocitate.
●
Cunoaşterea de sine nu este posibilă însă în afara relaţiei cu mediul.
●
Generalizând conceptul de “fereastră a lui Johari” (expresie care provine din
aglutinarea numelor a doi psihologi americani Joseph Luft şi Harry Ingham,
respectiv, pe româneşte, Jo+hari = Johari) la nivelul unităţilor economice putem
afirma că sinele
“SINELE” este compus din patru compartimente:
dezvăluit;
sinele ascuns;
sinele orb;
sinele necunoscut
●
Cel mai simplu mod de a înţelege
relaţiile de comunicare interpersonală Cunoscut mie Necunoscut
pare să fie modelul „fereastra Johari“. mie
Datorăm cercetătorilor americani Cunoscut 1. Partea mea 2. Partea mea
inconştientă
Joseph Luft şi Harry Ingham ideea de celorlalţi publică
Date despre mine
a reprezenta nivelul de cunoaştere Despre mine şi pe care ceilalţi le
comportarea mea
reciprocă a persoanelor angajate într- cunoscute atât mie, pot observa, dar pe
care eu nu le
o interacţiune comunicativă sub cât şi celorlalţi . .
forma unui desen, botezat, după cunosc
prenumele aglutinat al celor doi ZONA OARBA
autori, Johari. Este o fereastră cu Necunoscut 3. Partea mea 4. Partea mea
privată potenţială
patru pătrate, fiecare pătrat celorlalţi
Date despre mine Date despre mine
reprezentând persoana în relaţie cu pe care le ştiu care sunt
ceilalţi. numai eu şi sunt
necunoscute
necunoscute atât
mie, cât şi celorlalţi
celorlalţi.
ZONA ASCUNSA
 IQ vs. Inteligenţa Emoţională
Presupozitii fundamentale in programarea neuro-lingvistica

Axiomele NLP reprezinta o tehnologie de tip „cum anume sa” in procesele de analiza
si dezvoltare personala.
Ele au fost dezvoltate pe baza unor ample cercetari din diverse domenii precum
semantica generala, gramatica transformationala, teoria sistemelor, cibernetica,
pragmatismul si fenomenologia.
1. Harta nu este totuna cu teritoriul
Aceasta afirmatie a fost emisa de matematicianul Alfred Korzybski, fondatorul
semanticii generale si sta la baza intregii munci de cercetare a NLP. Prima
presupozitie considera ca in fata aceleiasi situatii, fiecare reactioneaza in modalitati
diferite in functie de propriile reprezentari sau harti mentale. Ideea este ca
reprezentarile noastre interioare nu sunt o redare exacta a unui eveniment, nu se afla
la acelasi nivel neurologic. Cu toate ca realitatea este una singura, noi o percepem si
o reprezentam in moduri diferite.
Reprezentarile despre realitate sunt interpretari filtrate de experiente trecute, emotii,
sentimente, atitudini, valori, credinte si educatie pe de o parte, si de fiziologia noastra
pe de alta parte.
 IQ vs. Inteligenţa Emoţională
●
2. Mintea si corpul reprezinta parti ale aceluiasi sistem cibernetic
●
Mintea si corpul se afla intr-o stransa relatie de inter-dependenta, de influientare reciproca.
Starea in care ne aflam se datoreazǎ acestor douǎ componente. Schimbarile survenite intr-o
parte a acestui sistem se rasfrang asupra celeilalte parti. Modul in care gandim influienteaza
instantaneu tensiunea musculara, felul in care respiram, postura, emotiile, nivelul general al
functionarii biochimice. Cand suntem tristi si deprimati, corpul devine incordat, adopta o
postura incovoiata, iar gandirea devine ineficienta. Aceasta axioma surprinde efectul
placebo, cum anume corpul se poate vindeca cu ajutorul mintii.
●
3. Nu exista esec, ci numai feedback
●
Acest postulat considera ca din orice esec se poate invata ceva si poate fi utilizat ca
mecanism de autoreglaj si autocorectie. Presupune centrarea pe solutii si nu pe probleme. Cu
totii ne-am impotmolit la unele examene, am suferit in dragoste, am cladit unele planuri care
s-au distrus neasteptat. Aceste rezultate nu pot fi considerate esecuri cu toate ca educatia si
cultura si-au pus amprenta pe acest nume, ci experiente din care avem intotdeauna de invatat
iar obiectivele nu se pot realiza prin ce s-a incercat pana atunci. Ceea ce numim esec este
pur si simplu un rezultat care difera de expectatiile noastre.
 IQ vs. Inteligenţa Emoţională
●
Fostul Presedinte ale Statelor Unite, Abraham Lincoln considera esecul ca fiind un
mod de intoxicare a mintii. Sa va dezvalui cateva experiente considerate de el
feedback-uri si nicidecum esecuri, inainte de a ajunge cel mai influent om din lume:
a esuat in afaceri la varsta de 21 ani, a fost invins in alegerile legislative la varsta
de 22 ani, a esuat din nou in afaceri la varsta de 24 ani, a fost coplesit de moartea
iubitei lui la varsta de 26 ani, a avut o cadere nervoasa la varsta de 27 ani, a pierdut
in alegerile pentru Congres la 34 ani, a pierdut in alegerile pentru Congres la 36
ani, a pierdut in alegerile pentru Senat la 45 ani, a ratat postul de vice-presedinte la
47 ani, a pierdut in alegerile pentru Senat la 49 ani. Dupa toate aceste experiente a
ajuns Presedintele Americii la varsta de 52 ani.
●
Inchei acest postulat cu o poveste celebra despre Thomas Edison. Dupa ce a
incercat de 9.999 ori sa perfectioneze becul electric fara sa reuseascǎ, cineva l-a
întrebat: „Ai de gand sa ratezi si a zecea mia oara?” „Dar nu am ratat. Doar am
descoperit inca o cale de a nu inventa becul electric.”
 IQ vs. Inteligenţa Emoţională
4. Daca cineva poate face un lucru, oricine poate sa-l faca
Consideram ca aceasta presupozitie se bazeaza pe principiul modelarii conform caruia daca
insusim harta mentala a unei persoane de succes putem atinge cu certitudine acelasi
obiectiv. Daca vreau sa fiu un politician de succes imi insusesc hartile mentale ale unor mari
politicieni. Preiau din modalitatile de adresare si charisma lui Basescu, din diplomatia lui
Tariceanu, maniera demagogica a lui Nastase si zambetul si „balanganitul” din cap ale lui
Iliescu. Insa aceste elemente constituie nivelul de suprafata in modelarea umana. Partea
nevazuta a aisbergului este compusa din sistemele de convingeri si valori, respectul de
sine, factorii motivationali  intrinseci si  extrinseci, creativitatea, etc. Programarea
neuro-lingvistica precizeaza ca avem cu totii aceeasi inzestrare neurologica, astfel incat daca
cineva  poate ceva pe lumea asta, la fel putem si noi.
5. Oamenii detin toate resursele de care au nevoie
Este perfect adevarat. Noi detinem o uriasa baza de resurse. Problema este ca singuri o
limitam, nu o valorificam. Credintele noastre despre ceea ce putem si ceea ce nu putem
realiza sunt esentiale. Cu alte cuvinte, in realitate nu exista limite decat in mintea noastra.
Daca vocile interioare, imaginile mentale, senzatiile si emotiile mobilizeaza resursele de care
avem nevoie, vom reusi. Daca dimpotriva aceste elemente nu sustin propriile resurse,
rezultatele vor fi negative. Daca eu cred ca reusesc sau nu, am dreptate in ambele cazuri.
 IQ vs. Inteligenţa Emoţională
6. Legea varietatii necesare
Flexibilitatea reprezinta cheia eficientei. Daca facem mereu acelasi lucru, vom
obtine de fiecare data acelasi rezultat. Incercand alte variante exista posibilitatea
obtinerii altor rezultate. Singurul lucru constant in viata este vesnica schimbare.
Spre deosebire de alte scoli terapeutice care cauta sa-si explice ceea ce nu
funcţioneaza, paradigma NLP este intr-o continua cautare de idei noi care-si
dovedesc eficacitatea, iar cele care nu functioneaza sunt abandonate din start.
Flexibilitatea ne ajuta sa raspundem la schimbari. Se spune ca primul semn de
nebunie este cand faci acelasi lucru si astepti ca rezultatul sa fie altul.
7.  Nu putem sa nu comunicam
Aceasta supozitie apartine lui Paul Watzlavick care considera ca noi comunicam
intotdeauna, nu numai prin intermediul cuvintelor care constituie partea mai putin
insemnata ci cu precadere prin limbajul corporal si vocal. Un zambet, un oftat, o
privire, un gest, o clipire reprezinta modalitati de comunicare.
 IQ vs. Inteligenţa Emoţională
8. Valoarea comunicarii este data de raspunsul primit
Semnificatia comunicarii consta in raspunsul primit in urma comunicarii si nu in
intentia (ideea) ce se vrea a fi transmisa. Receptarea diferita a mesajului conduce
la un raspuns neasteptat. Ceea ce trebuie sa facem e sa gasim noi modalitati de
comunicare pentru a primi raspunsul dorit. Fiind un proces dinamic si complex
desfasurat pe multiple canale, exista posibilitatea ca mesajul comunicat sa fie
receptionat diferit de ceea ce intentionam noi sa transmitem, datorita filtrelor
activate in acele clipe.

9. La un nivel mai profund toate comportamentele au o intentie pozitiva

Altfel spus, la originea oricarui comportament exista o intentie inconstienta pozitiva.
Orice comportament, chiar agresiv si violent a avut o intentie initiala pozitiva, a
gasit cea mai buna optiune disponibila in acele momente. A tipat pentru a fi luat in
seama. A lovit pentru a evita pericolul. A violat pentru a-si descarca pulsiunea
sexuala. NLP separa intentia din spatele oricarei actiuni cu actiunea in sine. Si
simptomele psihice reprezinta cea mai buna solutie gasita de inconstient pentru a
evita un conflict interior major, cu intentia de a proteja integritatea Eul-ui.