Tipuri de activităţi didactice in inv.

prescolar

Activitatea de predare-învățare de noi cunoștințe

Jocul didactic este o activitate de învățare dirijată ,dar și metodă didactică.Jocul didactic
îmbină elementul instructiv-educativ cu cel distractiv.Prin acest joc educatorul
consolidează,precizează și verifică cunștințele predate copiilor le îmbogățește sfera de
cunoștințe.Jocul didactic are o componentă informativă și una formativă.Structura jocului
constă din:conținutul jocului,sarcina didactică,regulile jocului și acțiunile de joc.Jocul didactic
poate fi organizat ca activitate obligatorie sau ca metodă în structura altei activități.Metodele
de însușire a jocului diferă în funcție de grupa de vârstă ,de complexitatea jocului,de
experiența de joc a copiilor,de sarcinile jocului.
Activitățile de memorizare sunt determinate de sarcinile didactice, si anume:
 activităţi de predare-învăţare de noi cunoștințe;
 activităţi de fixare ( repetare ), orientate spre însuşirea temeinica a poeziilor
memorate în activităţi de predare-învăţare si spre consolidarea deprinderilor de reproducere
conştientă şi expresivă;
 activităţi de verificare a însuşirii poeziei, a exactităţii reproducerii si a temeiniciei
memorării.
Recitarea-model trebuie să îndeplinească anumite cerinţe:
 să fie clară;
 să fie expresivă;
 să fie însoţită de mimica si gesticulaţie adecvate;
 să creeze emoţie copiilor, motivându-i pentru învăţare
Expresivitatea recitării se realizează prin:
 schimbarea tonului vocii;
 accente si pauze logice, psihologice si gramaticale;
 respectarea ritmulu si a rimelor poeziei;
 mimica si gesticulaţie.
Memorizarea ca activitate de fixare ( repetare ) a poeziilor are ca scop asigurarea unei
memorări temeinice a textului si consolidarea deprinderii de citire clara si expresiva.
Povestirea este una dintre activităţile de educare a limbajului cele mai plăcute copiilor,
întrucât le satisface nevoia de cunoaştere si de afectivitate, le stimulează imaginaţia si
constituie cadrul optim de exersare a capacităţii de comunicare.
 Ca activitate specifică învăţământului preşcolar, povestirea dezvolta urmatoarele
procese psihice:
- gândirea logică,
- imaginația,- limbajul ca mijloc de comunicare
În grădiniţa de copii se desfăşoară doua tipuri de povestiri:
 povestirile educatoarei;
 povestirile copiilor.
Povestirile educatoarei sunt expuneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri),
realizate de către educatoare. Aceste activităţi se organizează cu întreaga grupa, ca activitate
obligatorie sau in timpul jocurilor si activităţilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de
copii. Prin conţinutul ei, aceasta activitate lărgeşte sfera de cunoştinţe ale copiilor. Aceştia
urmăresc cu atenţie întâmplările basmului sau ale povestirii, memorează, descoperă trăsături
si comportamente ale personajelor, analizează si compara, stabilesc anumite relaţii intre fapte
si personaje, ajung la generali.
Povestirile copiilor apar sub formă:
-repovestire;
-povestiri create de copii.
Prin toate activităţile de educare a limbajului desfăşurate în grădiniţa de copii, se
urmăreşte formarea capacităţii de exprimare exactă, inteligibilă, cursivă. Copiii preşolari
trebuie să fie capabili de a-și exprima trebuinţele, gândurile și sentimentele, să fie capabili să
comunice între ei și cu adulţii.
Repovestirea. Prin activitatea de repovestire a textelor literare ( povesti, povestiri ) expuse de
educatoare, se dezvoltă gândirea logica si memoria copiilor, se exersează vorbirea.
Copiii trebuie:
 să redea întâmplări reale sau imaginare in succesiunea lor
 să desprindă trăsături ale personajelor-,
 să aprecieze fapte ale acestora;
 să comunice gânduri si impresii despre întâmplări si personaje;
 să aleagă personajul care le-a plăcut sau pe care-l considera model, motivându-şi
preferinţa.
În repovestire contribuţia copiilor este restrânsă.
În funcţie de vârstă, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat conţinutul literar; reproducerea
trebuie să fie exactă, cu mijloace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical și
gramatical.
Activitatea de repovestire se poate organiza începând cu grupa mică, dar poveştile și
povestirile trebuie să fie simple, accesibile. Reuşita activităţii de repovestire depinde de
gradul de însuşire a povestirii de către copii, adică de:
 însuşirea conştientă;
 însuşirea temeinica a povestirii.
Povestire pe baza unui plan dat
Ca structură, activitatea reia cele trei etape principale ( organizarea, desfăşurarea și
încheierea activităţii ). Specific este faptul că povestirea copiilor se realizează pe baza unui
plan dat, care îi orientează pe aceştia spre aspectele caracteristice ale temei alese, asigură
succesiunea logică a întâmplărilor și reliefarea trăsăturilor personajelor implicate în povestire.
Planul poate fi mai dezvoltat ori mai succint, în funcţie de nivelul copiilor. Temele alese
vizează experienţele lor de viaţă. De exemplu: La bunici, Duminica în familie, Jocurile
copilului etc.
Planul de idei poate fi construit sub formă de propoziţii enunţiative, interogative
sau sub formă de titluri.
Lectura pe bază de imagini este o activitate de educare a limbajului specifică
învăţământului preşcolar. Desfăşurarea acestei activităţi conţine doua componente: observarea
dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacităţilor de receptare si exprimare a mesajelor.
Activitatea pe bază de imagini duce la:
- dezvoltarea capacităților intelectuale;
- dezvoltarea proceselor psihice;
- exersarea și îmbunătățirea deprinderilor de exprimare corectă și coerentă;
- dezvoltarea unor trăiri afective ,morale și estetice.Metodica lecturilor pe bază de
imagini este determinată de particularitățile de vârstă ale copiilor și de scopul
activității.
Convorbirea este o activitate care îi pune pe copii în situaţia de a se exprima independent,
folosind cuvinte intrate în vocabularul lor activ, în urma unor activităţi de observare,
povestire, jocuri didactice, lecturi pe bază de imagini sau în contactul direct cu obiectele si
fenomenele lumii înconjurătoare.. Ei au posibilitatea de a se exprima și de a-si susţine părerile
în faţa unui colectiv, dezvoltându-și curajul opiniei, calităţi ce le sunt necesare la intrarea în
clasa întâi.
1.După scopul didactic
- convorbiri pentru fixarea cunoştinţelor, realizate după anumite evenimente: o
observare, o plimbare în parc, o excursie ș.a.;
- convorbiri pentru sistematizarea cunoştinţelor, când tema permite sistematizări și
generalizări, de exemplu: Natura; Familia mea;
- convorbiri pentru verificarea cunoştinţelor, de exemplu: Anotimpurile.
2.Dupa tematică:
-tematica referitoare la natură: anotimpurile, animale, plante etc.;
-teme din viaţa cotidiană: comportarea copilului la grădiniţă, în familie, în societate
etc.;
-teme referitoare la evenimente sociale, care pot fi interesante și educative pentru
copii;
-teme abordate în unele opere literare ( povești, povestiri despre copilărie și despre
vieţuitoare s.a.).
Organizarea și desfășurarea activității de convorbire impune pregătirea temeinică a
educatoarei,adică planificarea convorbirii la intervale optime și număr restrâns,corespunzător
nivelului grupei de vârstă,elabrarea planului de discuție,sub formă de întrebări care să
actualizeze cunoștințe ale cpiilor,alegerrea prcedeelor, care să asigure participarea acestora pe
tot parcursul activității.Planul de întrebări trebuie să conțină întrebări principale,cărra li se pot
adăuga întrebări ajutătoare.(MituF.,Antonovici Ș.,(2005),Metodica activităților de educare a
limbajului în învățământul preșcolar,Ed. A 2-a,rev.-Humanitas Educațional București p.214)
Activitate de formare a deprinderilor intelectuale/practice (joc didactic , activitate pe bază
de exerciții de creație)
Activitatea de consolidare a cunoștințelor și deprinderilor(joc
didactic,repovestire,convorbire,lectura educatoarei,memorizare,activități practice)
Activitatea de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor,deprinderilor și
priceperilor(concursuri, lucrări practice)
Activitatea didactică de evaluare a cunoștințelor,deprinderilor și priceperilor(joc
didactic, activități practice)